811 matches
-
formării competenței didactice, organizarea secvențială este modalitatea optimă de organizare. Prin aceasta se urmărește stabilirea unei succesiuni riguroase a momentelor procesului de predareînvățare-evaluare: evaluarea predictivă, analiza logico-funcțională a conținutului, definirea obiectivelor, precizarea modurilor de instruire, stabilirea strategiilor didactice, evaluarea și autoreglarea. Organizarea secvențială a conținuturilor cere uneori, în anumite situații, completarea cu modalitatea de organizare progresivă. Această modalitate presupune respectarea unei anumite ordini, în funcție de gradul de dificultate al sarcinilor, noutatea conținutului, familiaritatea subiecților cu sarcina. Sarcinile progresive necesită succesiuni de exerciții
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în situații educaționale specifice; - de a „personaliza” conținuturile în contexte educaționale determinate; - de a proiecta activități instructiv-educative școlare și extrașcolare pe diferite perioade; - de a organiza, îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; - de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; - de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.; - de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: - capacitatea de empatie; - capacitatea de adaptare la situații atipice din practica școlară
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și specifice. Proiectarea pedagogică a unui program de formare continuă debutează cu o temeinică analiză a nevoilor de educație, a resurselor, contextului si populației-țină și continuă cu elaborarea obiectivelor și a strategiei pedagogice și cu construirea instrumentelor de evaluare și autoreglare. Orice program de formare continuă se construiește pe o concepție asupra învățării la adulți și se bazează pe exersarea și dezvoltarea cunoștințelor, competențelor și schemelor de acțiune ale cadrului didactic. Dinamica profesională, evoluția în cariera didactică, ca și dezvoltarea și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de angajare din dinamismul autoreglării morale; autoimplicarea în modificarea stilului de viață, de învățare, muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de angajare din dinamismul autoreglării morale; autoimplicarea în modificarea stilului de viață, de învățare, muncă, îngrijire a sănătății, astfel încât subiectul să participe activ la desfășurarea acestora. O autoreglare favorabilă produce și satisfacții personale. Capacitatea autoreflexivă implică: verificarea gândurilor prin autoreflexie; perceperea autoeficacității; implementarea resurselor acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de angajare din dinamismul autoreglării morale; autoimplicarea în modificarea stilului de viață, de învățare, muncă, îngrijire a sănătății, astfel încât subiectul să participe activ la desfășurarea acestora. O autoreglare favorabilă produce și satisfacții personale. Capacitatea autoreflexivă implică: verificarea gândurilor prin autoreflexie; perceperea autoeficacității; implementarea resurselor acesteia; procesarea cognitivă a informațiilor eficiente, reglarea conștientă a cogniției, motivației, a proceselor emoționale și de alegere. Motivația este reglată prin anticipări cognitive, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pot determina pregătirea incomplectă a copilului pentru învățarea citirii. Insuficienta dezvoltare a orientării și a structurii spațiale a funcției simbolice a limbajului, a înțelegerii mesajelor verbale pot fi cauze ale imaturității pentru citire. În dezvoltarea inteligenței și a capacității de autoreglare a copilului există o anumită succesiune stadială obligatorie iar actualizarea potențialităților psihice presupune organizarea cerințelor instructive în acord cu aceste posibilități. La 6-7 ani copilul trece de la acțiunea imediată la operație. Reușita la aritmetică presupune capacitatea elevului din clasa I
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
componente simple. Complexitatea poate fi studiată prin complexitate. Caracteristicile cele mai semnificative ale sistemelor complexe sunt holistice, nu provin de la o componentă sau alta, ci sunt efecte emergente colective rezultate din interexistența, interdependența, cooperarea multor părți ale sistemului. Auto-organizarea (morfogeneza), autoreglarea, viața, conștiința, sunt proprietăți sinergice emergente ale efectelor colective ale mai multor procese din sisteme. Sociologia poate propune un model de sinteză transdisciplinară care ajută la priceperea emergenței, evoluției, auto-organizării sistemelor complexe 63. A fost propus un asemenea model 64
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a cărei structură internă care poate și trebuie prospectată are proprietăți emergente, a căror natură nu poate fi exprimată în termenii părților), ideea de relație (așa cum a fost ea promovată de N. Wiener), ideea buclelor cauzalității circulare, a autoreferinței, auto-organizării, autoreglării, autoproducerii. În acest model, lumea este considerată mai curând ca o rețea de sisteme complexe interconectate. Sistemele ecologice, economice, sociale, umane sunt organizate ca ansambluri nepermanente, în dinamică, compuse din elemente în interacțiune. Ele reacționează prin auto-organizare la tensiunile ce
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alte sisteme pentru a forma supersisteme (natura are o structură fractală de tip holoni de holoni de holoni...68). Schimbările sunt cauzate de "zgomote", de fluctuații, de tendința probabilă către maximum de entropie, de negentropie, de cauzalitatea circulară, de auto-organizare, autoreglare, auto-producere, auto-referință, auto-geneză69. Schimbările pe termen scurt, conflictele, pot duce la întoarcerea la configurația existentă înainte de conflict (cu eventuale corecții), la schimbarea configurației (ca și a agenților în conflict), la regresia, destructurarea, distrugerea unuia sau a ambilor agenți în conflict
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și holistice care le ameliorează viabilitatea. Cu alte cuvinte, sistemele învață să supraviețuiască, învață să fie, iar învățarea vieții favorizează procesele care favorizează supraviețuirea. Complexificarea pare să favorizeze capacitatea înmulțirii numărului de strategii de supraviețuire ale sistemului. Auto-referința ca și autoreglarea, autoorganizarea, auto-producerea ajută sistemul să reziste creșterii entropiei disipative. Cunoașterea, conștiința de sine cresc capacitatea organismelor complexe de a fi mai puțin dependente de legile oarbe ale materiei... Atunci când studiem sistemele complexe sociale ar trebui să avem în vedere că
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
variate deoarece depind aproape exclusiv de mediul social și de educație. Caracterul reunește particularități privind relațiile subiectului cu lumea și valorile după care se conduce subiectul; este, deci, o instanță de control și valorificare. Caracterul, latura relațional valorică și de autoreglare a personalității, poate fi definit în termeni de atitudini și de trăsături. În viziunea lui Cattell, atitudinea este o tendință de a acționa într-un mod special într-o situație determinată. Atitudinea conține 2 segmente: orientativ-evaluativ și efector executiv (acesta
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
simptomelor: se simte mai bine, e mai mulțumit, mai fericit, mai împăcat cu sine); - recunoașterea socială (progresele realizate de persoană/ sportiv în profesie, familie); - materializarea expectațiilor psihoterapeutului în ceea ce privește modificările realizate în sfera personalității și în comportamentul subiectului. Practica reglării și autoreglării stărilor psihice 1. Stările psihice ale sportivilor Stările psihice sunt acele forme de manifestare psihocomportamentale, exprimate în trăiri și conduite declanșate de situații concrete din activitatea specifică. Am putea considera următoarele categorii de stări psihice: a) Cognitive b) Afective c
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
defavorabile performanței; După modalitatea adaptativă a comportamentului: a) Reacții spontane bă Răspunsuri intenționale După distanța față de "normal": a) în zona de confort psihic; b) la unul din capetele scalei; c) dincolo de limitele scalei; Stările modificate de conștiință; 2. Reglare și autoreglare Termenii de reglare și autoreglare se referă la ansamblul acțiunilor de dirijare și conducere a comportamentului, de realizare a unei conduite optime. Pentru că viața, evenimentele ei, solicită la maximum posibilitățile omului, cunoașterea particularităților reglării și autoreglării, a modalităților de realizare
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a comportamentului: a) Reacții spontane bă Răspunsuri intenționale După distanța față de "normal": a) în zona de confort psihic; b) la unul din capetele scalei; c) dincolo de limitele scalei; Stările modificate de conștiință; 2. Reglare și autoreglare Termenii de reglare și autoreglare se referă la ansamblul acțiunilor de dirijare și conducere a comportamentului, de realizare a unei conduite optime. Pentru că viața, evenimentele ei, solicită la maximum posibilitățile omului, cunoașterea particularităților reglării și autoreglării, a modalităților de realizare a acestora, a includerii în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
conștiință; 2. Reglare și autoreglare Termenii de reglare și autoreglare se referă la ansamblul acțiunilor de dirijare și conducere a comportamentului, de realizare a unei conduite optime. Pentru că viața, evenimentele ei, solicită la maximum posibilitățile omului, cunoașterea particularităților reglării și autoreglării, a modalităților de realizare a acestora, a includerii în procesul de antrenament a unor acțiuni cu caracter reglator constituie cheia obținerii marilor performanțe. Obiectivul principal al reglării și autoreglării stărilor psihice este obținerea comportamentului eficient, cu randament cât mai înalt
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
evenimentele ei, solicită la maximum posibilitățile omului, cunoașterea particularităților reglării și autoreglării, a modalităților de realizare a acestora, a includerii în procesul de antrenament a unor acțiuni cu caracter reglator constituie cheia obținerii marilor performanțe. Obiectivul principal al reglării și autoreglării stărilor psihice este obținerea comportamentului eficient, cu randament cât mai înalt. Reglarea specific umană depășește nivelul comportamentelor instinctive, de simplă adaptare biologică caracterizându-se prin conștientizare, raționalitate și capătă datorită funcției sale simbolice un caracter prospectiv, anticipativ, creator. Reglarea implică
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
-se prin conștientizare, raționalitate și capătă datorită funcției sale simbolice un caracter prospectiv, anticipativ, creator. Reglarea implică posibilitatea dirijării comportamentului unui individ de către o altă persoană (prin cuvânt sau prin mijloace de acțiune fiziologică: substanțe medicamentoase, procedee de masaj, încălzire). Autoreglarea este realizată de către însuși individul în cauză, care își dirijează în mod conștient comportamentul. Reglarea și autoreglarea stărilor psihice ale sportivului reprezintă nucleul pregătirii psihologice a acestora. Sportivul învață prin demersurile reglatorii să-și creeze o stare psihică optimă pentru
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
posibilitatea dirijării comportamentului unui individ de către o altă persoană (prin cuvânt sau prin mijloace de acțiune fiziologică: substanțe medicamentoase, procedee de masaj, încălzire). Autoreglarea este realizată de către însuși individul în cauză, care își dirijează în mod conștient comportamentul. Reglarea și autoreglarea stărilor psihice ale sportivului reprezintă nucleul pregătirii psihologice a acestora. Sportivul învață prin demersurile reglatorii să-și creeze o stare psihică optimă pentru concurs, să-și inducă și să-și mențină un tonus psihic corespunzător activității competiționale. a) Metode de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
un tonus psihic corespunzător activității competiționale. a) Metode de reglare - prin intervenție exterioară; - convorbirea terapeutică cu psihologul sau antrenorul sau medicul de lot; - demonstrația, convingerea; - sugestia, hipnoza; - procedee de desensibilizare; - procedee psiho-farmacologice; - procedee fiziologice (saună, masaj, duș); b) Metode de autoreglare - autoeducația; - autosugestia; - relaxarea; - antrenamentul psihoton; - antrenamentul mental; Aceste metode rezolvă următoarele probleme pentru sportivi: 1) Creșterea clarității și preciziei reprezentărilor mișcărilor care stau la baza realizării actelor motrice. 2) Creșterea gradului de concentrare a atenției și dirijării acesteia spre unele
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a disponibilităților latente ale ființei umane, fapt demonstrat de efectele favorabile ale relaxării asupra stării psihice și fizice a subiecților, 7) Relaxarea este ca și hipnoza, o stare modificată de conștiință, 8) Relaxarea poate fi considerată deci o metodă de autoreglare a stărilor psihice ale subiectului, de auto-organizare a Eu-lui acestuia, fiind nu numai o tehnică de psihoterapie, ci și o tehnică cu caracter autoformativ. Tehnica de inducere a stării de relaxare prezintă următoarele caracteristici: * presupune o anumită standardizare a conduitei
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
tonico- afectivă, care controlează toate atitudinile omului normal. b.Relaxarea dinamică de tip sofrologic Caycedo Sofrologia este o disciplină care are ca obiect cercetarea modificărilor de conștiință. Ea implică studiul tehnicilor de relaxare, al hipnozei medicale, al unor sisteme de autoreglare specifice unor culturi orientale, cât și al modificărilor de conștiință produse prin administrarea unor medicamente. Relaxarea dinamică presupune exerciții de respirație, mișcări simple, exerciții de relaxare musculară, exerciții de concentrare a atenției asupra funcțiilor organismului și de antrenare a unor
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
decontractarea și concentrarea), permite obținerea următoarelor rezultate: 1. Destindere respiratorie; 2. Destinderea și liniștirea în acțiune (stare ce nu rezultă din crisparea unei voințe încordate, ci din contra, din relaxarea interioară); 3. Constituie o cale naturală către somn; 4. Permite autoreglarea funcțiilor corporale; 5. Creșterea capacităților mentale, ale memoriei; 6. Suprimarea durerii, nu prin reprimarea manifestărilor exterioare, ci prin dispariția completă a senzațiilor dureroase; 7. Constituie un mijloc prețios de adaptare și disciplină personală, printr-un sistem de formule intenționale; 8
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
pătrunzând astfel tot mai mult în pregătirea psihologică a sportivilor de performanță. Ea contribuie atât la obținerea unui echilibru emoțional de nivel superior, la perfecționarea capacității de concentrare a atenției și a deprinderilor motrice , cât și la o mai bună autoreglare a comportamentului în ansamblu. Majoritatea oamenilor, nefiind conștienți de resursele interioare de care dispun, ignoră faptul că există o modalitate de a intra în contact cu aceste resurse, în vederea ameliorării și menținerii sănătății și de asemenea pentru a se autoperfecționa
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]