674 matches
-
și rareori distrat (Ralea, 1924/1997, pp. 85-86). 5.3. Prudența Prudența este considerată mama tuturor virtuților. Ea presupune pătrunderea esenței lucrurilor, cunoștințe folosite în scopul unei judecăți practice cu efecte în plan personal. Presupune atenție, circumspecție, grijă, precauție, prevedere, băgare de seamă, luare-aminte, fereală, pază, priveghere, socotință, veghere, prevedere, memoria lucrurilor, inteligență, istețime, agerime, iuțeală a minții, grijă la detalii. Un om prudent are capacitatea de a-și controla/inhiba atât emoțiile negative (teama, disperarea, ura, enervarea etc.), cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1840?-1878), autorul satirei antijunimiste lipsită de haz și de har, Muza de la Borta Rece (1873). 58. Considerațiile lui Constantin Bacalbașa privitoare la limbă și literatură sunt ale unui diletant și trebuie primite cu rezerva cuvenită. 59. Lucrarea Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întâi dă dumnealui Ianache Văcărescul a apărut în două ediții, în 1787, prima la Râmnicu Vâlcea, iar a doua „în Vienna Austriei“. Bacalbașa nu a avut acces la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
egale pentru toate naționalitățile abia se va putea pune În lucrare spre mulțumirea tuturor altcum decât numai așa, dacă se va lăsa fiecărei națiuni dreptul să formeze un centru propriu, independent În raporturile cu celelalte națiuni, fără a lua În băgare de seamă hotărârile provinciale de mai Înainte și peste tot fără a ține mult În vedere teritoriul, și apoi națiunile constituite În chipul acesta se vor uni ca membre ale unui mare Întreg, prin legături eterne cu centrul Monarhiei Întregi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moment de vârf al acțiunii politice irlandeze, focalizând atenția Întregului continent. În Gazeta Transilvaniei ele sunt reflectate, de asemenea, ca principala problemă de politică externă a anului. Încă din luna mai, În Gazetă se afirma: Tot ce meritează mai mult băgarea de seamă a cetitoriului este ispitirea cu O’Connel de a despărți Irlandia de Englitera. Știrile privind marile adunări populare și reacția fermă a autorităților engleze se succed În permanență, cu riscul de a se repeta și de a plictisi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cinevaș norocit, sau Știința bunului Richard”, În Muzeul național, I, 1836-1837, nr. 20, pp. 78-79 și În Învățătorul satului, II, 1844-1845, p. 48; „Între scrierile lui Franklin, istoria fluierului este una din cele mai de trebuință a se lua În băgare de seamă”, În Muzeul național, I, 1836-1837, p. 88 și În Învățătorul satului, II, 1844-1845, p. 76; „Planul de Îmbunătățire morală a lui B. Franklin”, În Vestitorul bisericesc, I, 1839, pp. 5-7, 10-12, 13-16; [B. Franklin], Știința bunului om Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru opere de seamă ale iluminismului european. În volumul Bibliotecă desfătătoare și plină de învățătură, apărut în 1830, adună patru povestiri tălmăcite din Pascal, Boileau, Voltaire, Montesquieu. În același an mai apar Mitologhie pre limba românească, precum și Mărimea românilor sau Băgare de seamă asupra pricinilor înălțării și căderii lor, tălmăcire a scrierii Considérations sur leș causes de la grandeur des Romains et de leur décadence de Montesquieu, iar în 1831 este imprimata traducerea după Zadig de Voltaire. În prefețele la aceste transpuneri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
Rousseau, Leș Ruines ou Méditations sur leș révolutions des empires de Volney, n-au fost tipărite. Traduceri: [Pascal, Boileau, Voltaire, Montesquieu], în Biblioteca desfătătoare și plină de învățătură, Sibiu, 1830; Mitologhie pre limba românească, [Sibiu], 1830; Montesquieu, Mărimea românilor sau Băgare de seamă asupra pricinilor înălțării și căderii lor, [Sibiu], 1830; Voltaire, Sadic sau Ursitoarea, f.l. 1831. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 126-127; Bogdan-Duică, Ist. lit., 217-219; Piru, Ist. lit., ÎI, 30-31; Cornea, Originile, passim; Dicț. lit. 1900, 176
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
fie din lut: într-adevăr, acest material reține apa și păstrează răcoarea plantelor mai mult timp. Vasele din plastic nu rețin apa și se încălzesc mult mai repede, ceea ce riscă să usuce pământul, mai ales vara. Fiți, de asemenea, cu băgare de seamă ca locul în care le așezați să le suporte greutatea: în cazul în care nu dispuneți decât de pervazul ferestrei, un recipient din plastic, mai ușor, va fi fără îndoială preferabil unui vas de lut. Ce mărime? Un
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
verandă, de exemplu. Dacă locuiți într-o regiune cu ierni aspre, va trebui să smulgeți tuberculii imediat ce frunzele daliilor încep să se înroșească, după primele înghețuri. Tăiați tijele la aproximativ 10 centimetri, apoi smulgeți tuberculii cu ajutorul unei furci. Fiți cu băgare de seamă să nu-i deteriorați. Înlăturați pământul și dați deoparte solul putrezit. Se pot butăși daliile? Puteți butăși daliile primăvara, imediat ce plantele ajung la o înălțime de aproximativ 15 centimetri. Este suficient să le tăiați și să le plantați
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
porcul culcat pe-o parte. Apoi se pun paie peste porc și se dă foc.Când o parte s-a pârlit, focul se mută în cealaltă parte, sub pântece, pe spinare, gât, picioare și celelalte părți ale porcului, cu multă băgare de samă, până când nu mai rămâne nici un fir de păr. Dacă din greș eală a plesnit pielea în vreun loc, acolo se udă îndată cu apa rece, ori mai adesea se freacă cu omăt, ca să nu se ardă și mai
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
grija” este dată de acea stare a conștiinței pe care o numim „preocupare”. Termenul lui Heidegger pentru „preocupare” este Besorgen, pe care van Manen l-a tradus prin minding („stare de a fi gata să, deschidere a minții”) și heeding („băgare de seamă, orientarea atenției”)116. La Heiddeger, „grija” este „miza propriei ființe”, modul Dasein-ului de a se anticipa pe sine, faptul că Dasein-ul „are sinele înaintea sa” și se află mereu „în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceartă cu soția care n-a gătit corect mâncarea. Cum să bănuiască omul respectiv că cel mai bun prieten al său este un turnător ordinar care primește bani ca să-i facă rău?! În cazul meu torționarii trebuiau să fie cu băgare de seamă, eu deja eram suspicios la orice mișcare, și cum se întâmpla ceva, cum puneam pe hârtie spre aducere la cunoaștere și altor oameni. În cazul meu nu trebuiau să trezească nici un fel de suspiciuni. Aici trebuie să mă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
care bâzâie enervant și a zis blând: -Bă, Fanache, taci, bă, dracului din gură... A mai făcut câțiva pași în jurul îngerului, mergea cu grijă, parcă încercând să nu cumva să-l deranjeze. Pe urmă s-a retras, tot așa, cu băgare de seamă și s-a așezat pe o piatră, în locul unde începea panta împădurită a malului. I-a șoptit lui Gârmoci, care se ținea după el ca o umbră: -Atenție, bă, Gârmoci, liniște, calcă, bă, încet, să nu-l trezim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
am trăit atunci. M-a rugat bunica să mă duc să o trezesc, încet, cu grijă, pe Regină, care urma să se pregătească pentru o plecare de două luni nu știu unde. Faimoasele bagaje așteptau de dimineață în mașină. Am intrat cu băgare de seamă, în vârful picioarelor. Regina dormea. Nu îndrăzneam încă să o deranjez, îi ascultam respirația, urmăream mișcările umărului care se ghicea sub plapuma ușoară. Nu mă vedea, eram în spatele ei. Știam că o să plece două luni și mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la fel de adevărat că nu se face o alegere morală a ucenicilor, atunci cînd este vorba despre pura învățătură științifică, și care nu este cu adevărat morală. În cazul în care, dimpotrivă, se caută știința morală a învățării, este necesară mare băgare de seamă pentru îndepărtarea din școală a tuturor celor care nu sînt mișcați de sfînta dorință a dobîndirii acelei științe. O astfel de grijă se manifesta la începuturi, atunci cînd era mai ușor să alegi cu știință elevii care urmau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gîndindu-vă ce veți mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decît hrana și trupul este mai mult decît îmbrăcămintea. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu semănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grînar; și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cît mai de preț sînteți voi decît păsările! Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sînteți voi decît păsările! Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii, ei nu torc, nici nu țes, vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
La fel îmi răspunse și cu privire la altele. 97. Pe drumul spre Roma, le mai spuse însoțitorilor săi că vedea ferestrele închise, vrând să spună că vor avea de întâmpinat acolo multe împotriviri. El le mai spuse: „Trebuie să fim cu băgare de seamă și să nu vorbim decât cu femei de vițănobilă”. Mai târziu, legat de aceasta, maestrul Francisc Xaveriu, fiind, la Roma, duhovnicul unei doamne, o vizita uneori pentru cele duhovnicești; aceasta a rămas grea, dar Domnul a voit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în ea nu există nici o înșelăciune, deoarece ea nu provine decât de la Dumnezeu, Domnul nostru, așa cum s-a spus șnr. 330ț. Însă persoana spirituală căreia Dumnezeu îi dăruiește o astfel de consolare trebuie să privească și să discearnă cu multă băgare de seamă și atenție între timpul propriu al acestei consolări și cel al consolării următoare, în care sufletul rămâne înflăcărat și umplut de darul rămas de la consolarea de dinainte; pentru că, de multe ori, în acest al doilea timp, prin înlănțuirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fără să izbutesc să-i vorbesc de aceste lucruri. Privirea ei mă împiedică să abordez un astfel de subiect. Poate că e vorba de o interdicție de care nu am cunoștință pe deplin; de aceea, trebuie să mă port cu băgare de seamă, așteptând să parcurg toate etapele inițierii. Am fost programat de o instanță transcendentală pe care nu pot s-o domin și acum mă las târât de destinul meu ineluctabil. Dubiu Când pășesc prin desiș, până și foșnetul frunzelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fost înștiințați dinainte de sosirea mea, adică de sosirea lui Ovidiu. Știu totul despre mine și mă privesc cu curiozitate și bănuială: se tem ca nu cumva să fiu lipsit de respect față de sanctuarele și obiceiurile lor. Mă mișc cu multă băgare de seamă și sobrietate, respectând strict sfaturile Aiei. Urmez ipostaza de novice în învățăturile lui Zalmoxis. Pentru câtva timp dăm ocol printre stâncile fortificate și văile locuite: mi se pare că nu înaintăm deloc. Nu facem altceva decât să mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Sfintei Fecioare. După un timp se auziră tropote. Hugo, care coborâse o bucată de drum ca să poată vedea mai bine În lumina tulbure a dimineții, se Întoarse la ceilalți, șoptind: — Sunt doi călugări. Nu-i omul nostru. Oricum, fiți cu băgare de seamă și stați În ascunzișuri până ce vă dau un semn. Trecură câteva clipe și tropotele se auziră din ce În ce mai aproape. Curând, după cotitură apărură două mogâldețe călărind pe asini scunzi. Ca și cum ar fi vrut să-i asigure pe ucigași că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Arnold se Întoarse spre stăpânul lui și-i șopti: — Doamne, acolo În dreapta, În pădure, sclipește ceva. Pare a fi un foc care tocmai se stinge. — Descălecați repede, porunci Conrad. Lăsați caii aici, În pază. Trei oameni ajung. Ceilalți Înaintăm cu băgare de seamă. Hildebrand, iei o treime din oameni și ocolești prin dreapta. Nikolaus, la stânga cu altă treime. Eu merg Înainte cu restul. Fiți cu băgare de seamă, s-ar putea să fie o cursă! Ajunseră În câteva clipe. Luna răsărise
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Descălecați repede, porunci Conrad. Lăsați caii aici, În pază. Trei oameni ajung. Ceilalți Înaintăm cu băgare de seamă. Hildebrand, iei o treime din oameni și ocolești prin dreapta. Nikolaus, la stânga cu altă treime. Eu merg Înainte cu restul. Fiți cu băgare de seamă, s-ar putea să fie o cursă! Ajunseră În câteva clipe. Luna răsărise dintr odată dintre norii Întunecați și chiciura de pe ramurile Înghețate și din iarbă strălucea destul ca să se poată vedea. Era un luminiș. În mijlocul lui mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]