199 matches
-
cerebrală - Vasculară-anoxică și ischemică - Indusă medicamentos Evaluarea și prognosticul ● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului ● Statusul epileptic ● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită) ● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice - Subarahnoidiană - Intracerebrală - Epidurală - Altele (subdurală) ● Traumatisme cerebrale ● Traumatisme medulare ● Leziunea axonală ● Hipotermia accidentală ● Șocul caloric ● Hipertermia malignă ● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic ● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie - poliradiculonevritele - scleroza laterală amiotrofică - miastenia gravis - miopatiile (Duchenne etc.) ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
lună 6.3.3. Stagiul de Radiologie și imagistică medicală: 1 lună 6.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ 6.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) I. Efecte traumatice primare 1.1. Comoția cerebrală 1.2. Leziuni axonale difuze 1.3. Contuzia cerebrală 1.4. Dilacerarea cerebrală II. Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice 2.1. Hematoame extradurale 2.2. Hematoame subdurale 2.3. Hematoame intraparenchimatoase 2.4. Hematoame intraventriculare III. Colecții lichidiene intracraniene traumatice 3.1. Hygroma
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă ... D) Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare ... a. neuropatiile focale: degenerescența axonală leziuni demielinizante b. neuropatii generalizate c. leziunile preganglionare d. bolile cornului anterior medular e. miopatii f. bolile joncțiunii neuromusculare E) Potențiale evocate somato-senzitive: ... neuroanatomia căilor somato-senzitive tehnica și metode de înregistrare stimularea membrului superior - nervul median stimularea membrului inferior - nervul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescență axonală cronică și continuă, având drept consecință întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum și atrofia cerebrală și spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării și nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza
ORDIN nr. 707 din 13 mai 2014 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762 / 1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261645_a_262974]
-
Ortopedie-traumatologie: 1 lună 5.3.3. Stagiul de Radiologie și imagistică medicală: 1 lună 5.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ 5.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) I. Efecte traumatice primare - comoția cerebrală 1.2. Leziuni axonale difuze 1.3. Contuzia cerebrală 1.4. Delacerarea cerebrală II. Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice 2.1. Hematoame extradurale 2.2. Hematoame subdurale 2.3. Hematoame intraparenchimatoase 2.4. Hematoame Intraventriculare III. Colecții lichidiene intracraniene traumatice 3.1. Hygroma
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă ... D) Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare ... a. neuropatiile focale: degenerescența axonală leziuni demielinizante b. neuropatii generalizate c. leziunile preganglionare d. bolile cornului anterior medular e. miopatii f. bolile joncțiunii neuromusculare E) Potențiale evocate somato-senzitive: ... neuroanatomia căilor somato-senzitive tehnică și metode de înregistrare stimularea membrului superior - nervul median stimularea membrului inferior - nervul
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
Ortopedie-traumatologie: 1 lună 5.3.3. Stagiul de Radiologie și imagistică medicală: 1 lună 5.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ 5.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) I. Efecte traumatice primare - comoția cerebrală 1.2. Leziuni axonale difuze 1.3. Contuzia cerebrală 1.4. Delacerarea cerebrală II. Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice 2.1. Hematoame extradurale 2.2. Hematoame subdurale 2.3. Hematoame intraparenchimatoase 2.4. Hematoame Intraventriculare III. Colecții lichidiene intracraniene traumatice 3.1. Hygroma
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă ... D) Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare ... a. neuropatiile focale: degenerescența axonală leziuni demielinizante b. neuropatii generalizate c. leziunile preganglionare d. bolile cornului anterior medular e. miopatii f. bolile joncțiunii neuromusculare E) Potențiale evocate somato-senzitive: ... neuroanatomia căilor somato-senzitive tehnică și metode de înregistrare stimularea membrului superior - nervul median stimularea membrului inferior - nervul
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescență axonală cronică și continuă, având drept consecință întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum și atrofia cerebrală și spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării și nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271948_a_273277]
-
multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescență axonală cronică și continuă, având drept consecință întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum și atrofia cerebrală și spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării și nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271949_a_273278]
-
determinând stabilizarea membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult , lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și a crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină , fenitoină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
determinând stabilizarea membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult , lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și a crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină , fenitoină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
determinând stabilizarea membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult , lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și a crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină , fenitoină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
determinând stabilizarea membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult , lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și a crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină , fenitoină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
determinând stabilizarea membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult , lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și a crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină , fenitoină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
determinând stabilizarea membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modelele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . 51 În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină , fenitoină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
membranelor neuronale hiperexcitabile . Mai mult decât atât , lacosamid se leagă de proteina- 2 mediator al răspunsului colapsinei ( CRMP- 2 ) , o fosfoproteină care este exprimată în principal la nivelul sistemului nervos și este implicată în diferențierea neuronală și în controlul creșterii axonale . Efecte farmacodinamice În studiile efectuate la modelele animale , lacosamid protejează împotriva apariției crizelor convulsive parțiale și a crizelor convulsive generalizate primare și întârzie dezvoltarea crizei prin stimulare electrică . 60 În studiile non- clinice , lacosamid administrat în asociere cu levetiracetam , carbamazepină
Ro_1142 () [Corola-website/Science/291901_a_293230]
-
asupra nervilor periferici la doze mai mari decât cele asociate cu efectele asupra musculaturii scheletice la șobolani și câini adulți și acestea au fost dependente , în primul rând , de Cmax plasmatică . Modificările nervilor periferici s- au caracterizat printr- o degenerare axonală minimă până la ușoară și au fost însoțite frecvent de modificări funcționale . Reversibilitatea efectelor microscopice și a celor funcționale a fost completă în 6 luni de la ultima doză . Marjele de siguranță pentru reacțiile asupra nervilor periferici la șobolan și câine sunt
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
asupra nervilor periferici la doze mai mari decât cele asociate cu efectele asupra musculaturii scheletice la șobolani și câini adulți și acestea au fost dependente , în primul rând , de Cmax plasmatică . Modificările nervilor periferici s- au caracterizat printr- o degenerare axonală minimă până la ușoară și au fost însoțite frecvent de modificări funcționale . Reversibilitatea efectelor microscopice și a celor funcționale a fost completă în 6 luni de la ultima doză . Marjele de siguranță pentru reacțiile asupra nervilor periferici la șobolan și câine sunt
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
de șanțul precentral, iar cea inferioară de către fisura laterală ("fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al cortexului precentral conține neuroni piramidali giganți (70-100 microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
engleză: lower motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz"), împreună cu prelungirile lor axonale , reprezintă neuronul motor central ("în engleză: upper motor neuron"). Axonii celulelor Betz formează tractul corticospinal ("calea piramidală", "calea motorie"). Diferitele părți ale corpului (membre, trunchi, față) sînt reprezentate în girusul precentral într-o manieră "somatotopică" (homunculusul motor). Aria motorie a
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
o celulă în spațiul extracelular, acționând că mesager asupra aceleiași celule. În acest caz celulă țintă și celulă secretoare reprezintă defapt aceași celulă. Neurohormonii sunt o categorii specială de substanțe chimice produse de către celulele nervase, eliberate în sânge prin terminațiile axonale siapoi vehiculate prin sistemul circulator până la nivelul celulei tinta.Prin intermediul neurohormonilor se realizează interacțiunea dintre sistemul nervos și sistemul endocrin. În funcție de solubilitate hormonii se pot clasifică în hormonii hidrosolubili (hidrofili) și hormoni liposolubili (hibrofobi). Hormonii liposolubili necesită proteine transportoare pentru
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
copil se prezintă cu hemoragie retiniană, fracturi, leziuni ale țesuturilor moi sau hematom subdural, care nu pot fi explicate prin traume accidentale sau de alte boli. Aproximativ trei sferturi dintre cazuri implică hemoragii retiniene. Alte manifestări ale SBS sunt leziunile axonale difuze, Hipoxia și endemul cerebral, , care poate crește presiunea intracraniană și daune ale delicatului țesut cerebral. Un studiu recent a constatat că prevalența de hemoragii retiniene în traumatismul cranian abuziv a fost de 78%, și de doar 5,3% la
Sindromul copilului scuturat () [Corola-website/Science/322392_a_323721]
-
mult dintre copii rămân cu pareză reziduală la 3 ani. Incidența sindromul Guillain-Barré este de 1-2 cazuri/100.000 de locuitori pe an. Sunt descrise mai multe forme clinice: sindromul Miller-Fisher, pandisautonomia acută, forme motorii pure, forme senzitive pure, forme axonale senzitivo-motorii etc. Sindromul Miller-Fisher este rar (în 5% din cazuri) și se caracterizează prin triada: oftalmoplegie, ataxie și areflexie osteotendinoasă. Pandisautonomia acută Young și Adams interesa sistemul nervos autonom și se manifestă prin oboseală, vărsături, tulburări de tranzit, hipotensiune arterială
Sindromul Guillain-Barré () [Corola-website/Science/336531_a_337860]