871 matches
-
procese cognitive care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive. Autoevaluare și autoreglare Pentru Bandura, motivația activează și menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scop. Această auto-evaluare poate, de altfel, să aibă ea însăși valoare de întărire, chiar dacă scopul nu este atins niciodată. Aceste noțiuni de autoevaluare și de autoîntărire, cât și cea de anticipare și de așteptare, trimit către conceptul mai larg de autoreglare. Istoria noastră comportamentală anterioară, învățările prin observarea conduitelor celuilalt ne oferă, din punct de vedere cognitiv, o imagine în legătură cu ceea ce este bine sau rău, bun sau prost, dezirabil sau indezirabil... Pornind de la aceste standarde, noi ne autoevaluăm, extragem autoîntăriri pozitive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în momentul prezent, fără nici o formă de judecată sau de evaluare în termeni de bine sau rău, adevărat sau fals, important sau banal... Această stare se obține pornind de la practica meditației pe care o putem defini ca o tehnică de autoreglare. In stadiul actual al cercetării, care se află abia la început, mecanismele potențial active în Mindfulness Training sunt numeroase: strategie de expunere, schimbare cognitivă, relaxare... In plan teoretic, ceea ce ni se pare interesant la acest curent, exceptând tehnicile sale, este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1990; Young, 1990. Meichenbaum, 1977. Vezi Meichenbaum, 1977. Luria, 1966. "Ceea ce pacientul își spune sie însuși" în legătură cu problema sa sau în legătură cu lumea exterioară. Self instructional training. Eysenck, 1959. Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior, 1957. Bandura, 1969. Invățare cu ajutorul modelului, anticipare, autoreglare, autoîntărire, eficiență personală percepută... Să ne amintim, de altfel, chiar celebrul paradox al lui Bandura: "Dacă orice in fine este cognitiv, atunci prin comportament se pot schimba cognițiile." Richelle și Fontaine, 1985. Richelle, 1986; Richelle și Fontaine, 1985. Hayes, 1993
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan, G. Lensky, J. Kasarda, A. Hawley (D. Abraham și S.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tolerată - surplus de informație aflat la pragul de acceptabilitate; superfluă - surplus de informație care viciază mesajul inițial). d) Modelul cibernetic: introduce și cultivă rolul mecanismelor de feedback (conexiune inversă) implicate în dinamica procesului instructiv-educativ, în scopul reglării, dar și al autoreglării acestui proces; modalitățile cele mai eficiente de reglare sunt prezentate de microdeciziile educaționale, cu timp de latență foarte scurt, dar și cu o succesiune foarte rapidă: selecția calitativă a feedbackului trebuie făcută în funcție de criteriul intervenției sau al acțiunii practice (feedbackul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
inversetc "7.5. Principiul conexiunii inverse" Conexiunea inversă o reprezintă informația pe care o recepționează cadrul didactic de la elev, în sensul corelației dintre predare și învățare. Datorită necesității identificării corelațiilor dintre valorile așteptate și valorile atinse, feedbackul susține componenta de autoreglare a procesului de învățământ, contribuind la reglarea din mers a procesului de instruire. Principalele tipuri de reglare sunt: - reglarea complexă - retroacțiune pozitivă: informația inversă sugerează o schimbare a experienței, soluții noi, dezvoltări etc.; - reglarea simplă - retroacțiune negativă: echilibrare funcțională prin
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
disponibilitățile publicului școlar. Resursele educative sunt plurale. Profesorii pot sugera surse complementare, alternative, suplimentare, în funcție de gusturi și posibilități. Structura unui program de formare nu mai este precis circumscrisă, conturată, elaborată. Multe variabile se stabilesc pe parcurs, printr-un soi de autoreglare, în scop benefic, a traseului. Inclusiv educații pot propune seturi de conținut noi pentru propriii coechipieri. Ei devin astfel parteneri efectivi ai actului de predare-învățare. Obiectele pedagogice nou apărute trebuie să respecte anumite condiții. Pentru o bună identificare și translare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat și legi Sisteme etatice subsidiare, drept și contracte, parteneriat, opinie publică Activități economice dominante Agricole Industriale Cognitive Cultură Locală Puternice componente socio-profesionale Diversificată și hibridă (prin multiapartenență socială
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
afirma fără greș, că introducerea informaticii în toate domeniile de activitate constituie un proces inevitabil. Informatica reprezintă una din principalele căi de realizare și aplicare practică a principiilor și conceptelor ciberneticii. Ea este calea de finalizare a modelării cibernetice, a autoreglării și optimizării sistemelor. Fără sprijinul informaticii simularea mai multor variante pe baza modelelor cibernetice și alegerea optimului ar fi foarte greu sau chiar imposibil de realizat. Sporirea volumului de informații tinde să aglomereze și să blocheze canalele informaționale. Pe de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
activității și colaborării dintre antrenor, sportiv și colectivul de asistență științifică; c. principii privind conținutul: interdisciplinaritatea, raționalizarea și operaționalizarea; d. principii metodico-strategice: individualizarea, conștientizarea, motivația și efortul voluntar, accesibilitatea, interacțiunea mijloacelor verbale cu cele neverbale, supraînvățarea, modelarea, simularea, specializarea și autoreglarea sportivului. 2. Principiile specifice ale antrenamentului sportiv În această categorie se includ principiile care acționează preponderent în antrenamentul sportiv și care sunt utilizate și în alte activități, generatoare de alte tipuri de performanțe (balet, muzică, circ etc.). Principiile specifice sunt
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
stări emoționale; f) funcția ludică (de joc), de realizare a unor asociații verbale de efect, ciocniri de sensuri, consonanțe, mergând până la construcția artistică; g) funcția dialectică, de formare și rezolvare a contradicțiilor sau conflictelor problematice; h) funcția de reglare și autoreglare, de influențare a stărilor psihice sau a conduitei. Albu, Vlad și Albu (2004) consideră că, în procesul de recuperare, kinetoterapeutul este pus în situația de a intra în relație cu pacienți care pot prezenta, pe lângă tulburări motoare, și tulburări de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
căldură sau termoreglarea chimică și pierderea de căldură sau termoreglarea fizică. Formele de manifestare pot fi: febra galbenă, febra de fân, febra recurentă, febra terțiară (malaria), febra tifoidă etc. FEEDBACK (< engl. feed-back) - Conexiune inversă în sistemul cibernetic; principiul esențial al autoreglării sau principiul de bază al adaptării oricărui sistem la mediu, prin reacția efectului asupra cauzei și închegarea circuitelor reflexe autoreglatoare, realizând astfel coechilibrarea dinamică și, în același timp, autodelimitarea sistemului față de mediul său specific. În funcție de gradul de complexitate al operațiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
valoarea dată a mărimii reglabile și valoarea reală a mărimii de ieșire; feedback complex, care poate realiza și alte operații, cum ar fi cele de selecție, de corelare a elementelor stocate în memoria sistemului cu cele actuale; feedback negativ, de autoreglare, de stabilizare, de corectare a perturbațiilor, menținând coordonatele sistemului între anumite limite; feedback pozitiv - amplifică oscilațiile valorii mărimii de reglare de la o valoare dată, pe baza datelor informaționale (Popescu-Neveanu, 1978). După Larousse (2006), feedbackul este acțiunea de revenire a unui
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sistem autoreglat, conservându-și homeostazia specifică, răspunde influențelor homeostazice generale, integrându-se. Mecanismul se bazează pe reacții de feed-back. Afectarea unei componente antrenează mai mult sau mai puțin apariția dezechilibrului în întregul sistem, stimulând în același timp reacțiile de reechilibrare. Autoreglarea la nivelul sistemului se realizează pentru menținerea homeostaziei specifice de natură biologică, care asigură funcțiile sistemului stomatognat și ale homeostaziei de natură mecanică, asigurând echilibrul static și dinamic al unor planuri înclinate (V. Burlui). Această definire și caracterizare a domeniului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
văd și ne tratează ceilalți; modul în care ceilalți ne percep este în mare parte condiționat de expectantele acestora efectul Pigmalion sau modelul comunicării expectativelor). Modelul maturității prin consumul de droguri al lui Labouvie 29, se bazează pe procesul de autoreglare, având drept elemente cheie sunt personalitatea și autoeficiența. În ipostazele în care acestea eșuează, individul va răspunde necesităților sale imediate sau presiunilor situațiilor imediate cu ajutorul drogului. În plus, este probabil ca individul să nu aibă scopuri personale sau că acestea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
superfluă, menită a dispare [sic] din psihologie, mai ales din psihologia experimentală, pentru alții, dimpotrivă, ea reprezintă o noțiune fundamentală a psihologiei, cheia înțelegerii și explicării comportamentului" (Zlate, 2006, p. 241). Autorul definește motivația ca "o pârghie importantă în procesul autoreglării individului, o forță motrice a întregii sale dezvoltări psihice și umane (...) Motivația, prin caracterul ei propulsator, răscolește și reașează, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice a individului" (Zlate, 2007, pp. 244-245). Hoffman apreciază că motivația cuprinde "modalitățile de valorizare și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
asigure corelarea întregului sistem cu mediul, prin reglarea schimburilor cu exteriorul și nu prin modificarea regulilor interne; * specializarea pe posturi a angajaților este înlocuită cu redundanța funcțională, exprimată în asigurarea unui repertoriu larg de activități, care să permită gestiunea și autoreglarea în fața schimbărilor; individului i se oferă mai degrabă un rol și nu un post; * creșterea calității vieții de muncă, dezvoltarea grupurilor autonome de lucru și încurajarea cooperării sunt intervenții care pot asigura funcționarea eficientă în condițiile unui mediu aflat în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sursei de nemulțumire). Contrar acestui aspect, teoria autodeterminării consideră că pentru motivația intrinsecă, tipice sunt sentimentele de plăcere, angajament și satisfacție. Teoria audo-determinării a fost extinsă în numeroase domenii, fiind considerată de autorii ei "o macro-teorie care vizează dezvoltarea personalității, autoreglarea, nevoile psihologice universale, scopurile vieții și aspirațiile, energia și vitalitatea, procesele subconștiente, relația dintre cultură și motivație, impactul mediului social asupra motivației, afectivitatea, comportamentul și bunăstarea. Mai mult, teoria a fost aplicată într-un număr mare de domenii ale vieții
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mediocre. În contrast, cei care au o credință puternică în propria capacitate își vor crește eforturile și vor încerca să găsească cele mai potrivite căi pentru a gestiona provocarea. (Bandura, 1999, p. 28) Auto-eficacitatea are un rol central atât în autoreglarea motivației, cât și în obținerea performanței. Astfel, scenariile cognitive viitoare construite și vizualizate ghidează acțiunea. Persoanele care consideră că au un nivel ridicat al auto-eficacității vor vizualiza scenarii de succes care vor ghida performanța, în timp ce persoanele care au un nivel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
măsură la atingerea lui, decât atunci când atașamentul este scăzut. Atașamentul este definit ca gradul în care o persoană este atrasă de un obiectiv, îl consideră important, este hotărâtă să îl atingă și se luptă cu orice obstacol întâlnit. Mecanismul de autoreglare a comportamentului, dezvoltat de Bandura în cadrul teoriei social-cognitive, se manifestă prin procesul de auto-evaluare: obiectivele specifice determină conștientizarea și redimensionarea efortului ce trebuie depus pentru îndeplinirea acestora. Teoria stipulează existența a trei procese prin care obiectivele reglează performanța: direcționarea conduitei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivului strategic general sustenabilitatea; o nivelul de evaluare - asigurarea permamentă a necesarului de resurse și de mijloace de satisfacere a nevoilor decurgând din dezvoltarea la nivelul economiei reale, păstrând obiectivul general strategic de sustenabilitate; condiția de existență a sistemului de autoreglare și feed-back asociat sistemului de administrare a politicilor macroeconomice: o evaluarea calitativă și cantitativă a corespondenței dintre rezultatele administrării politicilor macroeconomice și necesarul sustenabil de dezvoltare a economiei reale. Cu aceste aspecte menționate se poate trece la stabililirea grilei de
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
fizice; stabilirea unei legături logice între etape, stadii, ani de pregătire fizică a subiecților; eșalonarea materialului predat; cunoștințele de specialitate programate, grupate, eșalonate în concordanță cu materialul de "învățat". 7.4. Feed-back-ul sau principiul conexiunii inverse Feed-back-ul susține componenta de autoreglare, sugerează o schimbare a experienței, soluții noi, informații pe care le recepționează cadrul didactic de la elev, dar și invers, contribuind la reglarea din mers a procesului de instruire . Funcțiile și etapele conexiunii inverse sînt de identificare, diagnosticare, evaluare, depășire a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
obiective ale catalogului. CAPITOLUL 10 EVALUAREA ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘCOLARĂ Expertizînd un viitor imediat, utilizînd dimensiuni care rezolvă situații complexe, evaluarea este prezentă în orice activitate umană, fiind o componentă a învățării, întreprinsă deliberat, conștient, un proces de autoreglare, demonstrat de fluxul informațional care circulă în ambele sensuri (aferent și eferent) realizînd feed-back-ul. Indicațiile cuprinse în modul de funcționare a sistemului de instruire se obțin din datele culese sistematic. Prin analiza și interpretarea datelor evaluăm activitatea de educație fizică
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
probe. * Precizați rolul învățătorului în evaluare. TEST DE AUTOEVALUARE NR. 10 Precizați care din următoarele afirmații sînt corecte: 1. Prin analiza și interpretarea datelor evaluăm: a.. normele de control; b.. activitatea de educație fizică și eficiența ei; c.. procesul de autoreglare. 2. Organizarea evaluării s bazează pe: a.. principiile planificării instrucționale; 3. Prin evaluare urmărim să obținem: a.. date asupra eficienței instruirii; c.. conectare independentă la informație. 4. Evaluarea presupune următoarele operații: a.. didactice, educative; b.. explicația, aprecierea, verificarea; c.. verificare
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]