252 matches
-
manipulării politice a poetului național, cît și excesele iconoclaste. El consideră necesare rediscutarea și reevaluarea operei și a mîțului, desi recunoaște că e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în care se pun de acord axiologia și deontologia". Paginile Septentrionului găzduiesc și confrați din Basarabia, precum Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Vasile Levitchi, mai cunoscuți în țară decît cernăuțenii pe care-i descoperim acum, cu mare interes și cu surpriză că scriu într-o limbă literară foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Jean Baudrillard, într-o regiune "a celei mai slabe definiri a lor, a entropiei lor maxime". Valorile morale nu fac excepție, ci, din contra, alunecă în desuetudine, în ambiguitate, în dezagregare, într-un chip ce reverberează un impas al întregii axiologii. Care e reacția analiștilor, care e postura reflecției filosofice față de această stare de fapt? Fiind un prilej inconturnabil al filosofiei de totdeauna (Nietzsche, de pildă, sublinia că, începînd cu Platon, toți filosofii "au construit sub seducția moralei"), problematica morală se
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
unor "cadre noi", cu "origine sănătoasă", nu o dată doar în temeiul unor texte partinice afișate la "gazeta de perete" a unității unde lucrau ca muncitori. Ea devenea astfel o pestriță "organizație de masă", inundată de scribi care mai curînd compromiteau axiologia literară decît s-o consolideze, fenomen deloc accidental. întrucît, după cum s-a aflat recent, existau instrucțiuni oculte înaintate conducerii diverselor instituții potrivit cărora ar fi fost preferabilă promovarea unor elemente slab pregătite decît a celor eminenți, ultimii fiind mai puțin
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
ba chiar un Ion Barbu, un Vasile Băncilă, un George Călinescu, un Mircea Vulcănescu sau un N. Steinhardt, au fost stigmatizați pe rând, pe rând, într-o frondă ideologică fățișă sau deghizată sub felurite pretexte culturale, jenant de asemănătoare cu axiologia procustiană a comunismului." Așadar, iată ce reprezintă cultura pentru Răzvan Codrescu - un ring de box în care stânga aplică upercuturi dreptei. Acest tip de reducționism trivial, această deversare a ideologiei în literatură nu reprezintă decât reziduuri ale gândirii "omului nou
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
ocazională din răstimpul primului război mondial). Pe cînd asupra contemporanilor adolescenței autorului se îndreaptă necontenit blamul: „Cei de la ’40 n-au avut cu privire la angajare un punct de vedere unitar”. Ceea ce omite Lucian Valea este menționarea diferenței de nivel epocal, a axiologiei schimbate în angrenarea sa de ansamblu, astfel încît factorul național nu mai apare exterior celui estetic, ci înglobat acestuia ca valoare specifică. Angajamentul în sine nu e relevant, atîta vreme cît se exercită pe un palier creator minor, ceea ce face
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
dezbaterii privind identitatea culturii și a literaturii române. De această dată, argumentele erau însă de ordin istoric, evoluționist și criticist, net antiraționaliste, drastic opuse celor ale adversarilor latiniști. Deși se declarau deschis europeni, aceștia ignorau una din cerințele esențiale ale axiologiei moderne, anume respectarea specificului valorilor. În replică, axiologia practicată de junimiști pleca nu de la ierarhizarea, ci de la definirea și respectarea granițelor fiecăreia dintre valori (istorice, artistice, juridice, politice, ideologice, științifice etc.). Realitatea românească, fie socială, culturală, științifică, fie literară, era
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
De această dată, argumentele erau însă de ordin istoric, evoluționist și criticist, net antiraționaliste, drastic opuse celor ale adversarilor latiniști. Deși se declarau deschis europeni, aceștia ignorau una din cerințele esențiale ale axiologiei moderne, anume respectarea specificului valorilor. În replică, axiologia practicată de junimiști pleca nu de la ierarhizarea, ci de la definirea și respectarea granițelor fiecăreia dintre valori (istorice, artistice, juridice, politice, ideologice, științifice etc.). Realitatea românească, fie socială, culturală, științifică, fie literară, era privită tocmai din această perspectivă pragmatică, în care
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
cu o majoră dispoziție a despiritualizării. Spre deosebire de Adrian Marino, care, de cîte ori are prilejul, repudiază transcendența, metafizica, mitul, ba chiar metafora și stilul, dorind a se situa într-un "purism" al "ideii literare", de facto într-un vid al axiologiei, Nicolae Balotă scoate la iveală principiul religios, adică tradiția de bază la care se ajunge inevitabil în analiza texturii a nenumărate opere ca și în cea a conceptelor ce li se aplică. Să dăm cîteva exemple. Obsesia de-o viață
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
numai, pentru a persifla pe stricătorii de limbă românească, pe "prețioasele ridicole" cum e Cucoana Caliopi Busuioc care așează printre "feblele" sale pe "Siller și Ghete". Nici poezia lui Negruzzi (trecută, autocritic, în antologia Neghină și pălămidă) nu răspunde unei axiologii măcar de plan secund. Traduce cu neîndemânare din Hugo, Byron, Thomas Moore, Antioh Cantemir (satire). Cam așa sună începutul unei balade de Hugo: "Dragu-mi e visul când dimineață, / O mândră zână pășind abia / Vine ca floarea și cu dulceață / C-
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
meci de fotbal, "o victorie a bunului simț și a galeriei populare", vorba lui M. Ungheanu, ba chiar salvînd "neamul de la dezastrul sufletesc programat", vorba lui D. Zamfirescu, este de o rară agresivitate. Numai exponenții săi ar deține dreptul operării axiologiei estetice, ca și a celei etice, restul intelighenților fiind diletanți, intruși, trădători, vrăjmași ai neamului: "Naționaliștii postceaușiști nu mai glorifică geniul autohton exprimat în acte de pionierat cultural. Ei își manifestă patriotismul - cel puțin acesta este mesajul univoc al intervențiilor
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
altele injuste; lucrarea ei se bucură uneori de aprobare, recunoaștere și este durabilă; alteori decade și cade fie violent, prin revoluție, fie de la sine și prin sine, prin destrămare. Pentru a răspunde întrebării " Pe ce trebuie să se întemeieze puterea?", axiologia recurge la ideea și idealul de justiție. Justiția funcționează ca un fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
fapt mental: s-a conștientizat necesitatea de a respinge categoric teroarea și minciuna ca fundament al puterii. Superioritatea tehnică și economică a democrațiilor occidentale a fost catalizatorul procesului, dar nu factorul determinant, de vreme ce ea exista și anterior, în vremea cedărilor. Axiologia românească a puterii În spațiul cultural românesc, până la 1848, legitimarea puterii s-a făcut în două moduri: 1. implicit sau subsidiar, în lucrări care aveau alt obiectiv, general, ca Învățăturile lui Neagoe Basarab și Descriptio Moldaviae a lui D. Cantemir
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
sceptic, e de așezat atitudinea maximelor de felul "schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor", care atrage atenția asupra problemei dezbătute mai sus, a consimțământului colectiv greșit. Luate ca un ansamblu, aceste legitimări românești ale puterii cuprind într-un fel sau altul, o axiologie politică pătrunsă de un relativism înțelept, de un umanism deschis, binevoitor. Mutațiile actuale ale puterii În perspectivă actualizantă, trebuie să constatăm că epoca noastră stă sub semnul consimțământului, e dominată de exuberanța lui în continuă și surprinzătoare instituționalizare. Menționăm numai
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Din privilegiați, oamenii scrisului au devenit niște tolerați. Sub tăvălugul nivelării „democratice”, elitele se văd strivite. Prețuiți pentru nivelul pecuniar, pentru dibăcia „afacerilor” și pentru cea a legării „relațiilor” celor mai profitabile, indivizii contează prea puțin pentru calitatea valorii spirituale. Axiologia se răstoarnă cu capul în jos. Un egalitarism nesănătos duce la o selecție aberantă. La un „despotism al masei”, după cum se rostește un remarcabil eseist francez actual, Ghislain de Diesbach, care pune punctul pe i astfel: „Rezultatul dacă nu cumva
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
mirare nu mai e. Nici iluzie. Deziluziile populează subconștientul. Societatea consumă și se consumă. Bulimia s-a instalat în creier. Nu mai e loc pentru meditație, filosofie, metafizică. Este vremea cool a pragmaticului palpabil, a acumulărilor fizice în absența unei axiologii, a unei relații cu esențialul umanității. Rătăcim, ne însingurăm, ne îndepărtăm unii de ceilalți, de noi înșine. Nu știu de ce, dar îmi este greu să scriu despre Iosif Sava. Face parte profund din ființa mea. Din ce am rostit sau
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
personalitate marcantă a culturii române moderne. A desfășurat o îndelungată și bogată activitate didactică la Universitatea din București, publicând o serie de cursuri universitare deosebit de valoroase. A scris peste 40 de volume de estetică literară, stilistică, literatură comparată, istoria culturii, axiologie, morfologia culturii, istoria artei - „Poezia lui Eminescu“ (1930), „Idealul clasic al omului“ (1934), „Estetica“ (1934-1936), „Arta prozatorilor români“ (1941), „Probleme de stil și artă literară“ (1955), „Problemele metaforei și alte studii de stilistică“ (1957), „Arghezi, poet al omului“ (1964) ș.a.
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
că dorește să fie exclus din scenarii cu privire la diverse candidaturi ale sale. "Anul 2014 va fi un an complex în punct de vedere al unor evoluții politice și sociale exterioare Serviciului. Reafirm valorile fundamentale cu care operăm: independență, neutralitate, profesionalism, axiologie deja încetățenită în etosul serviciului. Orice deviere va fi evident sancționată corespunzător. Personal, subliniez că acest aspect se aplică și directorului serviciului, s-a aplicat întotdeauna, și aș vrea să fiu eliminat din aceste scenarii privind diverse candidaturi", a declarat
Ce spune George Maior despre candidatura la Președinție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39945_a_41270]
-
că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăim e lipsa caracterului. Or, a învăța e a lucra credința că ești om, în acord cu tine, cu ceilalți, cu Absolutul. Soluția: înapoi la a învăța cu semnificație pentru a fi cu semnificație! Intrinseca legătură între ontologie, gnoseologie și axiologie. Evocarea paideică la V. Fetescu depășește demersul asociaționist de apropiere a imaginilor, simplă acțiune de proximitate. Ea realizează un acord, o fuziune energetică de rezonanță. O simplă întâmplare, ceva din câmpul real, din imediatitate îi prilejuiește autorului - auctor, cel ce
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lărgește "ograda amărâtă" a literelor românești. Înțelegerea metodei merge în consens. Amintindu-l pe Kant, pentru care metoda face obiectul (77), criticul notează, în acest volum, despre metode: "Avantajul lor este că nu implică atitudinea critică și sunt indiferente la axiologie." (260). Fără atitudine și valori nu e mai rău decât cu iluzia acestora? În realitate, metoda adecvată, articulată cu suplețe, nu doar presupune, dar chiar impune criteriul critic și pe cel axiologic. În continuarea extinderii literarității, greu de spus cât
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
sens (sinnvoll) sau fără sens (sinnlos).“ Orice alt mod de ființare va fi conceput, în această perspectivă, lipsit de sens (unsinnig). Se face mențiu nea că expresia „lipsit de sens“ nu indică aici o valorizare, ca în cunoaștere sau în axiologie. Lipsită de sens este tocmai acea ființare numită Vorhandenheit, ființarea simplu prezentă, ceea ce ne stă în față în simplitatea faptului de a fi. Am avea dea face cu o simplăprezență dacă am putea privi ceva, să zicem o piatră sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
istorică perspectivei pozitiviste a lui Comte și veți remarca fadoarea teoretică a ultimului și bogăția nuanțată a întîiului. Istorie și iraționalism nu sânt termeni identici, ci corelativi. Istorie și raționalism însă - nu se întîlnesc decât undeva la periferie, tangențial. Etica, axiologia, raționalismul determină o lume născută deasupra devenirii, o sferă a spiritului normativ, pe care o răstoarnă de câte ori poate instabilitatea agresivă a devenirii. Spiritul normativ se închide, cu toate valorile lui transvitale din care își extrage anemia, într-o regiune străină
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
forme, pe care ea le primește pentru a le abandona. Valorile, în tendința lor de a se autonomiza de viață, se constituie în zonă aparte, creîndu-și o bază rațională, pe cea vitală pierzînd-o. Astfel, nu există în fond decât o axiologie raționalistă. Și etica se simte bine numai pe fundamente raționaliste. Vitalismul, punând accentul pe imanență, a suprimat dualismul, adică reazemul teoretic al eticii. Devenirea a fost astfel reintegrată în drepturile ei, adică în rosturile ei de a crea și distruge
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]