302 matches
-
despre delicatețea misiunii lor: preoții din Torino erau sprijinul însângerat din inima episcopului lor, care se plângea frecvent de comportamentul acestora, dojenindu-i și acuzându-i cu asprime, ba chiar făcându-i negustori, necinstiți și extorcatori ai văduvelor. Atrași de avariție și privind mai mult pământul decât cerul, aceștia erau invadați de setea banului și nu mai căutau să-l obțină cinstit. Din acest motiv, al decăderii lor morale, sfântul Maxim nu s-a putut abține să nu-i mustre pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri actanțiale (soția baronului ungur și femeia ușoară a satului), care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și îi îndeamnă pe credincioși să renunțe la „lucrările sale rele, adică la închinările păgânești și idoli, la oracole și la auguri, la serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora”. Observăm că el consideră închinarea la idoli și superstițiile ca păcate grave, enumerându-le înaintea omuciderii și a celorlalte păcate. În același timp, îi îndeamnă pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sentimentală au bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz de odihnă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și romantismul poezia, conchide Cocteau, sugerând prezența unui lux artificial, fals care se opune firescului în actul artistic. "Poezia trebuie să aibă un aer sărac pentru cei care nu cunosc luxul. Un poem este culmea luxului, adică a reținerii, opusul avariției."253 Printr-o exprimare oarecum paradoxală trăsătură de altfel fundamentală a stilului lui Cocteau din eseurile sale unde se observă plăcerea surprizei prin cultivarea unor sintagme oximoronice se evidențiază încă o dată ideea situării poeziei în zodia simplității ce nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de preocupări, diminuarea sentimentelor intelectuale, etice, sociale și chiar familiale, pentru a nu lăsa loc decât sentimentelor egoiste în legătură cu necesitățile imediate (alimentație, tutun). Se observă foarte adesea un sentiment de nemulțumire pentru tot ce este nou, stări de anxietate și avariție"141. Chiar în sumarul concluziv al lucrării autorul insistă: "Patogenia demenței senile este aceeași cu a bătrâneții". Ca substrat biologic și anatomopatologic autorul menționează ipoteza unei intoxicații cu produse de dezasimilare. Tiroidele au un aspect hiperfuncțional (atrofia veziculelor, scleroza). Suprarenalele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
D. 17. I. Ioh. 60-63 V, p. 52 Bozóki. O glosă a manuscrisului de la Viena mai adaugă: „Cele șapte cozi sînt cele șapte păcate sau vicii prin care el #Sathanas## Îi mai ademenește Încă pe oameni, și anume: minciuna, adulterul, avariția, hoția, blasfemia, ura și discordia” (pp. 88-89 Bozóki). 18. I. Ioh. 61-63 D, pp. 54-55 Bozóki. „Șapte zile” se interpretează ca șapte zile divine, respectiv șapte secole; ibidem, p. 64. 19. I. Ioh. 67 D. 20. Idem, p. 54 Bozóki
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cosmic.” ( Ibidem, p. 61). Ideea de armonie cosmică, de rânduială a firii, înglobează ideea de muncă, de ierarhie și de lege. Munca este pentru români o tradiție, nu o valoare, împlinirea unui ritual cosmic, nu sursă a bunăstării; în numele păcatului avariției și al cumpătării, românii muncesc numai atât cât să nu moară de foame, în schimb „au noroc la bucate”. Folclorul nostru nu privește biblic munca drept o pedeapsă, dată de Dumnezeu primilor oameni, după izgonirea lor din Rai. [...] Dumnezeu a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poartă în el sensul permanenței; a deveni reflectă parcursul întemeiat pe legile firii, dinspre va fi spre a fost, eșuând deci în perspectiva statică și lipsită de orizont a clipei; a avea se confundă cu a fi, căci românul consideră avariția un păcat, iar sărăcia - o virtute, muncind atât cât îi trebuie pentru a exista; a face se reduce la gestul grăbit, de o clipă, prin care omul reinstaurează legile firii. A fi, a deveni, a avea și a face se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); parte (2); a pierde (2); prieteni (2); primi (2); proprietar (2); sărac (2); scop (2); a stăpîni (2); timp (2); -; abține; achiziționa; acum; adă; a aduna; aer; agonisi; ai; ajutor; alegere; amintiri; apă; n-are; nu are; aură; avar; avariție; avea; n-avea; avuții; ban; banii; bine; biscuiți; bomboane; bucium; cal; caracter; carte; a cere; chibzuit; cînd; cîștig; covor; a dărui; decizie; a defini; deloc; dețin; deținut; dispoziție; dispus; doi; dorește; a dori; dorințe; dragoste; dreptul; și el; elegant; emoții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înzestrat (2); lacom (2); lăcomie (2); liniștit (2); luxos (2); mașini (2); muncitor (2); parlamentar (2); președinte (2); realizat (2); scump (2); singur (2); țigani (2); valoros (2); Abramovici; abundentă; afaceri; ajuns; amintiri; amor; are bani; aristocrat; aristocrație; arogant; aroganță; avariție; avocat; a avea de toate; mulți bani; bădăran; bărbat; Băsescu; bec; belșug; din belșug; bijuterii; bogăție; bogăție sufletească; bolnav; bugetari; bunăstare; burghez; business; cantitate; carieră; casă; cărți; cîndva; compatriot; copac; copii; cunoștințe; curînd; cusur; decizii; dependență; deștept; a deține; dubios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); lucruri(2); minte(2); nimic(2); obține(2); păstra(2); a pune(2); punea(2); putere(2); ridica(2); a ține(2); acasă; achiziționa; a achiziționa; aduna; adună; ajutor; amendă; apleca; aprecia; a apuca; arunca; cu asalt; ață; autoservire; avariție; a avea nevoie; avere; bea; caietul; cană; caritate; cartea; căra; ce?; ceea ce-ți trebuie; cerea; cerși; chiti; cîștig; comoară; a se conduce; credit; criză; cu; cunoștință; cunoștințe; a nu da; dar; datorie; dăruia; de; de pe; dejunul; deposeda; desparte; despărțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ieftin (2); lăcomie (2); Machidon (2); milos (2); nefericit (2); nimic (2); omul (2); snob (2); strîngător (2); tîmpit (2); ține (2); ursuz (2); afurisit; agonisește; n-are bani; nu are soveste; amic; Andreea; aproape; arian; arogant; avans; avar, ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac; de bani; bănuț; bărbat; benevol; bogății; boier; bomboane; bun la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sugestiile onirice și investigațiile în subconștient, Alexa Visarion a dezvoltat trama originară adăugînd personaje, relații cu epoca, introspecții -, convertind o poveste din lumea satului de la sfîrșitul veacului trecut într-o pagină de cinematograf modern, ale cărei semnificații depășesc cazul de avariție și de alienare al personajului central, Stavrache, vorbind despre alienarea unei lumi scrie Călin Căliman în "Istoria filmului românesc" (op. cit.). Patima lui Dragomir era pentru o femeie. Cea a lui Stavrache pentru o avere. Sclav al avariției sale, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
depășesc cazul de avariție și de alienare al personajului central, Stavrache, vorbind despre alienarea unei lumi scrie Călin Căliman în "Istoria filmului românesc" (op. cit.). Patima lui Dragomir era pentru o femeie. Cea a lui Stavrache pentru o avere. Sclav al avariției sale, dar și obsedat de iubirea nevestei Ana (personaj inexistent în nuvela lui Caragiale interpretată de Valeria Seciu) pentru fratele lui mai mic, Iancu (Ion Caramitru), hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) va fi bântuit de imaginea acestuia, până în pragul demenței. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nebunul Dumitru inventat de scenarist (interpretat de Mircea Diaconu), regizorul a urmărit să surprindă starea, cadrul psihologic în care e posibilă o evoluție, ca aceea a hangiului Stavrache, spre alienare, spre nebunie; într-un mediu al mizeriei funcționează perfect mecanismul avariției. Stavrache devine avar, asta este limpede în filmul lui Alexa Visarion, dar devine nu pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu e urmarea eșecului în dragoste și în viața conjugală, ci, dimpotrivă, el începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aceea a hangiului Stavrache, spre alienare, spre nebunie; într-un mediu al mizeriei funcționează perfect mecanismul avariției. Stavrache devine avar, asta este limpede în filmul lui Alexa Visarion, dar devine nu pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu e urmarea eșecului în dragoste și în viața conjugală, ci, dimpotrivă, el începe să adune avere tocmai pentru a izbîndi în iubire, pentru a-i oferi soției sale mirajul avuției. [...] Dumitru, nebunul blînd (ecou evident din Năpasta), victimă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
relația dintre soție și popa Iancu, fratele său, căpitan de hoți ca și Lică Sămădăul; pe hangiță o cheamă Ana, ca și pe cea din Moara cu noroc; hanul este așezat într-un spațiu cu virtuți tragice conținute; însingurarea și avariția (cu un plus de rapacitate și nimicnicie în cazul lui Stavrache) au, în ambele cazuri, drept complement, lașitatea, dusă pînă la promiscuitate morală. Ideea unei paralele între cele două filme pare, într-adevăr, tentantă, dar e dreptul celui care a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Din punct de vedere tipologic viața eroului genial este adesea neinteresantă. Eroii lui Cehov n-au nimic genial, dar sunt pentru narator, dramaturg/cititor materia primă a epicului și caracterelor. Eroul de ficțiune exprimă o categorie caracterială recognoscibilă: arivism, impostură, avariție, sau diverse patimi cum ar fi setea de putere, exhibiționism, preacurvie sau patologii de genul evaziunii în crimă, satanism, demență sau sinucidere. Foarte rare sunt romanele reușite ce au drept protagoniști creatori de geniu, artiști, și asta când ei întrupează
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
eticii unei societăți). Ideea paternității este tot de influență balzaciană și se rezumă în felul următor: degradarea relațiilor din familie duce la degradarea relațiilor din societate. În romanul lui G. Călinescu, sentimentele paterne ale lui Costache Giurgiuveanu sunt anulate de avariția personajului. Aceeași avariție distruge sentimentele fraterne (Costache-Aglae). Dar despre paternitate vorbește și demagogul Stănică Rațiu, care e în stare de orice când e vorba de bani. Tipologia personajelor. Orientându-se după tehnica balzaciană, G. Călinescu a folosit portretizarea personajelor, pentru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ideea paternității este tot de influență balzaciană și se rezumă în felul următor: degradarea relațiilor din familie duce la degradarea relațiilor din societate. În romanul lui G. Călinescu, sentimentele paterne ale lui Costache Giurgiuveanu sunt anulate de avariția personajului. Aceeași avariție distruge sentimentele fraterne (Costache-Aglae). Dar despre paternitate vorbește și demagogul Stănică Rațiu, care e în stare de orice când e vorba de bani. Tipologia personajelor. Orientându-se după tehnica balzaciană, G. Călinescu a folosit portretizarea personajelor, pentru deducerea trăsăturilor de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cheile în cealaltă mână. Patima banului îi va aduce moartea. Într-o zi, Stănică Rațiu descoperă ascunzătoarea banilor, sub salteaua din sufragerie, și îi fură sub privirile bătrânului care cade secerat la pământ. Fiecare gest al lui moș Costache trădează avariția: Bătrânul mânca cu mare lăcomie, vârând capul în farfurie, în vreme ce Otilia gusta cu indiferență". Protagonistul romanului e un personaj tragic: "nu e un monstru, ci expresia unei psihologii nefericite" (Pompiliu Constantinescu). Unele scene sunt de un "tragic grotesc", de exemplu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și "aerul de ruină și răceală". Amănuntele descriptive au funcția de a sugera o atmosferă, dar și funcția de a prefigura un caracter. Amănuntele fizionomice sunt prezentate printr-o tehnică a acumulării, încât portretul trimite la o dominantă de caracter (avariția). Prezența Otiliei înseninează existența lui Costache Giurgiuveanu. Ea îi "cenzurează" actele de zgârcenie care au devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani lui Felix; "introduce o viziune umanizantă asupra avarului". Manifestările cotidiene ale protagonistului sunt subordonate instinctelor, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a fost restituită : „iar pentru zestrea noru-mi deaconesii, după hotărârea ce ne-a făcut părintele mitropolit, i-am dat întâi tl. 50, în al doilea rând tl. 40, al treilea tl. 30“. Protopopul este o figură în sine: minuțios până la avariție, a socotit fiecare lucru din foaia de zestre astfel încât socotitorii n-au mai avut decât să iscălească foița; și-a alungat nora, dar i-a restitut banii prin intermediul unui om de credință, protopopul Costandin (care prin autoritatea și prestigiul slujbei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
39. Gândirea magică îl eliberează pe scriitor de "dilemele existenței", crede Sábato, pentru că "personajele se ivesc în inima creatorului", ecou al contradicțiilor sale, "ipostaze care îl reprezintă și totodată îl trădează, depășindu-l în bunătate sau fărădelege, în generozitate sau avariție", îngrozindu-l, adesea, pe însuși creatorul lor, "asemeni fantasmelor care ne apar brusc în vise, la baza fiind mecanisme psihice asemănătoare"40. Scriitorul observa perplex cum apar "fără voie" vicii și pasiuni contrare celor pe care autorul le manifestă în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]