465 matches
-
în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le place la majoritatea celor angajați, dar nu sunt mulțumiți de salariul obținut. De asemenea, s-a constatat că jumătate din cei chestionați comunică greu cu auzitorii, iar un procent mare (peste 95%) nu au propria casă și nu sunt căsătoriți.
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
implicați. Sfaturi pentru părinți Dacă aveți un copil cu deficiențe de auz, cel mai important lucru pe care trebuie să vi-l amintiți este că un copil cu deficiențe de auz poate să facă aproape aceleași lucruri ca și un auzitor - doar că nu aude. Ei nu au nevoie de milă, ci de înțelegere, răbdare și dragoste. Mai mult decât orice, au nevoie de limbaj. Fără limbaj, gândirea este limitată și comunicarea foarte dificilă. Folosiți întotdeauna vorbirea, dar folosiți și orice
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
au experiența propriilor lor copii, iar experiența și măiestria lor ca părinți vine să completeze măiestria profesorilor. Comunicarea Ne petrecem mult timp comunicând cu oamenii. Este la fel de important pentru un copil cu deficiență de auz ca și pentru un copil auzitor doar că nu este la fel de ușor. Există multe moduri de a exprima ceva. Vorbirea, semnele, dactilemele, gesturile naturale sau expresia feței. Unele dintre acestea se pot folosi împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
să înveți să vorbești în acea limbă, dacă nu ai auzi-o niciodată? Cum ai învăța să citești și să scrii fără să cunoști vocabularul ,gramatica și sintaxa? Aceasta este situația unui copil surd. Aproximativ 90% dintre surzi au părinți auzitori. Ei sunt nevoiți să învețe să vorbeasc să scrie într-o limbă fără să o audă vorbită. Deficiența de auz este catalogată ca fiind o problemă extrem de complexă atât sub raport medical, psihologic, pedagogic cât și social. Într-o societate
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
a percepțiilor auditive, iar copilul, datorită surdității, devine și mut. Noțiunea de surdo-mut creează impresia unei duble deficiențe, când de fapt, copilul surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor deprinde limbajul în practica auzirii, anterior unui învățământ sistematic si conștient. Limbajul și vocea sunt permanent controlate de ureche prin intermediul sistemului fonator care realizează feed-back-ul audio-verbal. Copilul cu surditate prelingvistică este în retard din punct de vedere al achiziției limbajului
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
utilizarea dactilemelor. În cazul părinților surdovorbitori, cu demutizare avansată , modalitatea de comunicare mimico- gestuală este extrem de redusă, ei comunicând cu copilul lor mai ales prin labiolectură, care aduce un aport semnificativ înțelegerii interumane. În schimb,dezvoltarea limbajului verbal al copiilor auzitori din cadrul familiilor de surdovorbitori urmează evoluția normală a copiilor din familiile de auzitori. Copilul surd dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal, cu condiția ca fiecare formă
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
gestuală este extrem de redusă, ei comunicând cu copilul lor mai ales prin labiolectură, care aduce un aport semnificativ înțelegerii interumane. În schimb,dezvoltarea limbajului verbal al copiilor auzitori din cadrul familiilor de surdovorbitori urmează evoluția normală a copiilor din familiile de auzitori. Copilul surd dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal, cu condiția ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată adecvat. S-a constatat că acei copii surzi
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
înțelegerii interumane. În schimb,dezvoltarea limbajului verbal al copiilor auzitori din cadrul familiilor de surdovorbitori urmează evoluția normală a copiilor din familiile de auzitori. Copilul surd dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal, cu condiția ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată adecvat. S-a constatat că acei copii surzi proveniți din părinți surzi, vin la școală cu un bagaj informațional mai bogat decât cel al copiilor surzi
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
verbal, cu condiția ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată adecvat. S-a constatat că acei copii surzi proveniți din părinți surzi, vin la școală cu un bagaj informațional mai bogat decât cel al copiilor surzi din familiile de auzitori, care n-au folosit limbajul gestual în comunicarea cu ei. Acest limbaj, folosit efectiv în comunicare, le-a permis copiilor surzi să cunoască mediul înconjurător și în același timp să exprime dorințe, gânduri și stări umane diverse. Mai târziu, achizițiile
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
volum de informație poate fi transportat în aproximativ același volum de timp convențional, cu ambele forme predominant prin vizualizare. Ca urmare, gândirea deficientului de auz se evidențiază prin concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție, deosebindu-se astfel de gândirea persoanei auzitoare - care este predominant verbală. Există o diferență vizibilă privind comportamentul și personalitatea copiilor surzi proveniți din familii normale cu părinți auzitori și a celor proveniți din familii de surzi. Aceștia din urmă, ajunși la școală, vin cu un bagaj de
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
gândirea deficientului de auz se evidențiază prin concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție, deosebindu-se astfel de gândirea persoanei auzitoare - care este predominant verbală. Există o diferență vizibilă privind comportamentul și personalitatea copiilor surzi proveniți din familii normale cu părinți auzitori și a celor proveniți din familii de surzi. Aceștia din urmă, ajunși la școală, vin cu un bagaj de cunoștințe mult mai mare și mai variat decât ceilalți, utilizează o serie bogată de gesturi extrem de expresive și sunt mai puțin
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
de eșec, lipsiți de inițiativă, fără interese, cu frică de respingere, așa cum există și deficienți de auz sociabili, degajați, optimiști. Cercetătorii au arătat că cei cu disfuncții auditive, care nu beneficiază de demutizare au tendința de a se izola de auzitori și de a fi marginalizați de către aceștia, ceea ce duce la o relaționare deficitară, cu consecințe defavorabile în ceea ce privește integrarea socio-profesională. Prin izolare se instalează o serie de particularități psiho-comportamentale, în care deficientul de auz devine timid, dependent, neâncrezător în forțele proprii
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
despre influența exercitată de diferitele tipuri de instituții școlare pe care le frecventează aceștia (Weiner și Miller, 2006). Un factor care predispune elevii cu deficiență auditivă spre a fi ținte, este reprezentat de situația în care aceștia studiază alături de elevi auzitori, chiar dacă prezintă alt tip de deficiență (în realitatea școlară românească regăsim situații în care, în special în școlile profesionale, alături de elevi surzi sunt integrați elevi cu alte tipuri de deficiențe) și se confruntă cu diverse acte negative care pot favoriza
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
socială se referă la ansamblul relaților sociale stabilite între persoanele cu deficiențe și ceilalți membri ai comunității - rude, vecini, colegi, funcționari publici, oameni de pe stradă - am considerat necesar să înlesnesc contactul direct dintre elevii cu deficiențe auditive și membrii auzitori/neauzitori ai comunității (copii, adulți) în diferite situații de viață. O posibilitate în acest sens, au reprezentat-o activitățile comune din cadrul unor proiecte desfășurate în parteneriat cu unități școlare din învățământul de masă, instituții din domeniul educației și al culturii
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
la nivel local, regional, național și internațional. Activitățile ludice, de loisir, de ecologizare, manifestări cultural artistice și sportive, excursii, vizite în unități de producție ori la obiective de interes turistic, derulate în comun, au permis stabilirea unui contact pozitiv cu auzitorii, a unor relații de colaborare, respect reciproc, exersarea comunicării în condiții concrete de viață, valorizarea corespunzătoare a partenerilor, cunoașterea, acceptarea și respectarea setului de norme și valori promovat de societatea în care trăim. Participanții la activități, în mod deosebit la
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
astfel încât solicită cooperarea pentru realizarea sarcinilor, implică situații de comunicare - partenerii interacționează, favorizează inițierea, menținerea și dezvoltarea contactelor interpersonale. În ceea ce privește comunicarea, se observă că modul în care comunică diferă și se adaptează situațiilor concrete în funcție de context și de protagoniști. Astfel, auzitorii de vârstă mare apreciază capacitatea de înțelegere și adaptează mesajul la posibilitățile și reacția deficienților de auz. Între aceștia comunicarea se face în general mimico-gestual, utilizându-se cu precădere gesturi naturale - general valabile, verbal-oral și verbal-scris. Pe măsură ce participanții relaționează și
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
mesajul la posibilitățile și reacția deficienților de auz. Între aceștia comunicarea se face în general mimico-gestual, utilizându-se cu precădere gesturi naturale - general valabile, verbal-oral și verbal-scris. Pe măsură ce participanții relaționează și inhibițiile dispar, se poate remarca o creștere a disponibilității auzitorilor de a învăța și utiliza efectiv dactileme și gesturi artificiale pe care le repetă cu entuziasm și bucurie, iar copiii cu deficiențe de auz, în special cei mari și hiopoacuzicii, folosesc într-o măsură mai mare și cu mai multă
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
mai mult acțional, acțional indicativ ori mimico-gestual, utilizând în general gesturi naturale simple, ușor de înțeles plasate în context. Uneori, pentru a se face înțelesi își exemplifică cerințele inițiind, ori executând o activitate, sau pur și simplu impunându-și voința. Auzitorii de vârstă mică au tendința să comunice în mod normal cu neauzitorii, fără să țină seama că nu pot fi auziți și că trebuie să fie văzuți de cel căruia i se adresează. Din acest motiv, este necesară o demonstrație
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
să ți se permită să fii capabil, să fii tu însuți printre ceilalți...”. Iar noi, ceilalți, vom putea permite aceasta dacă vom conștientiza un lucru simplu: comunicarea cu persoanele deficiente de auz este la fel de necesară ca și în cazul persoanelor auzitoare, doar că aceasta se desfășoară după alte reguli, impuse de particularitățile deficienței auditive!
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre alții, ca o consecință a faptului că nu aud. Studiile științifice anterioare au căutat să pună în corelație gradele de pierdere auditivă cu
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se datorează ,,moștenirii culturale” din comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
aspect cultural” ce aveau puternice atitudini negative față de testarea genetică. Luând în considerare acest termen, ne putem explica unele lucruri ce multora le-ar părea aberante. De pildă, putem să ne explicăm, din această perspectivă, ideile pe care le au auzitorii despre educarea elevilor surzi: dezvoltarea nu va fi posibilă și învățarea nu va progresa prea rapid în afara limbajului verbal; gândirea abstractă nu va fi posibilă prin gesturi sau semne; pentru surzi, realizarea profesională și socială nu este posibilă decât prin
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
lipsa auzului îi fac dependenți și le limitează potențialul; surzii sunt nativi, nu se pot bucura de viață dacă nu aud; lumea lor e mică, dar surzii luptă pentru a impune un anumit stil de viață, deosebit de viața cotidiană a auzitorilor; numai dacă învață să vorbească în limbajul verbal și pot să interacționeze cu auzitorii, ar putea să depășească aceste limite; chiar dacă s-au integrat cu succes, le va lipsi întotdeauna o calitate a vieții, deoarece nu vor percepe sunetele. Ar
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
pot bucura de viață dacă nu aud; lumea lor e mică, dar surzii luptă pentru a impune un anumit stil de viață, deosebit de viața cotidiană a auzitorilor; numai dacă învață să vorbească în limbajul verbal și pot să interacționeze cu auzitorii, ar putea să depășească aceste limite; chiar dacă s-au integrat cu succes, le va lipsi întotdeauna o calitate a vieții, deoarece nu vor percepe sunetele. Ar trebui să luăm în considerare și perspectiva cealaltă, adică cum se consideră surzii pe
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]