318 matches
-
lecții; crearea, la elevii mai slabi, a unei motivații suplimentare, prin emulație, colaborare, și care să favorizeze dezvoltarea intelectuală a elevilor; evidențierea la timp a performanțelor elevilor și recompensarea lor pedagogică, asigurând securitatea afectivă a tuturor; utilizarea motivațiilor pozitive, de autorealizare a elevilor. II.1.5. Captarea și menținerea atenției pe durata învățării Atenția constă în orientarea și concentrarea activității psihice asupra unor obiecte, idei, evenimente, având ca efect sporirea capacității de receptare, precum și a eficienței operațiilor cognitive și motorii. Este
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor nivelului inferior
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
constituie spațiul datorită căruia persoana își realizează propria demnitate, pune în practică propriile capacități, dezvoltă propria ingeniozitate și creativitate, contribuie la binele comun. Că munca este izvor de demnitate este un element antropologic universal (factor esențial de umanizare și de autorealizare), pe care noi îl redescoperim tocmai în timpul acestei crize care îl distruge și îl reduce, în mod brutal, la o variabilă improbabilă a mecanismelor cinice ale capitalismului financiar. Dacă „demnitatea vine din munca demnă, din munca onestă, din munca de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
categoriei sociale de apartenență, ale societății în care trăiesc trebuie să fie "raționale"180, limitate de constrângeri consimțite. Maslow 181 a teoretizat problematica nevoilor. Nevoile sunt de mai multe tipuri: fiziologice, de siguranță, de apartenență și dragoste, de stimă, de autorealizare. Nevoile fiziologice sunt de hrană, apă, aer, sex. Nevoia de siguranță se referă la stabilitate, ordine, predictibilitate, lipsa fricii. Cea de afiliere și dragoste vizează apartenența la grup, afecțiunea, contactele interumane. Nevoia de stimă, de recunoaștere se referă la respectul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de siguranță se referă la stabilitate, ordine, predictibilitate, lipsa fricii. Cea de afiliere și dragoste vizează apartenența la grup, afecțiunea, contactele interumane. Nevoia de stimă, de recunoaștere se referă la respectul de sine, la evaluarea pozitivă de către ceilalți. Nevoia de autorealizare se referă la realizarea deplină a propriului potențial. Aceste nevoi sunt organizate pe nivele. O nevoie superioară (cea de stimă, de exemplu) apare atunci când nevoile de pe nivelele inferioare sunt satisfăcute ("o persoană căreia îi lipsește mâncarea, siguranța spune Maslow va
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de mâncare nu vor exista alte interese: va visa mâncare, își va aminti numai mâncare, se va gândi numai la mâncare, va percepe numai mâncare și va dori numai mâncare"). Odată satisfăcută, nevoia nu mai influențează evident comportamentul. Nevoia de autorealizare nu "dispare" însă prin satisfacere, ea poate stimula continuu dezvoltarea persoanei. Nevoia de securitate, de apartenență, de dragoste și respect, sunt satisfăcute din interacțiune cu mediul exterior, ceea ce implică dependența persoanei față de acesta. Satisfacerea trebuințelor este parțială (omul obișnuit își
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
exterior, ceea ce implică dependența persoanei față de acesta. Satisfacerea trebuințelor este parțială (omul obișnuit își satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare), iar caracterul lor imperativ scade spre nevoile superioare. Satisfacerea timpurie a unei nevoi duce la reducerea forței acesteia de-a lungul vieții (cine nu a experimentat foamea, subapreciază importanța hranei...). Maslow arată că dorințele vizează scopuri (omul vrea bani să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a comportamentului), continuitate (sentimentul că rămâne el însuși în ciuda trecerii timpului), unicitate (faptul că se simte, se consideră, este diferit de alții), diversitate (multitudinea de roluri pe care le poate juca), stima de sine (necesitatea unei imagini de sine pozitive), autorealizarea (prin acțiune). Pe parcursul socializării, individul își construiește identitatea și în funcție de felul în care se simte, se descrie, se evaluează, plecând de la interiorul lui, de la ceea ce arată altora 487. Identitatea evoluează în funcție de școala aleasă, de locuință, de ocupație, de statutul socio-economic
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
s-a dezvoltat în ontogeneză o gamă largă de trebuințe noi, modificându-se în același timp și nevoile primare. În cursul dezvoltării apar noi necesități precum și moduri inedite de satisfacere. Așa sunt: nevoia de statut, de apreciere socială, de autorealizare, de succes, de apartenență la grup. De asemenea, în funcție de oferta economică și culturală a mediului apar trebuințe derivate în legătură cu modul de satisfacere a nevoii de hrană, confort, apărare etc. Într-un asemenea context se ivește nevoia de instruire
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
învățării pot fi: a) interioare și exterioare, b) motive de stimulare nemijlocită a elevilor și motive de perspectivă. N.A. Frandsen (1935) consideră că învățarea copiilor este stimulată, direcționată și susținută de cinci tipuri principale de motive: a) motive cognitive, b) autorealizarea, c) autoafirmarea, d) necesitățile de afiliere, e) impulsurile fiziologice. După P.M. Iakobson (1960), motivele învățării școlare pot fi: a) motive negative, b) motive pozitive sociale sau personale c) motive constituite în procesul de învățare. A.N. Leontiev (1964), clasifică aceleași
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
4 Nivelul de aspirație În cazul unei activități în care se vizează performanța înseamnă că este prezent un înalt nivel de aspirație generat de stimuli progresivi, aspirația fiind o structură motivațională conștientizată ca o cotă valorică crescută de performanță și autorealizare. Este o proiectare ideală a dorințelor într-un viitor ipotetic, aspirația ținând de eul ideal. Unii psihologi consideră aspirația ca fiind un ansamblu de forțe sau tendințe ce izvorăsc din motivația de creștere. Această motivație reunește motivul cu scopul îndemnând
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de aspirație scăzut. Se pare că randamentul școlar ar fi în corelație cu aspirațiile și nu cu așteptările. Sfera de acțiune a nivelului de aspirație este variabil de la un elev la altul la unii apărând nu atât în raport cu nevoia de autorealizare, cât cu cea de dominare. Aspirațiile elevilor se manifestă cu precădere în acele situații în care ei se simt implicați personal. Dacă într-o anumită activitate nu apare pericolul devalorizării eului, persoana în cauză nu-și va mobiliza resursele emoționale
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
sfârșitul preadolescenței marchează încheierea procesului de formare a atitudinii selective relativ stabile față de conținutul învățământului. Elevului i se dezvăluie importanța cunoașterii științifice, concretizată în apariția motivelor cognitive propriu-zise. Astfel, se poate ajunge la apariția trebuinței de performanță, de autodepășire, de autorealizare, de cunoaștere. Ele se nasc în procesul activității, în formarea lor fiind implicați o serie de factori pe care i-am menționat în acest capitol. În cazul unei întâlniri fericite dintre factorii externi și cei interni, din mai multe trebuințe
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în formarea lor fiind implicați o serie de factori pe care i-am menționat în acest capitol. În cazul unei întâlniri fericite dintre factorii externi și cei interni, din mai multe trebuințe - în primul rând din cea de performanță, de autorealizare și de cunoaștere - se formează, se structurează trebuința intrinsecă de a învăța (B. Zörgö). Capitolul 3. Metodica cercetării 3.1 Scopul și obiectivele cercetării Prin această lucrare, „Motivația preadolescenților pentru învățare - între expectanță și performanță școlară“ se evidențiază așteptările elevilor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ale motivației cea mai importantă calitativ considerăm a fi cea intrinsecă urmată de cea afectivă iar cel mai puțin cotată fiind cea extrinsecă. Am realizat această ierarhie deoarece preadolescența este perioada în care apare trebuința de performanță, de autodepășire, de autorealizare și de cunoaștere pe de o parte iar pe de altă parte o importanță deosebită o are trebuința de siguranță, dorința de a fi acceptat de ceilalți, de a fi apreciat și recunoscut eul. Întrebările menționate se referă la: „stimulul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Având în vedere aceste aspecte sesizăm că motivația pentru învățare a elevilor este intrinsecă și cognitivă pentru aceia la care atât preferința cât și importanța acordată unui obiect de învățământ este „foarte mare“ și „mare“. Acești elevi tind spre autoperfecționare, autorealizare, spre a descoperi și însuși noi cunoștințe, spre satisfacerea curiozității epistemice, spre formarea intereselor cognitive. Se știe că în momentul în care preferăm un anumit obiect de învățământ într-o măsură foarte mare există posibilitatea foarte mare ca să devină un
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
se poate manifesta și sub forma de conflict, când apare dezacordul dintre ceea ce dorește și ceea ce poate elevul. Astfel, decizia poate fi definită și ca modalitate de depășire a unui conflict cognitiv sau afectiv, care definește totodată și “conceptul de autorealizare". Actul orientării profesionale a avut din totdeauna ca obiectiv „potrivirea persoanelor cu slujbele" în cadrul unui model al economiei de piață, simultan cu luarea în considerare a indivizilor cu competențele, abilitățile și concepțiile lor despre sine, cu toată diversitatea lor psihologică
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
trebuie să cheltuim nimic. Această mentalitate scade mult riscul de stres și depresie, Întărește imunitatea, Îmbunătățește starea generală a sănătății și mărește șansele de fericire. Prin urmare, binefacerile qigong-ului depășesc mult Îmbunătățirea sănătății. El ne permite accesul la potențialul de autorealizare și de autovindecare, devenind medici ideali pentru noi Înșine. Trezește În fiecare dintre noi sentimentul că este o parte extrem de intuitivă a macrocosmosului și ne aduce În contact mai strâns cu infinitatea universului. În practică, qigong pune accentul pe semnificația
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără dezvoltarea personală, deci fără învățare. Pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea de cunoștințe și dobândirea de capacități și competențe să fie privită ca o autorealizare (individuală) a acestuia. Din această perspectivă, adultul este „un subiect mai degrabă diferențiat decât deficitar”. Rămâne la latitudinea lui să conștientizeze lipsurile și să decidă care dintre ele „urmează să fie înlăturate prin învățare”. 3. Învățarea autodirijată are o determinare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile legate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără dezvoltarea personală, deci fără învățare. Pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea de cunoștințe și dobândirea de capacități și competențe să fie privită ca o autorealizare (individuală) a acestuia. Din această perspectivă, adultul este „un subiect mai degrabă diferențiat decât deficitar”. Rămâne la latitudinea lui să conștientizeze lipsurile și să decidă care dintre ele „urmează să fie înlăturate prin învățare”. 3. Învățarea autodirijată are o determinare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile legate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școlarului a obiectelor, situațiilor și cerințelor mediului și care intră în relație cu trebuințele sale, determinând anumite tensiuni emoționale. Astfel motivele care îi determină pe elevi să învețe sunt de mai multe feluri: sociale, cognitive, de ordin afectiv, profesionale, ale autorealizării, succesul sau insuccesul școlar, aptitudinile speciale. 8 În categoria motivelor sociale intră cele care au scopuri cu un caracter social: „învăț din datorie față de clasă”, „învățând contribui la prestigiul clasei”, „vreau să fiu cât mai folositor oamenilor”. Cât și motivul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]