458 matches
-
fi deosebit prin așezarea lui pe malul râului Prut ; acest râu încărcat de grelele încercări ale neamului nostru românesc care este și astăzi rușinat că desparte frate de frate. Satul Rânzești, satul copilăriei mele, nu este la fel de vechi ca satul Bălăbănești cu descendenți din “Descălecați”. Nu spun aceasta nici cu tristețe, nici cu mândrie pentru că în satul meu nu s-a aflat până în prezent nici un G.F Tașcă cu minte luminată și inimă mare care să scormonească după tezaurul istoric al
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
Mare și Sfânt, domnul Ioan Vodă cel Viteaz, luminatul domn Dimitrie Cantemir cu tatăl său Constantin, scriitorii Vlăhuță și Alecsandri ... și cel care a scris atât de frumos, marele povestitor Sadoveanu. Oamenii din sat Despre oamenii care au trăit la Bălăbănești acum o sută de ani am citit sau am auzit multe lucruri minunate. Erau oameni mândri, harnici, voinici, cu dragoste de pământ și familie, dar, pentru mine, oamenii care au trăit acum cinzeci - șaizeci de ani în satul în care
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
de după ’44 din localitate. Stau tinerii la o bere, “La Vasile”, ... și după câteva șoapte între ei se luminează “ Da, este fratele mai mare a primarului”. Nu zâmbiți domnu’ profesor Pământ pentru că și dumneavoastră sunteți ca și mine, venetic la Bălăbănești și străin la Liești. Cum am ajuns la Bârlad și de ce mă simt legat de acest oraș Am terminat cele șapte clase când începea colectivizarea. Erau vremuri grele pentru că eram bunișor la carte împreună cu alți colegi am vrut să merg
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
cât o viață de om. Și încă n-am spus nimic. Acum înțelegeți de ce iubesc acest oraș, șapte ani, dar cred că aș putea să scriu șapte cărți. Mulțumesc Bunului Dumnezeu chiar și Înaltpreasfințitul Casian că m-a adus la Bălăbănești că să retrăiesc atât cât este posibil emoțiile acelor ani. Sunt aici la Bălăbănești de aproape cinci ani dar cu părere de rău spun că din dorința de a realiza cât mai multe lucruri pentru biserică și parohie, nu am
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
iubesc acest oraș, șapte ani, dar cred că aș putea să scriu șapte cărți. Mulțumesc Bunului Dumnezeu chiar și Înaltpreasfințitul Casian că m-a adus la Bălăbănești că să retrăiesc atât cât este posibil emoțiile acelor ani. Sunt aici la Bălăbănești de aproape cinci ani dar cu părere de rău spun că din dorința de a realiza cât mai multe lucruri pentru biserică și parohie, nu am reușit să-mi rezerv o zi sau câteva ore să merg în locurile în
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
preotului în Sf. Altar - bucuria înălțătoare a trăirii rugăciunii nu se poate reda prin cuvinte. Domn profesor, acum ați înțeles de ce le spun în biserică credincioșilor, să vină și să aibă mintea și inima la rugăciune? Ce pot spune despre Bălăbănești și oamenii lui Locul acesta pe care este așezat satul cred că este un loc binecuvântat de Dumnezeu, deosebit de frumos. Ultimii treizeci de ani dacă nu chiar mai mult am locuit la bloc sau în oraș așa că în momentul în
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
acesta pe care este așezat satul cred că este un loc binecuvântat de Dumnezeu, deosebit de frumos. Ultimii treizeci de ani dacă nu chiar mai mult am locuit la bloc sau în oraș așa că în momentul în care am ajuns la Bălăbănești am simțit că mă întorc în timp cu cinzeci de ani. Să auzi cum curg șiroaie mici, venind de undeva din vârf de deal, să mergi pe poteci șerpuite printre bâlii, să te așezi dimineața de mai sau iunie sub
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
Sărut mâna, Adriana! Multă baftă! și-a luat Cristian rămas bun, simțindu-se în al nouălea cer. După ce l-a condus până în casa scării, Adriana a intrat cu grabă în camera sa și s-a aruncat pe pat râzând. Își bălăbănea copilărește picioarele și se întreba ce anume are acest băiat de se face așa de repede plăcut? În afară de „înfățișarea agreabilă”, destul de evidentă pentru oricine, i se părea că „este altfel decât mulți băieți. El este mai matur, mai logic și
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
de femeile frumoase, că un eveniment a făcut dată în viața sa, fără să aibă o relevanță pentru alții. Mergea cu troleibuzul, care s-a oprit la stop, la Universitate, moment în care a văzut, traversând strada, o florăreasă care bălăbănea în mână un coș gol. „Era grăsană, dar avea o privire de o tandrețe, de o penetrație și o inteligență minunate. În fond, frumusețea omului vine numai din privire. Numai acolo se poate vedea ce se întâmplă cu adevărat valoros
ce emisiuni adevărate poți găsi la TV, dacă ai răbdare să le cauți puțin () [Corola-blog/BlogPost/338163_a_339492]
-
asta, Doamneeee!”. Apoi au venit copii, doi băieți și două fete, Gică, Mărioara, Anișoara și Titi pe care i-a crescut, i-a dat la școli mari și s-au împrăștiat apoi prin lume lăsând-o singură pentru a se bălăbăni doar cu unchiașul aista al ei... Înconjură cu privirea camera și pereții proaspăt spoiți cu var... “Cât necaz și cu păreții ăștia! Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
domeniu. Mai mult, considerăm că acum, cănd sustenabilitatea este prioritară, nu este oportună direcționarea ... XXIII. SĂ NU NE VINDEM SĂNĂTATEA STRĂINILOR!, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 436 din 11 martie 2012. Articol scris de Florin Munteanu Xpress Bălăbănești Chevron una dintre cele mai mari companii americane în exploatarea resurselor naturale demarează în câteva luni explorarea și exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului printr-o metodă care prezintă riscuri enorme asupra populației, apei, solului și aerului. Pe lângă faptul
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care se prelungea cu Dealul Morilor. Pământul era productiv, nefiind spălat de ape, așa cum erau coastele pe care se aflau cele mai multe dintre pământurile sătenilor noștri din Bălăbănești. Oamenii îi spuneau „loc nou”, adică devenit arabil prin despădurire. Dar despădurirea avusese loc probabil cu sute de ani în urmă. Poate și faptul că aceste pământuri se învecinau cu o largă zonă împădurită, care se întindea mult, până aproape de
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
martie 1934 La Vultureni-Tecuci, ginecolog MUZICIENI ABRAMOVIC AVY, n.15 februarie 1935 la Galați, violonist AZOIȚEI REMUS, n.1975 la Galați, violonist ALEXANDRA COMAN, n. acum 34 de ani înn Galați, soprană COROI CORNEL, n. acum 36 de ani în Bălăbănești, solist folclor COTRUBAȘ ILEANA, n.9 iunie 1939 la Galați, soprană CROITORU GABRIEL, n.20 august 1966 la Galați, violonist DARIE LAURENȚIU, n. 1977 la Galați, fagotist DONIGA ȘTEFAN, n. la Galați, pianist DRĂGUȘ NICOLAE-SILVIU, n. martie 1957 la Pechea
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
la Galați, sculptor VESA-GAVRILĂ MARIANA, n. 16 martie 1957 la Galați VLAD AUREL, n. 31 martie 1954 la Galați, sculptor VLAD ELENA-LENUȚA, n. 13 august 1956 la Galați ZAMFIRESCU-BEDIVAN MALA, n. 8 ianuarie 1928 la Galați PROFESORI BALABAN IOAN, n. Bălăbănești BRĂILEANU CLAUDIU, n. 12 martie 1975 la Galați LEPĂDATU V.GHEORGHE, n. 1951 la Tg.Bujor, prof. univ. dr. Universitatea Creștină ’’Dimitrie Cantemir’’ București MARCU SILVIA, n. Galați, cercetător PREDA RADU, n. 23 octombrie 1972 la Galați, lector, director Institutului
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
acuș, te pup și pe tine, nenorocitule! Dar, te mai las...să mă distrez și eu. Și Moartea râdea cu hohote de i se zdruncinau toate oasele, care...abia se țineau pe ea. Așa o vedea moș Ion și tot bălăbănea mâinile, bolborosind: Uș, uș...cu...mă...uș! Tocmai atunci a intrat și Ionică. Îi sclipeau ochii pentru că scăpase la damigeana de țuică pentru pomană. Văzându-l cum scutura mâinile, strigă: Faci vencilacie, tataie, faci vencilacie? Te-a luat căldura? Nu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
de cele din fața unor clădiri monumentale (Universitatea, trotuarele Copoului, Păcurarilor), sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la doi-trei metri, unu perseverează în slobozirea gîtlejului de mucusurile duhnind a mărășească și-a cinzeacă; mă opresc, îl las să treacă, aștept să se depărteze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru bătrînețile lui de cîine retras la vatră? Îl și ntreb: Ia zi-i, Moșu, e puțin? Se gudură ca un bătrîn care cîndva a avut umor. Dintre picioarele din spate, cea care l-a dus la nuntă, scula, se bălăbăne ca o țeavă de eșapament mîncată de gaze. Moșu. Două smochine cu pălărie. Știți pălăria: aia cu boruri leopard. Gureșe ca două gaițe de vîrsta a treia. Mă opresc în ultimul soare pe trotuar și privesc strada. Privesc. Le văd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jurnalistă, editor de carte, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. Detalii: http://webmail-profs.info.uaic.ro/~daniela.gifu/. „Diplomă de Excelență” din partea Asociației Astronomice SIRIUS - Club UNESCO, România; Primește distincția „Cetățean de onoare” al comunei Bălăbănești, Galați, România. Cărți publicate: „Zeno Fodor-80” (Antologie-evocări), Ed. Nico, Tg.Mureș, 2014; „A nyugtalanság bűne” (Poezie), Ed. Mentor, Tg.Mureș, 2014; „Temeliile Turnului Babel” (Eseu), Ed. Acad. Rom., București., 2013; „Păcatul neliniștii” (Poezie), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; „Violența simbolică în
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
mișcă, multă vreme după ce forța, care l-a pus în mișcare, s-a retras. înainte de a cădea într-o uitare deplină, băgasem de seamă că marinarii din vîrful arborelui-mare și din cel al arborelui-artimon moțăie, astfel încît toți trei ne bălăbăneam acum pe vergi, parcă fără viață, iar la fiece legănare a noastră răspundea, jos, legănarea capului timonierului, care moțăia și el. Ai fi zis că și valurile moțăiau, legănîndu-și leneșe crestele; peste întreaga întindere a mării pierdute în transă, Răsăritul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
secunde, nimeni nu mai spuse nimic; un șir de valuri înalte se rostogoliră pe lîngă vas, făcînd ca marea, printr-una din toanele ei ciudate, să nu se umfle, ci să se adîncească parcă. între timp, căpățîna cașalotului mort se bălăbănea cu putere, iar Gabriel se zgîia la ea cu o privire cam speriată, ce nu prea se potrivea cu firea lui de „arhanghel“. Cînd marea se potoli, căpitanul Mayhew începu să povestească o istorie sinistră în legătură cu Moby Dick, nu fără
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
schimbările petrecute pe punte - Starbuck coborî, cam întunecat la față, în cabină, pentru a-i comunica lui Ahab situația, de îndată ce velele fură orientate spre briză. înainte de a bate la ușa cabinei, se opri o clipă, fără voia lui. Lampa se bălăbănea încoace și încolo, aruncînd umbre capricioase pe ușa zăvorîtă a cabinei - o ușă subțire, care avea, în partea de sus, obloane în loc de tăblii. Din pricina izolării ei, în cabină domnea o liniște ca de subterană, deși în juru-i bubuiau stihiile dezlănțuite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am întâlnit prima oară pe Terry Lennox, era beat mort într-un Rolls-Royce Silver Wraith în fața barului The Dancers. Paznicul îi scosese mașina de la parcare și era silit să țină portiera deschisă deoarece piciorul stâng al lui Terry Lennox se bălăbănea în afară de parcă individul ar fi uitat că mai avea și așa ceva. Părea tinerel, atâta doar că părul îi era albicios ca oasele bine uscate. Se vedea după el că era beat turtă. Altfel însă nu arăta rău, îmbrăcat în smoching
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept. L-au lăsat să cadă de la înălțime: S-a prăbușit inert, cu fața la pământ, fără să se mai poată mișca din loc. I-au dezlegat mâinile ce se bălăbăneau pe lângă corp, cu articulațiile complet zdrobite, și, după ce i-au mai vărsat o cană cu apă peste cap, l-au târât pe un pat de fier, în mijlocul camerei. Abia mai răsufla. După un timp a început să delireze. Probabil făcuse
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
se bucure totuși de o judecată echitabilă, eu nu am altceva de făcut decât să trimit cazul în fața Senatului, după ce a fost judecat de pretor. Se grăbește să adauge cu subînțeles: — Bineînțeles, acuzațiile trebuie să se și verifice. O vede bălăbănind din cap, dezorientată. I se face milă. — Între timp, ca să-ți fac pe plac, am să-mi pierd vremea cu personajul acela care, pe cât îți e ție de simpatic, pe atât mi-e mie de antipatic. Își încrețește nasul într-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-se. Răbufnește și mai aprig: — Voi cum vă distrați pe acasă? Sau nu cunoașteți această patimă rușinoasă? întreabă bat jocoritor. Îl simte venind amenințător spre el. Îl împunge-n piept cu un pumn de oțel. Luat prin surprindere, uriașul se bălăbăne o clipă, dar își redobândește instinctiv echilibrul. Rostește șuierat, reușind cu greu să se stăpânească: — Jocuri avem și noi, da’ mai de soi. — Serios? se minunează de formă instructorul. Ce jocuri? Inflexiunile dureroase din vocea tânărului îl lovesc drept în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]