247 matches
-
de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de pod, mai sofisticat, a folosit mușchii. Numai că mușchii nu sunt o biocenoză; ei aparțin exclusiv segmentului autotrof al unei viitoare, pe atunci, biocenoze terestre. Ca urmare, acest cap de pod era menit să nu supraviețuiască prea mult, pentru că, inevitabil ar fi modificat mediul Într’o singură direcție, În cele din urmă defavorabilă lui Însuși. Soluția s’a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spus unde i-au fost “rădăcinile”, la mulți metri mai jos, pentru că au trăit cu multe milenii În urmă, iar Între timp părțile moarte s’au transformat În turbă. Revenind la vremurile primordiale, știind că mușchii, ca orice alt organism autotrof modifică mediul În sensul reducerii potențialului redox, acel mediu deja epuizat din punctul de vedere al mușchilor devenea Însă favorabil pentru organismele heterotrofe, care Îl năpădeau completând astfel un primordiu de biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În mod natural, În aceeași groapă, de un al doilea proces, de reducere, efectuat de plantele din jurul gropii, ale căror rădăcini ajung În ea; e vorba deci de Închiderea unui cerc biocenotic, prin participarea segmentului autotrof, al plantelor adică. Și cu asta am spus totul: plantele reduc mediul În care trăiesc, Într’un proces care necesită energie. Ceea ce omul ar trebui să facă, dar nu o face prin tehnologiile de epurare orășenească, pentru simplul motiv că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare, rezulta și se acumula un deșeu: bioxidul de carbon. Am mai spus și altă dată că epuizarea hranei a impus apariția unor organisme capabile să și-o producă, folosind energia solară, adică autotrofele. Dar acest mecanism n’a fost el Însuși capabil să restabilească balanța hranei. Era nevoie și de economie În consumul ei, fapt ce se putea realiza prin renunțarea la fermentație și adoptarea respirației, adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și de economie În consumul ei, fapt ce se putea realiza prin renunțarea la fermentație și adoptarea respirației, adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul; lucrul a Început să fie Înfăptuit odată cu atingerea pragului Pasteur, adică atunci când oxigenul produs de autotrofe a atins concentrația de 1% din cea actuală. Asta era acum vreun miliard și jumătate de ani. Paranteză: Celula, indiferent dacă e independentă ori face parte dintr’un organism pluricelular, folosește exclusiv energie chimică fixată În așa-numitele molecule macroergice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui lanț trofic care până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa, mobilizând substratul și energia solară primită. Urcând pe cerc, biomasa e folosită ca hrană de către heterotrofele ierbivore, iar acestea de către altele, carnivore și tot așa până la partea superioară a cercului; interesantă e creșterea taliei acestor animale, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care-i devora ficatul; Între timp, ficatul se regenera, astfel Încât supliciul trebuia să fie veșnic. Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că primii sunt Încorsetați Între asfaltul străzii și cel al trotuarului, pe când ultimii sunt liberi. Explicația fiziologică a diferenței e simplă și câte ceva am mai discutat altă dată. Anume, planta, ca orice organism, induce modificări În mediu, iar ca organism autotrof, adică cu acces direct la o sursă de energie primară, Soarele, ea induce o modificare În sensul reductiv a caracterului redox al solului. O atare acțiune o exercită toată vara, mai precis Întreaga perioadă de vegetație. Numai că aceeași plantă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme primitive care s’au Întâlnit Într’o picătură de apă: unul, heterotrof, ciuperca, altul, care poate fi și heterotrof, alga. Personal, am convingerea că În momentul compromisului și alga era heterotrofă; vicisitudinile mediului au determinat-o să devină ulterior autotrofă. Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru ambele organisme, lucru menținut În mediul intern al lichenului până astăzi, lichenul nu se poate sinucide, chiar de-ar vrea, prin proliferarea vreuneia din componentele sale − ciuperca ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic, până-l face de nelocuit pentru el Însuși, rezultă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu o dublă protecție, membrana celulară și cea nucleară, a informației genetice. Dar nici această dublare a aparatului milițienesc nu a putut Împiedica dizidența. În două valuri, unul Înaintea eucariotelor, altul imediat după aceea, din rândul heterotrofelor s’au desprins autotrofele, pe atunci doar alge, dar care și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la energia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au lăsat pe tânjală: evoluția lor a fost Înceată, trebuindu-le aproape un miliard de ani până la urmatorul salt calitativ, pluricelularitatea. Poate dizidența lor a fost precoce și abia un viitor Îndepărtat le va grăbi și lor evoluția. Poate ele, autotrofele, sunt o rezervă, deocamdată conservată, a naturii. Heterotrofele Însă, s’au grăbit. Era și cazul. Ele moșteneau o țară, vreau să spun un mediu, secătuit de resurse, mai degrabă energetice, În lunga dictatură. Au trebuit să devină democrate, adică să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deocamdată conservată, a naturii. Heterotrofele Însă, s’au grăbit. Era și cazul. Ele moșteneau o țară, vreau să spun un mediu, secătuit de resurse, mai degrabă energetice, În lunga dictatură. Au trebuit să devină democrate, adică să se Înțeleagă cu autotrofele dizidente, Întemeind un sistem bipartit, adică biocenoza. De atunci, la guvernarea Terrei alternează cele două “partide” și despre “schimbările de guvern” am mai vorbit, dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un sistem bipartit, adică biocenoza. De atunci, la guvernarea Terrei alternează cele două “partide” și despre “schimbările de guvern” am mai vorbit, dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la discreție, din afară, deci de posibilitatea de a contracara oxidarea mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la discreție, din afară, deci de posibilitatea de a contracara oxidarea mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de autotrofe, dar peste un milion de specii de heterotrofe. Resursele energetice limitate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la discreție, din afară, deci de posibilitatea de a contracara oxidarea mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de autotrofe, dar peste un milion de specii de heterotrofe. Resursele energetice limitate au impus heterotrofelor o mai strictă repartiție și, implicit, Împingerea războiului civil chimic la extrem, așa cum discutam deunăzi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de autotrofe, dar peste un milion de specii de heterotrofe. Resursele energetice limitate au impus heterotrofelor o mai strictă repartiție și, implicit, Împingerea războiului civil chimic la extrem, așa cum discutam deunăzi: fiecare specie și-a confecționat dacă nu mai multe, măcar o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deunăzi: fiecare specie și-a confecționat dacă nu mai multe, măcar o armă chimică și, mai ales cu efect potențial mortal. Și, mai mult, heterotrofele s’au organizat În teritoriu, adică s’au adunat În organisme pluricelulare, cu mult Înaintea autotrofelor, cam cu o jumătate de miliard de ani. În spatele celei de-a treia bariere lăsate În fața oxidării mediului, adică În spatele tegumentului, mai mult sau mai puțin impermeabil, aceste organisme pluricelulare pe care le-am putea deja pomeni cu numele curent
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alelopatice aruncate În lupta pentru hrană, spațiu, lumină. Evoluția le-a perfecționat continuu atât structura chimică cât și mesajele purtate. Câteva jaloane ale acestei evoluții: Numărul de substanțe scade mereu, pe măsura trecerii de la organismele monocelulare heterotrofe la cele monocelulare autotrofe și apoi la cele pluricelulare. Mai mult, Între acestea din urmă, animalele, cu o evoluție accelerată În raport cu plantele, reduc și mai mult acest număr. În aceeași ordine scade, ca o consecință, sensibilitatea la mesajul fals generat de similitudinea acțiunii substanțelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deversele organisme heterotrofe. Că n’au la dispoziție decât hrana, ori mai bine zis biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante, În special alge; din acest moment se poate vorbi de o biocenoză și de un lanț trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acest proces ilustrează și ceea ce poate sau mai bine zis face, omul. Anume, eutrofizarea spațiului acvatic. E suficientă deversarea de compuși organici, ce inițiază procesul pe calea heterotrofă, ori de azot și fosfor, adică detergenți, pentru inițierea procesului pe calea autotrofă, pentru ca un proces, de altfel natural dar care durează milenii, să se desăvârșească În decenii. Totuși, lacul al cărui nume Îl port Își păstrează negentropia pentru că nu e situat Într’o zonă locuită. Încă, din fericire... “Radiosfera”, 19 februarie 1996
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
malefic, celălalt benefic; primul creat de Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]