4,300 matches
-
sparg ferestrele în tramvai și să smulg plușul din compartimentele de tren, când am nevoie de ele în propriul meu grajd, în care îmi hrănesc cu biberonul mieii pe care, apoi, la marginea drumului, am să-i belesc plin de avânt?" Nu știm - pentru că n-a avut cine să ne spună - unde se sfârșesc drepturile și unde încep îndatoririle noastre. Orbecăim într-o "piață de sacrificiu", plini de aplomb și de conștiința că ni se cuvine totul, obsedați de îndestularea imediată
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
pragul pensiei, la amețitoarea sumă de patru milioane două sute de mii de lei. Adică, la cursul zilei de azi, o sută patruzeci de dolari! Acestea sunt cifrele, acesta e felul în care România își gândește viitorul. Vă închipuiți cu ce avânt se îndreaptă savantul spre catedră (pentru că unii dintre universitarii României sunt, în ciuda situației catastrofale descrise, veritabili savanți!), cât de concentrați sunt în transmiterea cunoștințelor greu dobândite! Când din munca sa abia își poate plăti întreținerea la bloc, când despre hrană
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
estetică înaltă, în caz de nereușită, trecătoare, el tace, meditează, reexaminează construcția... Da, dar țuțerii nu te lasă. Țuțerii curățind de muște hipopotamul. Scandalul, ei îl fac, cu patima primitivă și cu limba ordinară a șușanelelor de fotbal în plin avânt. Sunt sigur că, fără aceștia, care, în viața lor, nu numai că n-au făcut nimic, dar nu avură nici măcar un eșec; ceea ce înseamnă, totuși, o intenție; că n-a ieșit, n-a ieșit; dar măcar, vruseși!; .... - sunt sigur, vreau
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
în brațe când, la cererea mătușei Maria Sturdza, le dau voie să mai rămână un timp la Miclăușeni, să se joace cu Matei și să se ospăteze cu pâinea de casă, untul proaspăt, mierea și toate bunătățile Didinei, menajera. Elan, avânt de sălbăticiuni mici, scăpate în libertate, care surprind pe bătrâna doamnă și pe mine chiar, în liniștea înțepenită de la Miclăușeni. După-amiază, tur al proprietății, în grup - cu copiii și Spițui în față - la dispensarul gol în acel moment, la capelă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
dintre scrierile d-lui Caragiale cu acelea ale lui Brociner, ale d-nei Mite Kremnitz și ale altor străini răuvoitori pentru români. Avem mulți inimici noi românii, și acești inimici s-au strîns în timpul modern, cînd România și-a luat un avînt, pentru a denigra tot ce e românesc, pentru a face să se creadă peste tot locul că ce e românesc e depravat și înrăutățit și stricat... Un artist, un poet trebuie să iubească adevărul, frumosul și binele; el nu este
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
aceștia îi iubeam fără explicații. Important era felul în care încheia Tassian (pictorul Marcello) actul II din Boema, impulsul acelui gest țâșnit cu care își arunca în aer bereta odată cu valul dulce vibrat al glasului: O... tinerețe, tinerețe plină de avânt! Tot din mansarda în care murea Mimi își aduna Colline haina bătrână prin buzunarele căreia trecuseră toți filozofii și poeții. Încerca să o vândă. Două minute de muzică gravă, unul din marile roluri ale lui Nicolae Secăreanu... pe lângă Boris sau
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
energii nefaste, de criterii din care consistența ideilor și valoarea lor sînt îndepărtate programatic, de baloane de săpun, de risipiri neartistice au invadat lumea teatrului. Lucrurile sînt cu mult mai ambigue decît în '90, '92 sau '96. Un soi de avînt mediocru și agresiv s-a substituit treptat euforiei creatoare. Suficiența a înlocuit performanța care a devenit aproape o excepție. O acută lipsă de comunicare a înghețat dialogul minților, fair-play-ul confesiunilor, febra căutărilor adevărate, dorința de cufundare în adîncimile tainice și
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
zi la amiază. Un soare strălucitor scălda câmpia. Râulețul scânteia prin mijlocul pădurii. Tânărul împărățel sosi la fața locului ținut de mână de doică și cu Rița în față care rosti tare: Cerule iubite, fă să se mărite!... Misiune, cu avânt îndeplinită. Cel mai mult, băiatului de Verde îi plăceau stihurile simple și spuse din inimă... Fata aștepta, smerită, desculță, cu capul în jos. Ajutat de bătrână, tânărul strecură sigiliul împărătesc pe degetul viitoarei mirese, iar ea se preschimbă numaidecât într-
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
ales prin felul în care o face. Deschiderea și tipul său de sinceritate vin dintr-o tradiție românescă ocultată, cu care foarte puțini mai sînt obișnuiți și pe care ne-am obișnuit să o considerăm cumva inestetică, cumva datată, caracteristică avînturilor de la începutul anilor '90. Dar înainte de a ne permite atîta eleganță, Alexandru George ne amintește un lucru simplu: că mai sînt încă multe lucruri de spus și de înțeles despre ce s-a făcut și mai ales despre ce s-
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
matematicianul spusese că n-ar fi fost exclus, în acest caz, ca Lucreația, neglijată de bărbatul ei, cam neputincios, după martori, să fi făcut anume păcatul, de a-l fi sedus pe Veniamin, ca Fedra, domnule, pe Hipolit!... încheiase cu avînt profesorul de matematică. - S-a încercat și asta, îl asigură criminologul. Nu ieșise. Și, oricum, criminalul fusese dovedit și acum zăcea la ocnă. El făcu semn cu mîinile a lehamite, că gata, era de ajuns, mai mult nu putea să
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
care lucrezi acum. Sînt în jurul unei teme? Nu. Doar dacă temă poate fi numită o altă modalitate de a îmbrăca pînza. Am rețiunut, încă din începuturile mele, avertismentul lui Gide: "Să nu mă bizui niciodată, într-o operă nouă, pe avîntul luat în cea precedentă, pentru fiecare operă nouă să-mi cuceresc un public nou". Sigur, cu ceva total nou nu poți veni... Amprenta... Da, amprenta... predestinată. Lucrările de-acum se înscriu, cumva, în figurația ce s-a întrupat în expoziția
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
ochii căutau pe jos un lucru pierdut; cărnos mai mult decît gras. Nu semăna cu tînărul zărit, într-o fotografie mai veche, slab, osos, cu fața lungă, cu părul revărsat în plete, cu ochii îndreptați spre înălțimi, cap plin de avînt și inspirat, ci un om mai mult matur, voinic, nestrujit chiar, cu un cap prea mare pentru trup, nebărbierit de cîteva zile. Simțise o deziluzie, nu-și închipuise așa pe poetul Melancoliei pe care imaginația sa îl ridicase deasupra tuturor
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
stabileau cu exactitate producțiile industriale și agricole, spre a-i scuti pe oamenii muncii de orice efort intelectual, dezbaterile reale erau interzise, toate intervențiile se rezumau la formule prestabilite, fără nici-un conținut. Fraza "noi muncim, nu gândim" zbierată cu atâta avânt revoluționar sintetizează mentalitatea dominantă a omului de tip nou creat în România prin acțiunea Moscovei. Până și domeniul culturii, un domeniu inexistent în afara inițiativei individuale și a libertății, a fost supus presiunii directivelor imperative de partid; din fericire personalitatea oamenilor
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
înceapă din clipa înlăturării lui Ion Iliescu. Înconjurându-se de tot felul de nătăfleți, înfoindu-se în pene și ignorând cu trufie orice critică, dl. Constantinescu a sfârșit lamentabil. Astăzi, l-au uitat până și oamenii de casă. Luat de avântul polemic, la momentul respectiv am pus în evidență nerealizările (mari, enorme), și mai puțin meritele regimului său (îndeosebi în politica externă). Dacă astăzi România nu e cu totul scoasă de pe listele europene, acest lucru se datorează - e foarte clar - poziției
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
experți ai perioadelor primitive", rămași anonimi. Cu aportul lor, s-au cumulat incontrolabil datele și s-a ajuns la două ore și un sfert (144 minute) de proiecție. Morala accesibilă: dacă "și la ei" e așa... Așa s-ar justifica avîntul primăvăratic al unei noi ediții (a treia) a unui "concurs de scenarii", finalizat deunăzi la Cinema Studio, sub egida reunită Fundația "Jean Negulescu" - HBO România. El succede altora (mai numeroase) de care se ocupă de 11 ani, ca de niște
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
ca exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
ca exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
nu ca simbol al monotoniei geometrice și raționalizante. Cu toate acestea, e vorba probabil și de anumite afinități de ordin spiritual, dovadă respectul pentru perfecta organizare a unui parc și calmul calculat cu care Filimon degustă peisajul, departe de orice avânt romantic, după cum reiese și din capitolul intitulat Castelul Schönbrunn: "Grădina ce ține de acest castel e formată dupe modelul celei de la Versalia și este pusă în toate zilele la dispozițiunea publicului. în grădina aceasta vizitatorul are mai multe lucruri frumoase
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
prin reguli și limitări). De altfel, Negruzzi îl pomenește, tot ironic, pe Rousseau și în Scrisoarea V (Iepurărie): "sfintele sale percepte" devin motivația "filosofică" a unui personaj pentru a nu se bate în duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
scuze! * Orice idee dusă la capăt generează exagerare, orice exagerare e deja un cinism. * Pentru a arăta convenabil, te sulemenești puțin cu propria-ți culoare sufletească. Nu te împaci cu aspectul tău natural. * Contezi prin imposibilul pe care-l conțin avînturile tale. Entuziasmul: fața mirifică a imposibilului. * În jurul vîrstei de cincizeci de ani eram nespus de surprins, ca să nu zic revoltat, dacă cineva mă întreba ce se întîmpla cu mine pe cînd "eram tînăr". Mă simțeam identic cu cel ce am
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
ori coerciție și Nikos Perakis, În companie feminină etalînd frustrări și defulări de tot felul. Tînărul Renos Haralambidis a dorit să-și ia revanșa așa că Țigări ieftine se vrea "o scuză" adresată sexului slab pentru tratamentul prea dur! În plin avînt al digitalizării, era firesc să se ivească și un SF pe măsura evoluției tehnologice. Thomas e îndrăgostit reprezintă debutul belgianului Pierre-Paul Renders care a avut detașarea ironică necesară unei anticipații cu șanse de grabnică împlinire: cibersexul. Între Grădinarul îndrăgostit și
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
Mihăieș Când scriu aceste rânduri, cu o săptămână înaintea alegerilor de la 26 noiembrie, n-am de unde ști cine va învinge și cine va pierde. Știu doar că am înregistrat, cu patru-cinci zile în urmă, falimentul unei instituții pornită cu mare avânt și prăbușită cu mult zgomot. E vorba de Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securității. însăși titulatura ar fi trebuit să ne dea de gândit: e vorba, în fond, de un grup de cercetare, de un laborator cvasi-științific căruia legea nu
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
societăți închise ce rezerva fiecărui individ un spațiu de captivitate "aidoma unei cupole-voliere dintr-o mare grădină zoologică". Prin urmare o închisoare aeriană în care se puteau înghesui felurite specii de păsări, capabile doar de începuturi de zbor, doar de avînturi ratate. Deoarece "de pretutindeni, o rețea diafană se ivea ca un zid: capetele și vîrfurile de aripi se izbeau contra firelor de oțel, fine ca o pînză de păianjen și capabile să devină, dintr-o clipă în alta, mai tăioase
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
Să simtă omul că e doar reflex Și vanitate-Așa ne-nfricoșează. Luna Povestea spune că-n acel uitat Trecut în care-atîtea-s făptuite, Nesigure, reale,-nchipuite, Un om a conceput nemăsurat Proiect de a închide universul În carte și-n avînt nesăbuit Nălțat-a manuscris fin întocmit, Din scoarță-n scoarță declamîndu-i versul. Se pregătea acum să-i mulțumească Preabunei sorți, cînd, deodată, vede Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede: Uitase-n grabă luna s-o numească. Povestea
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
manuscris Eminescu"; omul s-a schimbat la față și a spus sufocat: "asta nu e bine" și a amuțit. Dacă invocam numele unui Caragiale, Creangă, Iorga, etc. n-aș fi realizat nimic. Numele sacrosanct de Eminescu i-a frânt activistului avântul revoluționar cu care îi elogia pe mineri și actele de barbarie din zilele rușinoase de 14-15 iunie 1990.
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]