1,671 matches
-
aerul optimist, reîmprospătat continuu, odată cu valurile mirosului de la friptura ce se pregătește în bucătărie, unde, pe masa acoperită cu tablă lucitoare, din inox, bucățile mari de mușchi de porc stau ca la expoziție, spre stupefacția celor ce îndrăznesc să se avînte pînă în ușă. Din clipa cînd a deschis geamantanele, șoferul a preluat comanda tuturor acțiunilor. Cu o sfințenie oarbă, toți se supun indicațiilor lui. Odată farfuriile cu bucata de friptură așezate în fața tuturor, el trece cu canistra și toarnă fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de sub cuvertura cu model. Nasol. Un frison de excitare o făcu pe Carol să nu se țină deoparte. De fapt, o făcu să întâmpine mâna lui Dan și să o ghideze cu propria ei mână spre un sfârc... El se avântă flămând spre una din urechile ei, ca și cum stimularea suficientă a acesteia ar fi putut determina apariția misterioasă a lactației. Se freca afectuos de ea, gâfâind și scâncind ușor. Coapsa lui mătăsoasă alunecă peste a ei, mâna liberă îi atinse umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
simplu exulta, deși era incapabilă să înțeleagă pe deplin sursa acestei stări și chiar conținutul propriilor sentimente. Îi era suficient că nu fusese descoperită... Dar, de fapt, între noi fie vorba, cred că atunci când chestia se întărise, iar Dan se avântase în ea, Carol îi venise în întâmpinare. Da! Își ridicase puțin șoldurile de pe saltea, folosindu-se de tensiunea astfel creată și nu simțise că e pătrunsă, nu, deloc. Ba, mai degrabă, lucrurile se petrecuseră invers. Tocmai ea, Carol, îl pătrunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
toate acestea, în timp ce pentru Hegel deus era în cea mai mare parte ex, pentru musulmani Spiritul Lumii și Lumea sunt unul și același lucru. Astfel, aveau de-a face cu o buclă cosmologică: tocmai când cocoșelul progresului pare să se avânte nestăvilit prin structuri și schimbări sociale, de fapt și-o trage singur pe la spate. Nu, nu. Hai să-ți spun adevărul. Dave 2 își pusese deja labele pistruiate pe altă pradă, de departe mai savuroasă decât mariajul lui Dan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ataca, asemenea unui vibrator, chiar perineul podului suspendat. Alan apreciase că e pe cale să penetreze femeia cu o forță egală cu 170 de cai-putere. Se simțea chiar bine. Vitezometrul digital al Citroënului oscila cam pe la o sută, iar Alan se avântase pe drumul pavat cu macadam. Se bucura de asta! Simțea că acum, în cele din urmă, reușise să înțeleagă matricea care îi conținea viața. Escaladase culmile medicinei și, odată cu ele, pe acelea ale moralității. Se însurase cu o femeie frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sunt compuse de dramaturgul Tian Han, iar melodia aparține compozitorului Nie Er, inițiator al Mișcării Muzicii Noi din China. Cântecul este, de altfel, laitmotivul filmului " Fii în furtună", al cărui scenariu descrie întâmplările unui grup de intelectuali care s-au avântat în prima linie a luptei împotriva invaziei japoneze într-un moment crucial al existenței națiunii chineze, după invadarea și ocuparea de către trupele japoneze a celor trei provincii din nord-estul Chinei, în urma "Incidentului din 18 septembrie 1931". Cântecul s-a răspândit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
istoria lumii nu s-ar fi Încumetat niciodată să-l facă, se trîntește pe pat - buf - și adoarme imediat, cu gura căscată, sforăind și total surdă la haosul stîrnit În jurul ei. Zgîriind cu ghearele, Împingînd, mușcînd, scîncind, toți treisprezece ne avîntăm simultan asupra celor douăsprezece mameloane. Lapte și nebunie. În acest joc de țîțici muzicale, eu rămîneam cam Întotdeauna pe dinafară. Uneori, mi se pare că mi s-ar potrivi perfect numele de Cel care rămîne mereu pe dinafară. Am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
tavan, iar spațiul dintre fiecare pereche de grinzi alcătuia un locaș deschis și lung, incredibil de fierbinte și de prăfuit. Înaintașii mei cei tenace săpaseră cu dinții În grinzi găuri circulare perfecte și, prin intermediul acestor găuri, am reușit să mă avînt În fiecare dintre aceste spații goale, pe rînd. Îmi croiam drum În direcția străzii, explorînd fiecare cămăruță cît se poate de temeinic, cu nasul și picioarele, Înainte de a mă muta la următoarea, cînd am dat peste ceva atît de neașteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o suliță, Moarte la Veneția. Altă solicitare l-ar putea trimite În capătul unui coridor, unde ar da colțul după un raft, ar face o fandare stînga În direcția literaturii pentru copii și adolescenți și apoi, chircindu-se, s-ar avînta spre dreapta - și acolo, vîrful săbiei lui s-ar Înfige În Cartea de bucate a lui Betty Crocker. O a treia Întrebare, de data asta din partea unei bătrîne În balonzaid, cocoșată și urîtă, are parte de aceeași deferență obișnuită. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dureros, Însă iubirea imposibil de Împărtășit te poate aduce În pragul disperării. Nu mîncam două zile. Citeam Byron. Citeam La răscruce de vînturi. Îmi luam numele de Heathcliff. Mă Întindeam pe spate. Îmi priveam degetele de la picioare. După asta, mă avîntam În munca mea cu energie sporită. Eram Jay Gatsby. Aveam o mare capacitate de refacere. Îmi vedeam de treaba mea, neostoit. Din afară, păream tot ființa afabilă de altădată, și cine putea ști că În sufletul meu se ascunde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
trebuie, pot să fiu destul de pragmatic. Pentru a putea pleca În această călătorie aveam nevoie de o noapte ploioasă, În care oamenii să fie mult prea ocupați să se agațe de ziarele și umbrelele de deasupra capetelor lor În timp ce se avîntă printre mașinile și intrările În clădiri pentru a mai observa un animăluț ce-și croiește drum tîrÎndu-se către vest, pe sub automobilele parcate. N-am avut prea mult de așteptat. În sîmbăta următoare, Shine a părăsit prăvălia la ora cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
anumite probleme, fiind spații deschise ce trebuiau traversate În fugă. CÎnd ajungeam la una, zăboveam Îndelung - Încă nu-l uitasem pe bietul Peewee - și aproape se crăpa de ziuă cînd am traversat În fine părculețul din apropiere și m-am avîntat, În fine, În Grădina Publică. Iarba de aici era moale și mirosea dulce și plăcut. Era prima mea iarbă, și am mîncat cîteva fire, să văd cum e. Ploaia stătuse, și cerul se lumina Încet spre răsărit. După ce mă tîrÎsem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
sperma tremură pe cadranul crăpat al vitezometrului. Mai târziu, rămășițele uscate ale aceleiași sperme sunt șterse de părul vopsit al primei femei care-i stă întinsă în poală cu gura peste penis, mâna lui de pe volan făcând mașina să se avânte prin întuneric spre o intersecție pe mai multe niveluri, frânele derapante trăgând sperma din el în vreme ce mașina zgârie spatele unui camion cu remorcă plin cu televizoare color, stimulându-i clitorisul cu mâna stângă și făcându-l să tremure în pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
viteză spre intersecția cu nodul rutier de la Drayton Park. Ea se sprijini de stâlpul cromat al ferestrei laterale, aproape scăpându-și țigara în poală. Încercând să controlez mașina, mi-am apăsat vârful penisului de rama inferioară a volanului. Mașina se avântă spre primul punct de impact - refugiul median. Liniile marcatoare se deșirau pe diagonală sub noi și claxonul unei mașini sună slab în spatele meu. Valurile de cioburi de parbriz scânteiau în lumina soarelui ca niște heliografe. Sperma îmi țâșni din penis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
prin parbriz, venind dinspre mașinile care se apropiau de noi. Armada de creaturi angelice, fiecare înconjurată de o imensă coroană de lumină, ateriza pe autostradă de-o parte și de alta a noastră, gonind în direcții opuse. Creaturile acestea se avântau pe lângă noi, la câțiva metri deasupra solului, aterizând pretutindeni pe acele nesfârșite piste care acopereau peisajul. Mi-am dat seama că toate străzile și autostrăzile acelea fuseseră fără știre construite de noi pentru primirea lor. Aplecat peste mine, Vaughan pilota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
afară, mi-am condus penisul spre gura rectului său. Anusul i se deschise în jurul vârfului penisului meu, așezându-se în jurul tijei, puternicii lui mușchi detrusori prinzându-mi organul în menghină. În timp ce-i intram și ieșeam din rect, vehiculele care se avântau de-a lungul autostrăzii îmi aspirau sperma din testicule. După orgasm, m-am ridicat încet de pe Vaughan, ținându-i fesele depărtate cu mâinile, așa încât să nu-i rănesc rectul; și, ținându-le depărtate, mi-am privit sperma cum i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
masiv care accelera spre mine venind din umbra pasajului superior unde eu și Vaughan ne acuplaserăm. Cauciucurile lui cu exteriorul alb rulară printre sticlele de bere sparte și pachetele de țigări din rigolă, se urcară pe bordura îngustă și se avântară spre mine. Știind acum că Vaughan nu s-ar fi oprit pentru mine, m-am lipit de zidul din ciment al zonei de staționare. După ce trecu de mine, Lincolnul viră, lovind cu partea stângă a barei de protecție din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
simțeam pe penis când aveam erecție. Oare o urmărise Vaughan intenționat pe Catherine, lovindu-i mașina parcată într-un prim gest de curtare? M-am uitat la pielea ei palidă și la corpul ferm, gândindu-mă la mașina lui Vaughan avântându-se spre mine printre pilonii de ciment ai pasajului superior. Asemenea lui Seagrave, aș fi murit și eu de-o moarte îmbibată în L.S.D.. Am deschis portiera pasagerului, făcându-i semn lui Catherine să urce. - Lasă-mă pe mine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
t hate soccer“, își continuă Shuoke gândul. „Soccer... what a silly idea. At least it’s not baseball“, se împăcă Suki cu propunerea lui Shuoke. - Sigur, mi-ar face mare plăcere, zise ea. - Și poate bem ceva după aia, se avântă Shuoke. - De ce nu? Drept care sâmbătă la 12:28 Shuoke se afla în dreptul blocului în care locuia Suki, nu departe de el, în sudul orașului. Stadionul era în Chofu, la vreo 20 de kilometri de Tokyo. Iar Shuoke venise la Suki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ancora, un îndemn să mă fixez, să mă agăț, să dau de fund, punând capăt stării mele fluctuante, menținerii mele la suprafață. Dar această interpretare putea da naștere unor dubii: putea fi și o invitație să ridic ancora, să mă avânt în larg. Ceva în forma grapinei, cei patru dinți îndoiți, cele patru brațe de fier, uzate prin frecarea de stâncile din adâncuri, mă preveneau că orice decizie va implica sfâșieri și suferințe. Spre ușurarea mea, rămânea faptul că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pentru experiment. Tavi parcă înoată pe valurile Dunării, matelot inspirat, și nu-l chinuiește deloc angoasa cărnii albe. Întinde brațele, se sprijină de umerii de halterofil ai întrupării de lângă el, artiștii încep să chiuie și, îmbiați de formele îmbelșugate, se avântă în cucerirea spațiului și a curburilor generoase. - Nu merge, nu pot să scriu, parcă-i brânză topită, telemea cu apă... Asta are carnea prea moale, se lasă, se-nfundă marcăru-n cute... - Încordează-te și tu, nu sta ca o vițică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
iei monotrenul până în centru pentru o comică pălărie-flacon de medicamente de la Bon Marché. Toate speranțele și știința și cercetarea și strălucirea lui rămase aici în ruină: Acul Spațial. Centrul Științific cu domurile lui dantelate și globurile de lumină agățate. Monotrenul avântându-se înainte acoperit de aluminiu lucios. Uite cum ar fi trebuit să ne arate viețile. Du-te acolo. Alege excursia, zice Seth. Îți va frânge sufletul, pentru că familia Jetson cu menajera lor robot, Rosie, și mașinile lor zburătoare și paturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-l găureau nu era nici o pagubă! Dar el nu voia să fie "nici înțepat, nici găurit" de Cocoș, mai ales că nu era treaba lui, nu-l privea o asemenea afacere. E grozav să ieși din birou și să te avînți într-o aventură, dar să fie o aventură care merită. De bun gust, de calitate. Lumea parcă înnebunise. Li se întîmplaseră atîtea oamenilor în vremea războiului, încît se obișnuiseră cu acțiunea, cu răul, cu riscul și nu mai puteau trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe acolo. Voia să-i frapeze să nu fie considerați ca fiind ruda cea săracă. Ne-a făcut ea de ocară dar eu n-am chef să-mi râdă ăia în nas, să se uite chiorâș, spunea. Ce să te avânți cu atâta amar de bani, sărea mama, doar îi dau și plapuma aia roz, cearceafurile noi cu broderie, perdele bune, fețe de masă. Astea-s mizilicuri, socotea tatăl. Se ciorovăiră aproape două ceasuri. Femeia nu voia decât să-l întărâte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Să mă neutralizeze? Adică ce să mi se întâmple? Eu n-am nimic de pierdut, nimic! Chiar așa, așa, în definitiv n-am ce pierde în fața acestui cârtitor, se înverșună ea, ăsta-i adevărul. Lăsând la o parte generalitățile, se avântă ea, totuși cum se poate ajunge la acea listă secretă de oameni, creatori totali, de vreme ce atât eu cât și alții am încercat s-o depistăm și n-am ajuns la nici un rezultat? Suferim cu toții de orbire sau ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]