907 matches
-
pentru poezia originală. De altfel, cantitativ, poezia lui C. D. Zeletin este modestă, putând fi adunată într-un singur volum, de dimensiuni apropiate de lirica lui Ion Barbu, precum acela recent de la Editura Sfera din Bârlad 368, prin care "Academia bârlădeană" l-a sărbătorit la cei 70 de ani împliniți pe 13 aprilie 2005. Nu mai mult de 145 de pagini, înglobând texte din Călătorie spre transparență (1977), Andaluzia (1986) și Sonete de odinioară, adunate din varii reviste. Într-o parcimonioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și colaboratorii care încă de la 1886 au plănuit facerea unui dicționar istoric și geografic al României, pe Melchisedec, cu a sa „Chronica Hușilor și a Episcopiei cu asemenea numire", pe Iacob Antonovici cu ale sale 4 - 5 volume de Documente bârlădene, pe prof. N. Iorga, M. Costăchescu, Gh. Ghibănescu - și nu numai - dându-vă o minimonografie a localităților din cele trei foste județe ale Moldovei - Fălciu, Tutova și Vaslui, astăzi componente ale actualului județ Vaslui și ale județelor vecine. Îndemn, poate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sion, îi comunica: la Iași „s-au adunat o mulțime din toate părțile și se vorbește de zaveră... este mare fierbere". „În drumul meu, cât am venit (de la moșia sa de la HârșovaVaslui) am întâlnit o mulțime de boieri vasluieni și bârlădeni, înarmați cu puști și cu pistoale, ca cum s-ar duce la bătălie", consemna însuși Sion (op. cit., Iași, p. 171-172, 176). Revoluția din Moldova, este știut, a fost înăbușită, forțele revoluționare supuse unui adevărat terorism, atenuat de abia după îndepărtarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pojarnicilor". Despre utilitatea unui asemenea serviciu pojărnicesc, în condițiile Bârladului, orașul nu numai al inundațiilor repetate ci și al incendiilor care de care mai mare, face referiri pertinente Marcel Proca în materialul „Comanda pojărnicească la Bârlad", publicat în revista „Academia bârlădeană" nr. 26/2007, p. 19 Dintre instituțiile care aparțineau de Eforie, poliția avea largi atribuții. Ea supraveghea aproape întreaga viață orășenească, de poliție depindeau nu numai proprii slujbași ci și cioclii, fanaragii, tulumbagii etc. Poliția se ocupa de ordinea, liniștea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vel armașului Dediu Codreanu moșia Dealul Mare, „peste alți cinci ani, în 1757, afiorăsăște mânăstirii „Sf.Samoil" din Focșani, moșia dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cinci ani, în 1757, afiorăsăște mânăstirii „Sf.Samoil" din Focșani, moșia dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul, ținând seama de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă supărare și mai mare - Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod dăruiește căminarului Iordache Balș însăși vatra târgului, obligându-i pe târgoveți la o seamă de taxe, ceea ce i-a înverșunat pe localnici să-și sporească căutările pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un tătar cu numele Răgep Mârza. La procesul lor cu căminarul Balș, la 11 august 1793, Divanul aflându-se în fața hrisoavelor părților - a Casei Obștei dar și a boierului, au „lăsat curmarea chestiunii la chibzuință Domnului." Acesta a acordat dreptate bârlădenilor care n-au mai fost supărați de către nimeni pentru terenul din vatra târgului. În ce privește moșia din jurul târgului, judecățile între bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la 30 august 1816. Prin același hrisov a fost întărit și „Alcătuirea sau regulamentul" ce-și făcuse bârlădenii pentru stăpânirea moșiei și a acareturilor cumpărate de la Profira Dimachi, născută Miclescu „și se instituie o Epitropie, aleasă de obștea locuitorilor, compusă din 6 persoane - 2 boieri și 4 neguțători, care avea obligația să plătească prețul răscumpărării din venitul moșiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
32 elevi, „lucru foarte greu pe atunci, mult înaintea altora din alte județe", accentuează profesorul. La acest gimnaziu a predat el mai întâi limba germană, apoi româna și latina de la 1860 până la 1892 când a ieșit la pensie. Alături de fruntașii bârlădeni a luat parte la mișcările pentru Unire în calitate de secretar al comitetului înființat, a luat parte la alegerile de deputați pentru Divanul Ad-hoc în 1857 și la cele pentru alegerea Domnitorului în 1858 a avut sarcina de Comisar al județului Tutova
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
personal, deodată, „60 învățăcei în Transilvania pe care i-a așezat pe la cei mai buni maiștri, în mare parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndelungați fără nici un ziar sau revistă locală, vasluienii au astăzi o diversitate de publicații politice, economice și social- culturale, plecând de la cele școlare la cele care poartă numele de Adevărul, Monitorul, Obiectiv, Păreri tutovene, Revista medicală de la Bârlad, revista Academia Bârlădeană, Elanul, editată de Asociația culturală Academia Rurală Elanul de la GiurcaniGăgești, Hușul de la Huși, Meridianul sau T.V.V.-ul lui Dumitru V.Marin. Și nu numai. Pătrunderea abonamentelor telefonice și radio-tv reflectă cultura în localitățile vasluiene. Rod al preocupărilor, în ultimii ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a mers direct la inimă, am dat ordin lui Iancu Braunștein, impresarul meu, ca la viitorul spectacol să ofere două sute de gratuități fotolii și rezervate, celor care m-au primit astăzi așa de frumos. Trăiască armata română și marele public bârlădean! În această seară vom juca exact ca la premiera de la București". Nu vă spun ce delir a fost după aceea în sală, ce ropote de aplauze, ce entuziasm după fiecare scenă, în ce triumf a părăsit Costică Tănase și trupa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pe niște icoane vechi ar reieși că tot pe acest loc ar fi existat o altă biserică, din lemn, al cărei ctitori ar fi donatorii acelor icoane, Marele Vornic al Țării de sus din timpul domniei lui Istrate Dabija, Solomon Bârlădeanul, cu soția sa Maria, în anul 1675. Nu este exclus ca mica biserică din lemn să fi fost construită mai înainte ca icoanele să fi fost donate de Solomon Bârlădeanul. Se știe că în anul 1759 un incendiu puternic a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Țării de sus din timpul domniei lui Istrate Dabija, Solomon Bârlădeanul, cu soția sa Maria, în anul 1675. Nu este exclus ca mica biserică din lemn să fi fost construită mai înainte ca icoanele să fi fost donate de Solomon Bârlădeanul. Se știe că în anul 1759 un incendiu puternic a mistuit această biserică și că a fost refăcută din zid în anul 1761 de către văduva unui anume Constantin Tuduri, cu numele de Sofia Monahie, fiică a lui "Ioan Vârnav Jignicer
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
constitui motto-ul acestor vizite documentare. A urmat o vizită la complexul „Marcel Guguianu”, unde „Corala Voces”, sub bagheta prof. Cristin Ciobotaru, a susținut un recital de excepție. Evenimentul a constituit un moment emoționat în care pe lângă prezentarea artistului, sculptorul bârlădean Marcel Guguianu, s-au evocat numeroase amintiri. Amintiri legate de înființarea corului cadrelor didactice vasluiene patronat de către Casa Corpului Didactic Vaslui, (sub conducerea d-nei Muza Maftei), amintiri legate și de alte activități ale C.C.D. Vaslui, ale bibliotecarilor din județul Vaslui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
vremurile și oamenii. Lângă portretele de mici dimensiuni stau câteva de mărimea unor micromonografii, precum cele închinate lui E. Lovinescu și N. Iorga. Evocările se întind de la anii studenției sale boeme și ai începuturilor literare (sunt remarcabile secvențele despre Academia Bârlădeană, despre participanții la întrunirile ei literare, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, V. Voiculescu, V. I. Popa) până la prietenii Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. Iov și la ziariștii Gheorghe Rădulescu-Archibald, Constantin Xeni. Uneori tonalitatea este compasivă, ca în cazul lui Pompiliu Păltănea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
o viață a poetului C. D. Zeletin, „Viața medicală”, 2002, 42; Dorin-Liviu Bâtfoi, Vremea în exces, RL, 2002, 43; Dicț. scriit. rom., IV, 869-871; Gheorghe Grigurcu, Un aristocrat livresc, VR, 2003, 1-2; Gruia Novac, Traseul unui destin sempitern, „Pagini medicale bârlădene”, 2003, 62-63; Vlad Sorianu, Un feeric spectacol de idei și emoții, ATN, 2003, 6. L. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie, în 1906 dobândind licența în filosofie. Își trece, în 1909, examenul de capacitate, dar încă din 1908 era profesor de limba română la Școala Normală „V. Lupu”. De aici, se transferă la liceul bârlădean „Gh. Roșca Codreanu” (1909-1910), unde predă franceza, revenind la Iași, mai întâi la Liceul Militar (1910-1911), apoi la Liceul Național (1912-1927). Între 1912 și 1915 își continuă studiile la Berlin, Geneva, Grenoble. În 1925, își ia doctoratul în filosofie cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]