1,442 matches
-
da! Toată săptămâna trecută am văzut că te-ai purtat frumos cu mine. Deci, să cred că se poate ceva până la urmă. În fond, ești și tu doar o femeie... Cine știe de unde sare iepurele! E bine că am terminat bâlciul cu țigăncile”... După ce s-a odihnit bine, a făcut duș, s-a îmbrăcat și a ieșit în oraș. A mers să mănânce la un restaurant din zona centrală. Acolo, între două feluri de mâncare și cu paharul de vin roșu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_7_marian_malciu_1327434453.html [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
un circ. Unii dintre candidați nu știu să lege coerent două cuvinte, să demonstreze o elementară logică (de ex. Garbuz). Alții - cu iz de naftalină sunt împinși acum pentru a tulbura apele. Ar mai fi cum ar mai fi acest bâlci dacă nu s-ar întrezări un scop binedefinit al cuiva. Toată această mascaradă cu puzderia de candidați are un singur scop: să tulbure cât mai mult apele, să buimăcească cu totul ... Citește mai mult Perioada de înregistrare a candidaților la
VALERIU DULGHERU by http://confluente.ro/articole/valeriu_dulgheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
un circ. Unii dintre candidați nu știu să lege coerent două cuvinte, să demonstreze o elementară logică (de ex. Garbuz). Alții - cu iz de naftalină sunt împinși acum pentru a tulbura apele. Ar mai fi cum ar mai fi acest bâlci dacă nu s-ar întrezări un scop binedefinit al cuiva. Toată această mascaradă cu puzderia de candidați are un singur scop: să tulbure cât mai mult apele, să buimăcească cu totul ... XI. VALERIU DULGHERU - DIN NOU TRĂDAȚI !, de Valeriu Dulgheru
VALERIU DULGHERU by http://confluente.ro/articole/valeriu_dulgheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
capu’ podului. Ăsta pe noi ne-așteaptă, că-l văd eu cum se uită chiorâși la noi. Am dat de dracu!... Tata: Mai taci, bă nărodule, că nu e milițian, e vameș, că pusără ăștia vameș la pod, cât ține bâlciul ăsta al nostru, al oltenilor, aci la Slatina. A fost și anul trecut un vameș, când luai eu pașapoartele de la el. Așa că, stai liniștit, că anul ăsta avem docomentele în regulă. Fiul:Na, că ne oprește! Tata: Taci, că vorbesc
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
nu ajungeam mai repede?!... Tata: Bă Mărine, ce deștept ești! Cum semeni tu cu mă-ta?!... Vameșul:Ce să vă fac eu, băi vere, dacă vă luați după gura lumii?! Și acum unde vă duceți? Tata: Păi, venirăm aci la bâlciul ăsta să-l vindem pe Viorel și să ne luăm teniși chinezești. Vameșul:Bine, dar să știți de la mine că aici nu e bâlci e un festival. Tata: Bâlci, festival, nu e totuna? Vameșul:Nu e totuna. Festivalul ăsta e
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
dacă vă luați după gura lumii?! Și acum unde vă duceți? Tata: Păi, venirăm aci la bâlciul ăsta să-l vindem pe Viorel și să ne luăm teniși chinezești. Vameșul:Bine, dar să știți de la mine că aici nu e bâlci e un festival. Tata: Bâlci, festival, nu e totuna? Vameșul:Nu e totuna. Festivalul ăsta e cu pretenții, știe toată lumea de el și vin la el din toate colțurile țării. Dar,Viorel are pașaport? Tata: Oleleo!... păi de când îi trebuie
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
lumii?! Și acum unde vă duceți? Tata: Păi, venirăm aci la bâlciul ăsta să-l vindem pe Viorel și să ne luăm teniși chinezești. Vameșul:Bine, dar să știți de la mine că aici nu e bâlci e un festival. Tata: Bâlci, festival, nu e totuna? Vameșul:Nu e totuna. Festivalul ăsta e cu pretenții, știe toată lumea de el și vin la el din toate colțurile țării. Dar,Viorel are pașaport? Tata: Oleleo!... păi de când îi trebuie lui Viorel pașaport. Ce, Viorel
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
nu mai înțelege ce-i spunem în limba română. Tata: Ehei, Mărine, n-avem decât să punem mâna să învățăm o limbă străină. Că, uite, nu știi când îți trebuie. Sau poate om găsi p-aci, prin festivalul ăsta de bâlci, vreunu, să ne-nvețe mai repede limba maghiară, că te pomenești că să face ăsta al dracu și nici nu mai merge cu noi acasă... Te pomenești că pleacă direct în Ungaria. Fiul:Machia, taicule, așa să facă?!... (și se-
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
zidurile castelului anotimpurilor, când în mine cresc fire de pir, se împletesc mereu cu trupurile, formele fără vârstă ale încercărilor cu pasul săltat al minții, ca un obiect de tortură al realității, ca o coasă vrednică de aplauzele oamenilor din bâlciul deșertăciunilor. în el, roțile caruselului plimbă păpușile de carne într-un cerc. parcă totul este o convulsie prelungită,după care ochii devin tulburi, râsul nu mai este râs, lacrima rămâne cod în trupul frunzelor copacilor crescuți la baza lui, a
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1414786329.html [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
plângă: nu ți-e milă de mine, mă? Cu un cinism, demn de cel mai sadic criminal, i-am răspuns nepăsător: de ce să-mi fie? Mama a-nceput să plângă cu hohote, când a intrat tata, care a țipat: -Ce-i bâlciul ăsta? Îmbracă-te, mă, imediat, că acu’ te... -Să nu dai! a țipat mama, apărându-mă cu brațele. Bietul tata...a ezitat, iar eu am prins curaj: nu v-am spus, mă, că nu merg cu voi? N-aveți decât
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414300048.html [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
actori și spectatori, totodată, așezați gospodărește pe râsu´ plânsu´, nu departe de resemnare, or ceva mai trist decât asta nu pot, cu mintea mea, să-mi imaginez! Vor fi cititori care se vor amuza participând, cu ajutorul tabletelor mele, la acest bâlci al deșertăciunilor, dar am siguranța că vor simți și amărăciunea de dincolo de cuvânt a fiecărei pagini, să-i spunem, umoristice”. Mircea Dinutz Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/d%c2%b4ale-democratiei/ [Corola-blog/BlogPost/339693_a_341022]
-
și accept că așa gândeam, acționam atunci. Cel de astăzi nu mai este cel de ieri. Am crescut și mă accept, mă iert. Dacă Iisus Hristos mă iartă, am nevoie să mă iert și eu! Chipul meu nu este un bâlci. Pot părea bufon în ochii unora, însă învăț și înțeleg că suntem diferiți. Nervii consumă mai multă energie decât un zâmbet. Studiile psihoterapeuților spun că un copil până în 6 ani râde și de 200-300 de ori pe zi, pe când un
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
se odihnească Nicolae, a îngropat un cosciug de scândură de stejar, în care a așezat costumul de haine cu care fusese îmbrăcat la nuntă, înștiințarea venită din partea regimentului patru Ploiești și fotografia lui cu ea (pe care o făcuseră la bâlciul de sfântul Ilie, cu un an în urmă), peste care preotul Ilie Rădulescu a lăsat să cadă o pânză neagră, simbol al doliului ce-l va purta în suflet toată viața, soția și copilul Andrei. Soarta nemiloasă făcuse ca, imediat
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
vise chema pe Julia May Să-i facă dezlegare de piatră Oșteanul bătea darabana în grădina cu flori de timp păzite de motani și prund Unde nu mai erau anotimpuri doar ore-nșirate pe ață de la un capăt la altul Nici bâlci și nici carnaval la marginea târgului străin Oșteanul aluneca în oglindă Pe cărți poștale punea vag amprente de bocanci osteniți Mut aștepta orele să se petreacă Prin gânduri îi trecau mumii de demult țipete secate, înfipte-n munte năluci fluide
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau numeroase turme de vite, așa cum menționau documentele vremii sau cum remarcau în scrierile lor o serie de călători străini, fascinați de atmosfera de epocă din bâlciurile care se organizau în orașele, târgurile și satele din Oltenia. Târgul săptămânal, limitat prin aria relativ restrânsă a zonelor pe care le punea în contact, mai oferea și posibilitatea de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
mai oferea și posibilitatea de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
timp a avut mai multe locații. În anul 1899 ( 10 septembrie), Ecaterina I.B Pârâianu și Ion Pârâianu vând lui Dumitru B. Tomescu, o moșie de 220 de stânjeni, lângă apa Oltețului, și dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale și târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
pește, preparate din carne, bazar, etc.). A beneficiat de multă atenție din partea primăriei, trecând prin mai multe etape de modernizare. Târgul de la Grădiștea a fost și este un târg săptămânal, se ține sâmbăta, iar în cursul anului au loc trei bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) și anume: 21 mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena;15 august - Sf. Maria sau popular Stă`Mărie și 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălțarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) și anume: 21 mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena;15 august - Sf. Maria sau popular Stă`Mărie și 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălțarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri anuale, azi, nu mai au fastul de altădată! Fîrtat Ilie, bibliotecar Referință Bibliografică: Târgul de la Grădiștea de Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Iată aflăm despre statuia de pe scările Muzeului de Istorie: Împăratul Traian gol pușcă, și câinele cu apendice, a sculptorului Vasile Gorduz, deținătorul atâtor premii pe timpul vieții. Mulți se întreabă dacă este modernism sau obscenitate. În loc să fie amplasată undeva într-un bâlci, ea a fost amplasată în plin centrul orașului București. Va fi admirată? Cred, mai curând, că oamenii vor spune că este artă de prost gust - kitsch. Dar câți bani s-au investit pentru transpunerea în bronz a monumentului kitsch? Cu
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/_cabotinul_si_marlanul_vavila_popovici_1336060253.html [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
Eu doar am făcut rîndul al doilea de strofe și am umblat un pic la refren. Cum ați ales denumirea albumului? Ați avut și alte variante? Am fi putut folosi alte titluri de cîntece care exprimă ideea de haos, de bîlci, de talmeș-balmeș tipic românesc: „Cocktail Molotov”, „L-au ucis pe Bulă”, „Bară-n bară”... Însă „Haos.ro” sună cel mai... pizdeț! Albumul ăsta are 10 piese. Așa a fot gîndit de la început sau așa a ieșit? Băieții au tras unsprezece
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
pulsatoriu, un proverb generator de sancțiuni cosmice, irevocabile: “Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă!” Care ar fi rațiunea să ne mai exaltăm de gloria strămoșilor, cînd sîntem îngropați în manele isterizante? Ba mie chiar a început să îmi placă “Bîlciul deșertăciunilor”! Orchestra, pe care o admiram de parcă eram la Viena, la operă, ascultînd, ca în adolescență, Verdi, interpreta cu pasiune: Că decît s-o dai la alții P-un kil de mălai Mai bine te duc la groapă Și îți
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_13_14_ioan_lila_1326793537.html [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]