1,238 matches
-
Arsenalului armatei (51 mm, aramă, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravată pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnică militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe nouă rânduri: MANUFACTURA DE ARME / A / ROMANIEI / FONDATA ÎN TIMPUL DOMNIEI / LUI / ALESSANDRU IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnată în 1863 pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cuza . Cu prilejul unor expoziții organizate la Iași, Fălticeni și București, în anii 1864 și 1865, care aveau menirea să încurajeze agricultura, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMANII și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o plachetă). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandată în străinătate de Fany Șaraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers cuprinde o reprezentare alegorică a Unirii (pe un fundal însorit două tinere așezate pe un soclu își strâng mâinile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
altă tânără, în picioare, întinde o coroniță) și inscripția circulară: ÎN AMINTIREA A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrată de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, și legenda 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exergă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și ca domn al Munteniei. Remarcăm că pe o altă operă medalistică apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mărimea unei monede mijlocii, confecționate din aur, argint și aramă (fig 75av și 75rv). Un an mai târziu, tot din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALECSANDRU ION DOMN ROMANILOR. Pe revers, în ghirlandă de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859 1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Cuza - atât la Iași, cât și la București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toartă (în 1903, și respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legenda (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un loc aparte îl ocupă medalia Șaraga, realizată în anul 1906. Pe avers, bustul lui Cuza în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina din Iași. Memoria lui Cuza este cinstită și pe două medalii din anul 1911. După cum am văzut mai sus este vorba de medalia jubileului Universității și Academiei Mihăilene și de a doua medalie care prezintă pe avers busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu cu privirea spre stânga și inscripția semicirculară CUZA VODĂ 1820-1873 MIHAIL KOGĂLNICEANU 1817-1891 (fig.81av). Pe revers, într-un pergament desfăcut cu partea de jos pe ramură de laur și înconjurat semicircular de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului Al.I.Cuza din piața centrală a orașului Iași, a fost bătută o medalie, din aur, argint și bronz, de mai multe dimensiuni, cu și fără toartă. Aversul prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două inscripții semicirculare: ALEXANDRU IOAN I CUZA (sus) 5/24 FEBRUAR 1859-2 MAI 1864 11 FEBRUAR 1866. După cum se vede este gravat greșit 5/24 FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
gravat greșit 5/24 FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig. 83av). Reversul medaliei înfățișează impunătoarea statuie din Piața Unirii, încadrată de inscripția CUZA VODĂ. Deasupra statuii - o altă inscripție semicirculară: ROMÂNIA RECUNOSCĂTOARE MARELUI DOMNITOR ROMÂN (fig. 83rv). Exceptând greșeala de pe avers, medalia redă, cu simț al proporțiilor și finețe în execuție, impozanta statuie care domină centrul orașului Iași de mai bine de un secol. Din cele 12 medalii închinate lui Cuza în perioada 1873-1914, cele mai multe au fost realizate din inițiativă ieșeană
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și 90rv). Medaliile sunt interesante realizări ale lui Constantin Dumitrescu și, respectiv, Gheorghe Adoc, care nu se fac responsabili, vrem să credem, de încărcarea excesivă a reverselor sau de consemnarea greșită a anului morții lui Kogălniceanu, 1881 în loc de 1891, de pe aversul medaliei din 1992. Medaliile sunt interesante și pentru faptul că desprind pentru prima dată chipul medalistic al lui Kogălniceanu de cel al lui Al.I.Cuza, raportându-i personalitatea la activitatea politică și la cea de diplomat. Deși ,,răpit” asemenea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un impresionant număr de documente istorice. Medalia pe care o vom prezenta este realizată de Kissing în 1894 prin mijlocirea firmei Frații Șaraga și a fost folosită drept recompensă pentru cei care au susținut material întreprinderea lui Theodor Codrescu. Pe avers (fig. 91av), medalia are chipul istoricului cu puțin bust orientat jumătate dreapta. Sub bust sunt înscriși anii 1819-1894, iar sus, numele THEODOR / CODRESCU (arcuit de o parte și de alta a chipului). În partea stângă pe bust, cu litere foarte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
puțin bust orientat jumătate dreapta. Sub bust sunt înscriși anii 1819-1894, iar sus, numele THEODOR / CODRESCU (arcuit de o parte și de alta a chipului). În partea stângă pe bust, cu litere foarte mici, este scris numele gravorului KISSING. Întregul avers este încadrat pe marginea medaliei de două cercuri liniare proeminente. Pe reversul medaliei (fig. 91rv), într-o ghirlandă circulară (coroană) de lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu fundă, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și patru este plasată o stea în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminente ca și cele ale aversului. Jos, între ghirlandă și cercul interior, este scris cu litere foarte mici numele firmei editoare ȘARAGA (și nu F. ȘARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de informația incompletă din lucrarea citată a autorilor Buzdugan-Niculiță, crede că există două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuită de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICĂ, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe bandă mărginită de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între două puncte, ROMANIAMINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom prezenta în continuare. Aversul (fig. 95av) prezintă chipul lui Maiorescu, orientat jumătate stânga, cu barbișon bogat și mustață, cu puțin bust, vestimentat cu redingotă și papion, având de o parte și de alta anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu puțin bust, vestimentat cu redingotă și papion, având de o parte și de alta anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginală cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860 1990 și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
șef de partid. Medalistic a fost omagiat încă din timpul vieții. Faptul se consuma în anul 1921, când IUBITULUI PROFESOR ȘI MARELUI ROMÂN i se dedică, din partea admiratorilor și foștilor săi elevi, o medalie LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul medaliei respective mai cuprind, alături de inscripția menționată mai sus, chipul profesorului în profil spre stânga și o reprezentare alegorică a Înțelepciunii (femeie încoronată cu lauri, care ține în mâna dreaptă o bufniță). Cincisprezece ani mai târziu, în 1936
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în 1936, se realizează o altă medalie. Aceasta are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30 de ani de când, în aprilie 1906, apăruse revista NEAMUL ROMÂNESC. După cum se poate observa, medalia are pe avers (fig. 96av) busturile savantului și cel al soției acestuia, orientate spre stânga, precum și, pe o bandă marginală, reliefată, inscripția: ECATERINA ȘI NICOLAE IORGA, iar în partea de jos, ramuri de lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de inscripții și simboluri, unele dintre acestea discutabile. Interesantă ni se pare imaginea bust a lui Iorga, realizată de Gheorghe Adoc pe aversul medaliei respective (fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeași secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul său
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]