332 matches
-
pe-o suprafață tare, pe pământul gol sau pe o scândură negeluită, cu un bolovan sub cap, decât să mă folosesc de o saltea...” Simțindu-se, pesemne, ofensată, femeia care zăcea dezbrăcată Între ei, oprindu-se din chițcăit, spuse: „Ce bădărani!”. Afară, Oliver scoase un cârâit prelung. Înfipte adânc În solul umed, rădăcinile ce i se ițeau din tălpi Începură să amorțească. Oare nu era cazul ca masterandul să se miște de la locul lui? Absența sa Îndelungată ar putea stârni Îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
limbă... Am citat din Shakespeare”, mormăi Satanovski. „Cine mai e și Sexspir ăsta?” Întrebă femeia, Încercând să-și stăpânească râsul. „E unul care l-a inventat pe Hamlet...” „Și ăsta ce mai e?” „Ce să fie, ca și noi, un bădăran”, făcu Satanovski. Și, spunând aceasta, inginerul Edward Începu să povestească o Întâmplare destul de alambicată, ce s-ar fi petrecut, chipurile, cândva, Într-un sat de oameni gospodari, situat undeva În apropierea Iașului. În centrul satului, față În față cu biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu este prea târziu, întotdeauna există speranță, nici măcar cu o zi înainte de moarte nu este prea târziu, iar eu sunt gata să mă consolez chiar și cu acest gând, dar iată pași apropiindu-se de noi, o pereche pe pantofi bădărani își fac loc în îmbrățișarea noastră, mâinile lui Noga se agață de coapsele noastre, calde și lipicioase, iar Zohara continuă să șoptească, fără furie, fără reproșuri, niciodată nu este prea târziu, întotdeauna există speranță, iar eu o îmbrățișez pe Noga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un anume motiv? — Atunci ar fi adus-o pe Teofana și-ar fi plecat imediat, sau n-ar mai fi adus-o deloc, rămînînd ca ea să vină cu alt mijloc de transport. — El, după cum se arată, nu este un bădăran, este un adevărat domn. — Au fost drăguți unul cu altul. În niciun caz nu s-au certat. Altceva trebuie să fie. — Lasă că aflăm. Nu mai fi atît de curioasă. Curiozitatea strică la frumusețe, se apropie de ea Eusebiu și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și uite ce-am făcut. — M-ai rănit, când ai vrut să fii și tu romantic, își încheie Teofana bluzița zâmbind. — lartă-mă, o așeză cu capul pe pieptul lui alintându-i sânul cu mângâieri și sărutări peste bluziță. Am fost bădăran, te-am rănit, am fost romantic, dar tot nu mi-ai răspuns la cererea mea. — Mă mai gândesc, îl pune pe jar Teofana. — Ce să-nțeleg? Ne întâlnim mâine în parc. Acum merg acasă să mă schimb, să mănânc și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
doamna Alexandrescu. Să nu te apuci să faci curte lui Mimi, că ginere-meu e gelos foc și ar fi în stare cine știe ce să... ― Fugi, mămică, nu mai ponegri așa pe Vasile, să crează domnul că bărbatul meu e un bădăran! Titu se apără că nu și-ar permite să crează nimic, adăugând că soțul unei doamne atât de încîntătoare n-ar fi de mirare să facă și crimă pentru ea. Află apoi că doctorul a fost mutat la București într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o bucurie neastâmpărată. Dorea pe Nadina cum n-o mai dorise de mult. Și totuși s-a retras aici singur. Dacă ar fi insistat... Dar e mai bine așa. Altfel ce deosebire ar fi între iubirea lui și a unui bădăran care nu cunoaște decât împlinirea poftei cu orice preț. Gândurile îi alergau, se împleteau, se goneau, făureau planuri, le sfărâmau, stârneau speranțe... Trecuse mai bine de un ceas și nici urmă de somn. Poate e și prea cald în odaie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sonor monoton, condimentată cu detalii erotice. Dar, pe de altă parte, e pur și simplu cretin să vezi cum se zvîrcolește În pat, discreția sau pudoarea rămîn În urma avîntului lui de mascul nu doar crud la minte, dar și foarte bădăran. Nu că eu aș fi mai breaz. După o lună, trebuie să o iau de la capăt. Măcar a trecut o lună. O lună? Un an și trei luni cu bezmeticul ăsta În cap? Băga- mi-aș... Mă Întind În patul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care discutau despre soțiile lor, nu întotdeauna cu răutate. Tinerii și adolescenții veneau pentru inițiere și ca să discute despre „viață“. Diane începuse să se considere o femeie înțeleaptă, care presta un important serviciu public. Clienții ei de la început fuseseră niște bădărani. Pe urmă, tinerii cu mașini rapide începuseră s-o ducă pe la moteluri. Mai târziu, acestora li se adăugaseră oameni cu profesii. Nutrea ea un vis, anume să întâlnească un celibatar bogat, între două vârste, tânjind după o femeie care „să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
speteaza scaunului și continuă să-l fixeze pe Tom. Tom își spuse: „În ce vrea să mă transforme, ce-i misiunea asta pe care mi-o impune cu de-a sila? Să plec, să fug? Să „mă port ca un bădăran?“ Nu putea. Se înclină în față și vorbi eu blândețe, de parcă se adresa unui copil: Doriți să mă culc în fața ușii ei? Nu. Vreți să-i fiu ca un frate? Nu. Nu vreau să te culci în fața ușii ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Parcă spuneai că nu dorești un admirator. Nu doresc. Nu vreau decât să fiu lăsată în pace. Și s-a întâmplat lucrul ăsta odios, care a stricat totul. Ah, de ce a trebuit să vină? E o persoană respingătoare, atât de bădăran... și acum totul e... stricat... oh, Pearlie, Pearlie, vreau să plec acasă, vreau acasă! „Ah, Doamne, își spuse Pearl, strângând-o pe Hattie la pieptul ei, ce încurcătură, orice o fi fost... și ce băiat frumos - mă rog, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aici sau în California. Dar, știu că vom discuta. Simt că n-aș putea să-ți explic cum simt acest lucru - dar sunt sigur ca vom discuta. Suntem legați unul de celălalt. Uneori m-am purtat față de dumneata ca un bădăran dobitoc și îmi pare rău. Dar dumneata știi că nu sunt un bădăran dobitoc. Și va trebui s-o știi până la sfârșitul zilelor noastre. Vreau ca prin această scrisoare să închei pace cu dumneata. Gândul că suntem „în dezacord“ m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
putea să-ți explic cum simt acest lucru - dar sunt sigur ca vom discuta. Suntem legați unul de celălalt. Uneori m-am purtat față de dumneata ca un bădăran dobitoc și îmi pare rău. Dar dumneata știi că nu sunt un bădăran dobitoc. Și va trebui s-o știi până la sfârșitul zilelor noastre. Vreau ca prin această scrisoare să închei pace cu dumneata. Gândul că suntem „în dezacord“ m-a tulburat foarte mult. Să fie pace între noi, John Robert, spre binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
rol important în comunitatea românească din Chicago, de aceea a cumpărat o jumătate de oră la un canal de televiziune, unde transmite, o dată pe săptămână, un program românesc și suferă văzîndu-se disprețuit de unii care-l bârfesc, socotindu-l "un bădăran". Ne spune supărat: "Eu, cel puțin, fac "ceva". Alții nu fac nimic, dar cîrtesc". Povestea cu capra vecinului se repetă în variantă americană. Branco adaugă, în limbajul lui pitoresc, că regula concurenței e să te simți stimulat de cel care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mi s-a făcut poftă de o bătaie soră cu moartea mi-o va da cu dragă inimă. Atâta cinism m-a umplut de o sfântă mânie și am coborât din mașină cu gândul să-i trag o chelfăneală acelui bădăran. Nu cred că sunt laș (dar câte nu credem când e vorba de noi înșine!), îmi depășeam cu un cap adversarul, iar mușchii mă slujiseră întotdeauna. Sunt convins și acum că până la urmă nu eu aș fi fost cel bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pentru a intra deodată cu acordul, Marcian, accentuând ritmul cu arcușul, o lovise peste umăr din greșală. Elena, palidă, crezuse că a făcut acolo la pian o greșală care merită enervarea, și Marcian se socotise - deși nevinovat - cel mai mare bădăran. Scurt moment dramatic, soluționat de gestul lui Marcian de a săruta acolo, pe clape, mîinele Elenei, cerând grațiere. în seara aceea Marcian uitase ceasul și Elena nu i-1 adusese aminte. Ar fi servit un aperitiv, dar se temea să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lumea la noi. — Băieți, Încă un whisky. — Patru. — N-o să-mi ajungă banii, spuse al patrulea. — Nu te mai gîndi la bani; astăzi plătim noi, spuse un Juan Lucas. — Dă-i dracului de bani, Carlos... spuse celălalt. — Sssssst... Nu fi bădăran, spuse cel care avea să fie ministru. — Fac ceva pe părerea ta. — Și pe nota de plată pe care-o s-o semneze tata acasă! — Voi plătiți prin semnătură? Întrebă al patrulea. Păi de unde crezi că putem scoate bani pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nepotrivirea îl irita. Nu aflase până atunci că orice defect joacă, în asemenea cazuri, în favoarea sentimentului. Era, într-adevăr, mărunțică. Și bretonul cârlionțat îi stătea cam neobișnuit. Avu grijă de ea, adică de povestea lui, o însoți, o apără de bădărani, fiindcă în orice societate mai intră câte unul, iar vulgaritatea e azi mai frecventă decât oricând înainte, îi prezentă lumea, familia. Remarcă doar că tânăra e cu capu-n altă parte. Din când în când zâmbea cuiva din gândul ei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de ea, încercă Dinu. ― Eu nu depind de nimeni, i-am declarat cu aroganță. Eu nu depind decât de talentul meu. Dinu mai făcu o încercare: ― Nu crezi că un bărbat n-are voie totuși să se poarte ca un bădăran cu o femeie? Numai că a stricat totul vrând să întărească efectul vorbelor sale. ― Daniel, e un fleac. Îi ceri scuze și, gata, ai închis incidentul. Nu mai ai dureri de cap. Am fost gata să-i amintesc lui Dinu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nu eu alesesem țărmul acela, ci el mă alesese pe mine din pricina caracterului meu și că trebuia să se întîmple tot ce s-a întîmplat. În schimb, mi-am adus aminte ce pățisem la școala de corecție când un supraveghetor bădăran, ca să mă pedepsească, mă silise să mă dezbrac în pielea goală și să mă urc pe o masă, pe care o ocolea lovindu-mă de câte ori putea peste testicule cu nuiaua, în timp ce colegii mei se prăpădeau de râs. Pe coridor, dacă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Nu s-a temut niciodată de tâlhari în toți anii cât a stat în Ierusalim, dar azi s-a uitat și peste un umăr, și peste celălalt, scrutând pe oricine se apropia suspect de el. Vizualiza nenorocirea: se apropia un bădăran de el pe stradă, cerându-i să-și golească buzunarele. Nu putea să lase să se întâmple asta. Nu astăzi. Nu cu asta în mână. Am ajuns, strigă imediat ce intră. Se ruga să nu-i răspundă nimeni, să fie singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mele. Alergând tot înainte cu autobuzul era ca și cum te-ai fi rostogolit într-un abis. După ce am trecut de mlaștini și am ajuns la dealurile care se întind în apropiere de Baton Rouge, am început să mă tem ca vreun bădăran de la sat ar putea să arunce cu bombe în autobuz. Le place să atace vehiculele pentru că sunt, presupun, un simbol al progresului. În orice caz, îmi pare bine că nu ai acceptat slujba, spuse automat doamna Reilly, ghicind sfârșitul replicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
poliția. E adevărat? Un val de neliniște și stânjeneală cuprinse grupul de muncitori. — Cum? strigă Ignatius. Unde ai auzit o asemenea calomnie? Este absolut fals. Aceste zvonuri mârșave le-a răspândit fără îndoială unul care crede în supremația albilor, vreun bădăran din nord sau poate chiar Gonzalez în persoană. Cum îndrăznești, domnule? Voi toți trebuie să vă dați seama cât de mulți dușmani are cauza noastră. În timp ce muncitorii îl aplaudau puternic, Ignatius se întreba cum aflase omul acela că mongoloidul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
au fost insultați de un urangutan, în jungla din Borneo. Conform spuselor turiștilor, maimuța i-a înjurat în olandeză și în franceză, ceea ce înseamnă că era, probabil, mult mai deșteaptă decât ei. Dar nu a apărut nici o înregistrare cu cimpanzeul bădăran, ceea ce ne duce la concluzia că, în cazul în care credeți această poveste, avem o slujbă pentru voi în administrația actuală. Acolo sunt o mulțime de maimuțe vorbitoare!“ (Countdown cu Keith Olbermann, MSNBC News, fără erată) Capitolul 5 — Ia fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de ea, încercă Dinu. — Eu nu depind de nimeni, i-am declarat cu aroganță. Eu nu depind decât de talentul meu. Dinu mai făcu o încercare: — Nu crezi că un bărbat n-are voie totuși să se poarte ca un bădăran cu o femeie? Numai că a stricat totul vrând să întărească efectul vorbelor sale. — Daniel, e un fleac. Îi ceri scuze și, gata, ai închis incidentul. Nu mai ai dureri de cap. Am fost gata să-i amintesc lui Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]