796 matches
-
migratorilor turanici; sașii: au fost colonizați în sec. XII - XIII cu scopul de a stimula dezvoltarea economică a Transilvaniei; erau originari din zona Rinului și Saxoniei (saxones -> sași) și s-au stabilit în regiunea Sibiului, Târnavei Mari, Rodnei, și Țării Bârsei; s-au bucurat de o serie de privilegii înscrise în “Bula de Aur a sașilor” (Andreanum 1224), dată de regele maghiar Andrei al II-lea, în care se prevedea: teritoriul din zona Sibiului nu putea fi înstrăinat prin danii, iar
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
o în 1164 comitatele Crasna și Dăbâca; o în 1175 comitatele Cluj, Alba și Timiș; o în sec. XIII, comitatele Arad, Zarand și Târnava. -În zonele de margine, aflate în imediata vecinătate a Carpaților, s-au menținut „țările” românești: Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Maramureșul, etc. -Pe baza vechilor privilegii, s-au dezvoltat în această vreme comunitățile secuilor și sașilor. o teritoriul secuiesc era împărțit în scaune, unități administrative în fruntea cărora se afla un comite; o teritoriul sașilor din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dar mai ales în cele urbane, pot fi identificate cu ușurință „straturi“ de nume referitoare la aceleași topice, prin documentarea pe teren sau în arhive sau prin experiența de vorbitor și utilizator onimic dintr un anumit spațiu. De exemplu: Depresiunea Bîrsei și Țara Bîrsei, Alba și Limpejoara, Munții Apuseni și Carpații Apuseni, Bahna și Cîlneș, Murfatlar și Basarabi etc. Polionime „la distanță istorică“ pot fi considerate și numele care au denumit un anumit loc, au dispărut în timp, iar locul (de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în cele urbane, pot fi identificate cu ușurință „straturi“ de nume referitoare la aceleași topice, prin documentarea pe teren sau în arhive sau prin experiența de vorbitor și utilizator onimic dintr un anumit spațiu. De exemplu: Depresiunea Bîrsei și Țara Bîrsei, Alba și Limpejoara, Munții Apuseni și Carpații Apuseni, Bahna și Cîlneș, Murfatlar și Basarabi etc. Polionime „la distanță istorică“ pot fi considerate și numele care au denumit un anumit loc, au dispărut în timp, iar locul (de regulă într-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
denumiri“ pentru același topic. Astfel, Munții Șureanului se mai numesc și Munții Sebeșului sau Munții Orăștiei, Munții Cindrelului se mai numesc și Munții Cibinului sau Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
același topic. Astfel, Munții Șureanului se mai numesc și Munții Sebeșului sau Munții Orăștiei, Munții Cindrelului se mai numesc și Munții Cibinului sau Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
început numai nordul etc.). În Letopisețul lui Grigore Ureche este consemnat faptul că „Ardealul se cheamă mijlocul țării [...], în care stă și scaunul crăiei. Iară pe marginile ei sunt alte țări mai mici“, anume Maramureșul, Țara Secuiască, Țara Oltului, Țara Bîrsei, Țara Hațegului, Țara Oașului. Geografii au arătat că, dacă am considera că Ardealul ar fi denumit de la început tot teritoriul intracarpatic, ar fi inexplicabilă referirea la păduri și la teritoriul de dincolo de ele, care ar fi trebuit să fie lipsit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Istoricii au demonstrat că ungurii au cucerit Ardealul în etape, adică pe zone: la început Valea Someșului, apoi, după aproape un secol, Valea Mureșului și a Tîrnavei Mici, ulterior, după cîteva decenii, Valea Tîrnavei Mari, și, după alte decenii, Țara Bîrsei și Treiscaunele Secuimii. Năvălirea tătarilor (1241-1242) a împiedicat unirea și consolidarea administrativă a acestor cuceriri, astfel că Ardealul a denumit secole de-a rîndul numai primele zone cucerite, așa cum se păstrează și astăzi în conștiința populară. Într-o geografie din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai ales la sud de Carpați (în Oltenia este atestat frecvent începînd cu secolul al XVI lea). Acesta poate fi un hipocoristic format cu sufixul (infixul) -cdin tema bîr(prezentă și în alte nume: Bîrcu, Bîrcea, Bîrga, Bîrlea, Bîrda, Bîrdea, Bîrsa, Bîrhotă etc.) sau poate fi un supranume provenit din entopicul bîrcă, bărcă (< bărc „loc cu hățișuri“, „luncă băltoasă“, „locuri mlăștinoase cu apă și nămol pe unde crește papură, trestie“, „pădure, dumbravă, tufăriș, loc cu vegetație multă și deasă în pădure
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de nume. Familia toponimelor avînd la bază radicalul slav brl este extinsă, cuprinzînd, printre derivatele sale, un rîu Berlad în Podolia, foarte apropiat formal de hidronimul și oiconimul romînesc, și numele orașului Berlin, care este și el de origine slavă. Bîrsa Este numele unui pîrîu cu lungimea de 10 kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este numele unui pîrîu cu lungimea de 10 kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui pîrîu cu lungimea de 10 kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în Munții Maramureșului), Bîrsănești (deal în Subcarpații Tazlăului; pîrîu, afluent de dreapta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dreapta al Someșului), Bîrsău de Jos și Bîrsău de Sus (sate în județul Satu Mare), Bîrsău Mare (sat în județul Sălaj), Dealul Bîrsăului (culme în Dealurile Ciceului), Dealurile Bîrsăului (în Chioar), Bîrsăuța (sat, județul Sălaj), Bîrseasca (pădure în Culoarul Oltului), Dealu Bîrsei (lîngă Jibou), Depresiunea Bîrsei (numită și Țara Bîrsei), Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de Jos și Bîrsău de Sus (sate în județul Satu Mare), Bîrsău Mare (sat în județul Sălaj), Dealul Bîrsăului (culme în Dealurile Ciceului), Dealurile Bîrsăului (în Chioar), Bîrsăuța (sat, județul Sălaj), Bîrseasca (pădure în Culoarul Oltului), Dealu Bîrsei (lîngă Jibou), Depresiunea Bîrsei (numită și Țara Bîrsei), Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia acceptată de majoritatea lingviștilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de Sus (sate în județul Satu Mare), Bîrsău Mare (sat în județul Sălaj), Dealul Bîrsăului (culme în Dealurile Ciceului), Dealurile Bîrsăului (în Chioar), Bîrsăuța (sat, județul Sălaj), Bîrseasca (pădure în Culoarul Oltului), Dealu Bîrsei (lîngă Jibou), Depresiunea Bîrsei (numită și Țara Bîrsei), Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia acceptată de majoritatea lingviștilor (toponimizarea numelui de persoană
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pădure în Culoarul Oltului), Dealu Bîrsei (lîngă Jibou), Depresiunea Bîrsei (numită și Țara Bîrsei), Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia acceptată de majoritatea lingviștilor (toponimizarea numelui de persoană Bîrsa atestat în documente încă de la 1222, sub forma terra Burza, apoi de numeroase ori în forme foarte apropiate sau identice cu cea actuală) este sprijinită de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia acceptată de majoritatea lingviștilor (toponimizarea numelui de persoană Bîrsa atestat în documente încă de la 1222, sub forma terra Burza, apoi de numeroase ori în forme foarte apropiate sau identice cu cea actuală) este sprijinită de numărul mare de derivate, la nivel antroponimic sau apelativ, enumerate mai sus. Multe dintre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au fost propuse Berislav, Berivoi, Berislav). S. Pușcariu crede că la baza numelui de loc ar putea sta un apelativ autohton cu sensul rîu (pe care nu-l indică) cerut de numele a multe cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că la baza numelui de loc ar putea sta un apelativ autohton cu sensul rîu (pe care nu-l indică) cerut de numele a multe cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza); srb. berza, (reka) „rîul repede“; iliricul (reconstituit prin albaneză
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
baza numelui de loc ar putea sta un apelativ autohton cu sensul rîu (pe care nu-l indică) cerut de numele a multe cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza); srb. berza, (reka) „rîul repede“; iliricul (reconstituit prin albaneză) barth „alb
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de loc ar putea sta un apelativ autohton cu sensul rîu (pe care nu-l indică) cerut de numele a multe cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza); srb. berza, (reka) „rîul repede“; iliricul (reconstituit prin albaneză) barth „alb“; sl. brs
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putea sta un apelativ autohton cu sensul rîu (pe care nu-l indică) cerut de numele a multe cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza); srb. berza, (reka) „rîul repede“; iliricul (reconstituit prin albaneză) barth „alb“; sl. brs (reconstituit din mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar avea același etimon, cu sufix, însemnînd „tîrgul cerealelor“). Oricum, forma romînească, cu s, este anterioară formelor maghiară (Burcza) și germană (Burzenland), acestea fiind adaptări ale celei romînești (ca în sabie > săs. tsabien, magh. sîmbră > magh. czimbora). Apelativul romînesc regional bîrsă, bîrță („lopățica dintre grindeiul și plazul plugului“) nu este plauzibil onomasiologic drept bază a unui toponim de o asemenea răspîndire. Toponimul a fost dedus și din alb. vertse, „scîn durică“ < lat. vertia, din sl. brdce, brdco, „vîrf ascuțit“ (iar în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]