1,715 matches
-
sfârșit, de cețuri, și de a simți, încă o dată, ce înseamnă ospitalitate în rândul hunedorenilor. Costel Avram, genul afabil și diplomat din fire, propulsorul acestei joncțiuni între mitologia autohtonă a cărbunelui și spiritul chemat s-o rediscute, nici măcar nu este băștinaș, fiind născut în Bucovina, cu mama originară din Verșeni, unde a copilărit Sadoveanu. Dar el explică astfel proiectul său de coagulare a atâtor energii scriitoricești: „Latinii aveau o vorbă: scrisul rămâne. Am mizat și eu pe acest lucru. Când am
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]
-
se gândea într-acolo..”. Există, prin urmare, și numeroase apeluri la lumea veche - la straturile originare: „În concepția lui Rafael, orașul reprezenta un amestec dubios, ca un corp deocamdată inform: așezat la răscruce de drumuri, în mijlocul câmpiei; chiar și sângele băștinașilor era amestecat incert”. Suntem în vremurile oniricilor și ale interdicțiilor topografice. Imaginarul putea realiza geografii demne doar de cel ce putea înțelege. Ultimele romane ale lui Radu Mareș se sprijină pe alte proiecte epice. Gavril M., cel din Când ne
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
costă cel puțin două sute de livre. Dar operațiunea trebuie continuată, a intervenit politicul. Regele Franței a dat dispoziție ca „francizarea” (a se citi aculturarea) să fie intensificată deoarece Maiestatea Sa vrea să-și extindă stăpânirea asupra unui popor „șlefuit” (71). Băștinașii trebuie educați în spirit creștin și francez. Alfabetizarea și aculturarea (a se citi, deprinderea cu modul de viață european) sunt obligatorii. Ele devin mărcile omului civilizat. Om al epocii sale, Marie de l’Incarnation nu pune defel la îndoială superioritatea
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
cu modul de viață european) sunt obligatorii. Ele devin mărcile omului civilizat. Om al epocii sale, Marie de l’Incarnation nu pune defel la îndoială superioritatea Europei, a Franței, a religiei pe care o reprezintă față de cultura, limbile sau spiritualitatea băștinașilor. Ea vorbește despre reușite matrimonii între francezi și băștinașe, dar acestea nu sunt posibile decât pe fondul unei aculturări a femeii. În rest, convingerea nestrămutată a Mariei este că băștinașii canadieni pot deveni un soi de francezi de gradul doi
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
religiei pe care o reprezintă față de cultura, limbile sau spiritualitatea băștinașilor. Ea vorbește despre reușite matrimonii între francezi și băștinașe, dar acestea nu sunt posibile decât pe fondul unei aculturări a femeii. În rest, convingerea nestrămutată a Mariei este că băștinașii canadieni pot deveni un soi de francezi de gradul doi, după ce au trecut prin procesul domesticirii. Interesant document de epocă și mentalitate, scrisorile Mariei de l’Incarnation sunt extrem de importante pentru istoria (literară) a Canadei și pentru a înțelege modul
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
că e prea vast și prost făcut pentru ca bieții oameni să știe ce să facă, cum să-l păstreze sau să-l stăpânească. Arăta ca unul dintre acele tablouri de secol XIX, pictate de englezi și francezi în Orientul Mijlociu, cu băștinași care și-au ridicat colibele murdare și bazarele haotice pe ruinele palatelor antice romane sau grecești, pe forumuri și agore, între pilaștrii și arcadele unde viața cotidiană se încăpățânează să meargă mai departe”. Despre asta e vorba în acest scurt
Acolo „unde viața cotidiană se încăpățânează să meargă mai departe“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4376_a_5701]
-
Richard Flanagan a mai apărut în limba română Teroristul necunoscut, în traducerea Cristinei Damian, la Editura Paralela 45, 2006. (nota editorului) La marea cucerire a Țării lui Van Diemen (așa o numeam noi pe atunci, acum Tasmania, nume pe care băștinașii au ajuns să îl prefere din rușine față de tărășeniile nedemne legate de primul - povești de felul celei de față) am avut și eu mica mea contribuție - una care merită, cred, atenție și recunoaștere, deși ea nu e pomenită încă nicăieri
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
pe Placido Domingo sau pe Freddie Mercury în română. Pentru că dusă până la ultimele sale consecințe cam asta propune proiectul de lege al dlui Socaciu, înlocuirea unei voci memorabile care chiar dacă nu cântă când vorbește rămâne o voce, cu vocea unui băștinaș care va bâlbâi ceva fie pițigăiat, fie gros, cum îi vine pe gură că altfel unde ar fi creativitatea lui. În plus, mi se pare complet absurd să ascult un malgaș sau chinez vorbind limba română într-un film care
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
de sinucidere. Și atunci Gauck a făcut ce au făcut cam toți nemții după al Doilea Război Mondial: într-o țară ocupată și împărțită ca pradă de război, într-o țară a cărei imunitate națională fusese distrusă sub unghi ideologic, băștinașii s-au refugiat în muncă, în viața privată și în sfera culturii, lăsînd polemicile istorice pe seama alogenilor. Și-au mutat psihologia între patru pereți și și-au închis obloanele la ideologie. S-a format astfel o Germanie neoficială, subterană, creștină
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
Germania și Spania. Freud a făcut din sexualitate pintenul menit a relativiza morala creștină, iar Marcuse a fost corcitura rezultată din încrucișarea ideilor lui Marx cu ale lui Freud. Claude Lévi-Strauss a negat deosebirea calitativă dintre omul primitiv al populațiilor băștinașe și spiritul burghezului european, anulînd ierarhia dintre culturi. McLuhan a șters granița între sensul unui mesaj și mediul prin care se transmite mesajul, relativizînd pînă la abolire rostul comunicării. Ruskin a introdus noțiunea de „privire inocentă“ în contemplarea unui tablou
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
și cu tot bagajul de vise al cuiva care fusese instruit pentru o altă realitate. Un fel de ochi care vede, din goană și, totuși, la viteză mică, ce se întâmplă, zi de zi, în România lui ‘80 și ceva. „Băștinașii” de care A.M. se lovește pe tren cu surpriză (sic!) trăiesc și mor în acest periplu din care, ca în călătoriile extreme, a dispărut, sub efectul unei familiarități forțate, orice urmă de stânjeneală. Fiecare, la urma urmelor, face ce vrea
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
matcă firavă și stătută. N’am fost niciodată năvălitori, care prin forță să subjugăm alte popoare, să le impunem pecetea noastră specifică și să falsificăm astfel istoria și dreptatea. N’am fost niciodată creatori de stăpâniri artificiale, care să impună băștinașilor condiții de exterminare și de atrofiare a ființei lor proprii, a atributelor lor de civilizație și de cultură. Totdeauna, de când istoria înregistrează în aceste locuri - pe care ni le-au consfințit tratatele dela 1919,- un popor și o limbă unitară
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
care a dat Boboteaza românească, încă o expresie care coroborează specificul nostru. Putem astfel conchide că niciuna din concluziile profesorului american John V.A. Fine jr. [4, p. 40] nu este adevărată. Creștinismul în Balcani nu a dispărut datorită invaziilor, băștinașii nu și-au pierdut credința care le-ar fi fost prea slabă (ba chiar redevenind păgâni), nici nu l-au abandonat pentru alte rituri [care?], ci pur și simplu a fost precumpănitor arian până la creștinarea slavo-bulgară. Și vlahii apar în
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
cu bani și materiale în această zonă. E posibil, la un moment dat, ca americanii să stabilească aici, în România o producție strategică, să nu mai aducă din SUA sau Taiwan. Amenințarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noștri băștinași, care, fiind organizați în structuri mafiotice, nu acceptă regulile economice corecte", a mai adăugat CTP.
CTP: SUA au declanșat un război cu Rusia. Putin a cedat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29651_a_30976]
-
ripostă este cea pasivă sau nonviolentă, manifestată prin bancuri, poezii, cântece, dar aceasta i-a dus pe basarabeni la Închisoare, așa cum s-a Întâmplat În perioada foametei sovietelor cu poetul Macovski, care scrisese versul “Mi-e foame, mamă”. Nu numai băștinașii au luptat, ci chiar conaționalii, până și rușii. Condamnările erau pe 25 de ani, rar scăpându-se cu 10 ani. În Basarabia s-au făcut organizații. Mihai Teașcă mai caută În arhive, constatând că “Armata neagră” era o organizație. Din
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Henriette Yvonne Stahl divulgînd plagiatele lui Petru Dumitriu), textele acestea le parcurgi cu impresia că asiști la procesiune de spirite care și-au lepădat identitatea spre a intra într-un tipar străin. Oswald Spengler, cînd descrie în Declinul Occidentului degradarea băștinașilor sub influența culturii citadine, folosește termenul de felahi, care sînt un fel de paria lipsiți de drepturi, un soi de dezmoșteniți priviți cu dispreț și considerați, în ciuda dreptului lor ancestral, niște corcituri degenerate. La „Glasul Patriei“ figura pe care o
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
factorul" extern, se precizează, în epica textului, prin confruntare: căci iată ce-i spune, de pildă, un alt francez, domnul de Broudelle: "Lumea asta te modifică. Te strică. În colonii i-am fi civilizat noi pe primitivi sau sălbatici. Aici, băștinașii ne înconjoară într-o pînză de păianjen, ne îneacă în viclenia și ignoranța lor... Totul este incert, neclar, perfid!" Consulul francez și doctorul Rosenfeld nu înțeleg nimic pentru că ei refuză să se integreze lumii în care au venit și care
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
are o mare forță de asimilare, de "topire" a influențelor în propriul tipar existențial; mecanismul acestei integrări constituie ținta lui Simon care iubește pe Arghira Stolnici cu patima și violența oamenilor locului, își "codifică" însemnările, gîndurile și gesturile după obiceiul "băștinașilor", se amesteecă în uneltiri, primește misiuni secrete de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul relației "străinului" cu spațiul de adopțiune moldovenesc reprezintă tema romanului Mariei-Luiza Cristescu care dovedește, pe
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
devine boier Simion. Conținutul relației "străinului" cu spațiul de adopțiune moldovenesc reprezintă tema romanului Mariei-Luiza Cristescu care dovedește, pe lîngă talent epic, și o temeinică informare sociologică asupra epocii. Și toate acestea au o precisă adresă către contemporanii săi, către "băștinașii" de la 1987; Privilegiu ilustrează, din acest punct de vedere, noua vîrstă a romanului nostru de inspirație istorică, în care accentul, observa cineva, nu mai cade pe "aventură" și "reconstituire", ci pe meditație și parabolă. Privilegiu a deschis o cale nouă
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
Ceaușescu, înfrigurat bine, transmite un reportaj cu priveliște de apocalipsă din Munții Călimani: Cariera de sulf, unică în felul ei în Europa, lăsată de izbeliște - imaginile parcă amintesc de Pompei... Probabil peste-o vreme, cândva, niște arheologi, vor constata că băștinașii din acea zonă locuiau la bloc, aveau școală, cămin cultural etc., așa că vor exclama: - Nii, mă, ăștia erau civilizați!... A venit iarna. Au căzut primii fulgi de zăpadă și, una câte una, neînțelegerile din Alianța DA... Fiecare dinspre partidul său
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
Farul-Rapid, îți garantez, în calitate de psiholog, că Decebal, dacă ar fi avut o armată de microbiști recrutați din Ghencea, Giulești sau Constanța, altfel ar fi arătat acum Columna lui Traian, iar pe lângă Sarmizegetusa, Roma ar fi fost un cătun ai cărui băștinași ar fi venit cu peșcheșuri și cu smerite plecăciuni la scaunul regesc din Munții Orăștiei... Da, domnule, asta ne trebuia: o armată de microbiști profesioniști, și altfel s-ar țese pânza... Simt că vecinul începe să devină un element periculos
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
nici nu mai există. Totuși, deși limba irlandeză este susținută de guvern și declarată drept limbă de stat, în realitate, ea este întrebuințată doar ca o limbă maternă, nici mai mult decât de un procent de irlandezi. Astfel că limba băștinașă a poporului irlandez, învinsă și alungată din viața socială, dispare sub presiunea limbii imperiale engleze. Unui proces asemănător îi sunt supuse multe limbi și din spațiul postsovietic. De pildă, pe cale de dispariție se găsesc limba bielorusă, ca și limbile ugro-finice
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
din Siliștea trebuie să se fi numit astfel. În romanul Groapa, Eugen Barbu consacră un capitol întreg intitulat "Săptămîna brînzei" ritualurilor de împerechere ale cîinilor și pisicilor în groapa Cuțaridei. Prin modul lor de viață, acești cîini accentuează promiscuitatea traiului băștinașilor și totul culminează cu uciderea unui cîine flămînd care-i fură stăpînului său nu doar o bucată de brînză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sînt cîinii poeților în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
de cameră), dl Ciocârlie emite uneori fraze radicale în direcție metafizică (exerciții blasfemice) ori numai morală, fraze în care încearcă a capta focul și pucioasa unei lumi în care d-sa se simte doar un vizitator fascinat iar nu un băștinaș: Mi-e greu să înțeleg cum poate cineva, altfel decît de frică, să se închine unui Dumnezeu care pedepsește în veșnicie păcate comise în timp". Ca și: ,Nemuritori, oamenii nu s-ar mai putea omorî unii pe alții. S-ar
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
și prăvăliile îi poartă numele, tablourile lui, cotate foarte bine astăzi pe piața de artă nu-și mai au locul acolo. Există și un muzeu care-i poartă numele, dar impresionantă e atmosfera: copacii înalți, câte un cal alb rătăcit, băștinași aproape goi, ai senzația că timpul a stat pe loc. La sfârșit, când a venit vremea autografelor, spațiul devenise neîncăpător, Horia Barna încerca să însuflețească atmosfera, spunând tuturor celor de față să renunțe la crispare, vor primi cu toții câte un
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]