277 matches
-
în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor. După încălzirea vremii gheața începe să se topească și dispare jumătate din volum, dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafață. Topirea are loc și la bază ghețarului
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
de date. Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime. Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
de gheață, o comunicare naturală. Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare. Fauna cavernicolă este săracă, cel mai de seamă reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. În gheața peșterii s-a descoperit un schelet aproape întreg
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
abriurile și primele săli de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele. În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri care încep pe verticală ca apoi dezvoltarea dominantă să fie pe orizontală
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. Mai puțin cunoscut, este situat în zona vârfului Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
consecință a rezultatului precedent este aceea că transformata Fourier este injectivă pe spațiul "L"(R). Fie "f"("x") și "g"("x") integrabile și fie formula 11 și formula 12 transformatele lor Fourier. Dacă "f"("x") și "g"("x") sunt pătrat integrabile, atunci aven teorema lui Parseval : în care bara de deasupra denotă complex conjugata. Teorema lui Plancherel, care este echivalentă cu teorema lui Pearceval, stabilește că : Teorema lui Planchenel face posibilă definirea transformatei Fourier pentru funcții din "L"(R), după cum este descris în
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
cu oprire în stația Bratca și apoi se continuă pe drumul județean menționat. Depresiunea Damiș dispune de o serie de resurse turistice naturale, între care putem menționa: peșteri (Toaia, Peștera din Dealul Berii), ponoare (Munău, Toaia, Peșteruță), avene și doline (Avenul din Hârtopul Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi inclusă
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Stalimade, spre drumul din centrul satului Damiș. Distanța de parcurs: circa 7 km. III. Circuitul Damiș-Toaia-Peșteruța-Damiș. Traseul începe la bifurcația din centrul satului, urmează drumul din dreapta, se depăsesc câteva case izolate, apoi se cotește ușor spre stânga (în dreapta se depășește avenul din Hârtopul Mare) și se continuă drumul înainte, până se ajunge la confluența a două pâraie. Urmând malul drept, după câțiva zeci de metri, se întâlnește Peștera de la Toaia, la baza căreia, cu circa 40 m mai jos, se află
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
și avansează pe un drum de căruțe, care îl conduce spre drumul județean. Pe dreapta, înainte de a ajunge la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un nou aven, care adăpostește Ponorul Peșteruța. Suntem în cătunul Fundătura. La câțiva metri deasupra ponorului se află lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-al doilea război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
cele mai spectaculoase stalagmite din peșterile României, înaltă de 7 m. Peștera Tecuri se află pe malul stâng al râului Strei, la o înălțime de 920 de metri , este lungă de aproape 500 m și accesul se face printr-un aven adânc de 12 m. La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este expus in exemplar de "Sophrochaeta dacica (ord. Coleoptera, fam. Silphidae)", provenit din peștera Tecuri, specie endemică, înscris în lista de bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural
Peștera Tecuri () [Corola-website/Science/313779_a_315108]
-
ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul lui Zalion are 4.513m lungime iar adâncimea peșterii este de 303m. În cea mai mare parte peștera este foarte îngustă, pigmentată cu numeroase cascade. Formațiunile de peșteră
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Avenul se află la 200nbsp;m sub creasta principală a masivului Piatra Craiului. Mai exact, intrarea se află în apropierea Hornului Mic (sudic) la altitudinea de 2020nbsp;m, în bazinul de recepție al văii Grindu (Hornurile Grindului). Între anii 1930-1985, patru
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
și '90. Aceștia au polarizat în jurul lor echipe și au cercetat sistematic potențialele cai de acces spre sistemul subteran. În toamna anului anului 1985 Ioan Dobrescu și I. Bostan de la Clubul Speologic Piatra Craiului din Câmpulung-Muscel, au descoperit intrarea în aven și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
au cercetat sistematic potențialele cai de acces spre sistemul subteran. În toamna anului anului 1985 Ioan Dobrescu și I. Bostan de la Clubul Speologic Piatra Craiului din Câmpulung-Muscel, au descoperit intrarea în aven și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
Craiului din Câmpulung-Muscel, au descoperit intrarea în aven și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z Oradea. Gh. Popescu va atinge pentru prima oară fundul avenului la cota de minus 200 metri (cartare provizorie), găsind continuarea astupată prin prăbușirea unui
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z Oradea. Gh. Popescu va atinge pentru prima oară fundul avenului la cota de minus 200 metri (cartare provizorie), găsind continuarea astupată prin prăbușirea unui depozit uriaș de brecie de falie. Între anii 1986 - 1991 Gh. Popescu va organiza prima decolmatare de anvergură la o asemenea adâncime, timp de șase ani
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
la o asemenea adâncime, timp de șase ani, lună de lună și săptămână de săptămână. La finele anului 1991, deja fisuri largi suflau puternic aer, anunțând goluri subterane imense. Coloniile de lilieci cantonate ani de zile în porțiunea superioară a avenului au început deja să migreze pe fisuri spre partea inferioară a avenului. La această operațiune gigant de decolmatare au participat o multitudine de speologi de la diverse cluburi speologice, că: Hades din Ploiești, Avenul din Brașov, Silex din Brașov, Speo-80 din
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
săptămână de săptămână. La finele anului 1991, deja fisuri largi suflau puternic aer, anunțând goluri subterane imense. Coloniile de lilieci cantonate ani de zile în porțiunea superioară a avenului au început deja să migreze pe fisuri spre partea inferioară a avenului. La această operațiune gigant de decolmatare au participat o multitudine de speologi de la diverse cluburi speologice, că: Hades din Ploiești, Avenul din Brașov, Silex din Brașov, Speo-80 din București, Z Oradea, Carst Bacău și speologi invitați ca Paul Mățos de la
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
ani de zile în porțiunea superioară a avenului au început deja să migreze pe fisuri spre partea inferioară a avenului. La această operațiune gigant de decolmatare au participat o multitudine de speologi de la diverse cluburi speologice, că: Hades din Ploiești, Avenul din Brașov, Silex din Brașov, Speo-80 din București, Z Oradea, Carst Bacău și speologi invitați ca Paul Mățos de la Speo-Telex și Teodor Negoiță (viitor explorator arctic și antarctic). Ioan Dobrescu va ajuta doar la construcția de către Gh. Popescu în anul
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
Walter Gutt va asigura echipamente profesionale de explorare în diversele faze de decolmatare. Revoluția din Decembrie 1989, a dus printre altele și la disoluția mișcării speologice din România. Acest lucru s-a resimțit și în proiectul de dezobstrucție de la finalul avenului, numărul speologilor participanți scăzând drastic. În plin proces de "extincție" a speologiei de amatori din România, formele de anarhie care cuprinseseră țară în tranziție s-au făcut simțite și în acest proiect. În primăvara anului 1992 echipe de speo-pirați au
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]