482 matches
-
mic, aproape neînsemnat. „Ia zi, băi, Lică, le-ai văzut pe profesoare dezbrăcate?” „Ce mai Întrebi? Te cred și eu că le-am văzut. În afară de alea bătrâne, toate s-au dezbrăcat ca să stea la soare pe cearceafuri și să se bălăcească În Dunăre.” „În curu’ gol?” „E, În curu’ gol! Bou mai ești... În chiloți și sutien. Ele le zic costume de baie. Da’ cum dracu’ vine asta? Costum Înseamnă pantaloni, haină, cămașă albă, cravată și pantofi negri - nu peticele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
albă, de cărnița dulce care ar fi ademenit o grămadă de lipitori și, lucru greu de Îndurat, de boieria și de fudulia lui care nu-i Îngăduiau să se amestece cu prostimea. Ectoraș uitase de teama de lipitori și se bălăcea cu chiote chiar lângă cea care-l chemase, Întărâtându-l și râzând de el. Zbenguiala băiatului se curmase scurt atunci când, pentru câteva secunde, ochii Își proptiseră privirile În pieptul pe care femeia cea tânără Îl ridicase, repezindu-și mâinile către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. în bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei neopitagoriciene a unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și stabilit în Italia, devine autorul și actorul acestei transformări. Vila Papirusurilor funcționează în geografia acestei dinamici filosofice. Alunecarea semantică de la epicurianul discipol al gândirii austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii săi: ea datează din acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
materne (cunoaștem atitudinea anorexică a eroului lui Kafka, adică dezgustul de orice hrană, imposibilitatea de a asimila lumea și de a și-o încorpora, făcând din el o ființă deja în exil). Rolul băuturilor la han, berea în care te bălăcești, laptele (evocat de numele Galater) sau cognacul care se dovedește a fi contrariul a ceea ce promitea și care din elixir magic, băutură "dulce și catifelată", filtru de dragoste și de juisare, se schimbă în gură în "băutură de birjar", sau
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și o masivă Crestomație romanică (lucrare colectivă, condusă de I. Iordan), București, 1962, alături de numeroase studii filologice. La acestea trebuie adăugate alte studii recente, cu caracter mai mult monografic, dintre care citez volumul colectiv Dante (București, 1966), volumele lui Al. Bălăci, (Giosue Carducci, București, 1947, Dante București, 1966, Studii italiene, 3 vol., București, 1958-1964), Valentin Li'pătti (Valori franceze, București, 1959) ca si, moment deosebit de cultură, editarea studiilor inedite, de valoare europeană, ale lui G. Coșbuc Comentariu la "Divina Comedie", I-
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Valori franceze, București, 1959) ca si, moment deosebit de cultură, editarea studiilor inedite, de valoare europeană, ale lui G. Coșbuc Comentariu la "Divina Comedie", I-II, București, 1963-1965, îngrijirea ediției și note de Al. Duțu și Titus Pîrvulescu, prefață de AL Bălăci. (e) p. 81 Printre studiile de germanistică, menționăm pe cele ale lui Dragos Protopopescu, Fenomenul englez, București, 1936, cursurile litografiate despre romanul englez, sau despre Shakespeare (1945-1946) și numeroase traduceri din opera dramaturgului englez ; loan Botez, Aspecte din civilizația engleză
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mâna-ți fără griji de albă trecută prin brățara ceasului de măsurat plictisul, doar spre a naște întrebarea stupidă: "Dar voi, voi cam ce vreți de la viața voastră?" A pune întrebări, a te minuna de o ipotetică diversitate a umanului, bălăcindu-te cu delectare în incertitudine ca într-un jacuzzi, explorând doar cu vârful bombeului câmpuri întregi de posibilități, cum ai mișca o mortăciune ca să vezi dacă mai are încă suflu în ea, teoretizând pe seama diferențelor dintre semeni și etalându-ți
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o emisiune consacrată animalelor, contesa a explicat că porcul este curat. Dacă e murdar e numai pentru că nu are de ales. Închis de obicei într-un grajd îngust și întunecat, fără apă ca să se spele, porcul se tolănește și se bălăcește toată ziua în cloaca lui. Dați-i apă, puneți-i la dispoziție un bazin sau un iaz și veți vedea ce mult îi place să se scalde, și cum iese de acolo curat și binedispus. Dacă pare uneori să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
spune că baia de noroi spală ființa, o face mai curată: poate fi folosită atât în purificarea trupului, cât și a sufletului. Pentru a avea pielea fină, pentru a se înfrumuseța, din pură cochetărie, Cleopatra și regina din Saba se bălăceau, și ele, în glod. Astăzi, procedeul se numește "baie de nămol"; o femeie care se acoperă cu pământ umed își face o "baie de nămol", o femeie care își pune noroi pe față își face o "mască de argilă". Practicate
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
care să se transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră, condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. În bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei neopitagoriciene a unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și stabilit în Italia, devine autorul și actorul acestei transformări. Vila Papirusurilor funcționează în geografia acestei dinamici filosofice. Alunecarea semantică de la epicurianul discipol al gândirii austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii săi: ea datează din acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
numește Prețul întârzierii. În alb-negru, căci era vorba mai ales de arhive din al Doilea Război Mondial. În primele minute, se vedeau soldați sovietici care mâncau, se plimbau de colo-colo, râdeau, stăteau așezați fumând, dansau în sunetele unei armonici, se bălăceau într-un râu, scuturându-se de apă. Apărea apoi Stalin, trăgând din pipă, cu un aer zâmbitor și viclean totodată, iar vocea din off anunța, pe tonul unui verdict, că omul acela era vinovat de... (aici vocea făcea o pauză
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de noapte. Care era nivelul științific din Europa dinaintea anului 1000? Stiințele reduse la coaja lor superstițioasă, amestecate cu o mulțime de vestigii ale practicilor păgâne, erau afundate în ocultism de severa persecuție a creștinismului. Mințile superioare, nemulțumite să se bălăcească într-o mocirlă interzisă, fără orizont, au găsit alinarea mult dorită alergând în țara maurilor, a libertății de gândire și a științelor experimentale. Din mulțimea celor care s-au instruit în Spania, întorcîndu-se apoi acasă, alegem ca față reprezentativă pe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
imediat după 23 august 1944, o profesiune de credință antisuprarealistă, o dezicere de tot ceea ce scrisese în ultimii douăzeci de ani și o orientare spre poezia faptei ("Zvârl la gunoi cuvintele mătăsoase/ Parfumurile și moliciunile cotidiene/ în care m-am bălăcit douăzeci de ani/ și dezghioc verbul zgrunțuros precum faptele"). Tot acum publică și placheta Pentru libertate (1944) scoasă în colecția revistei "pentru muncitori și intelectuali", Orizont. Probabil se prefigura deja lupta dusă, după 1947, împotriva curentelor considerate decadente (suprarealism, dadaism
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fel de antipoezie, adică anticipează o schimbare radicală a criteriului poeticului. Peste tot revine același univers simplu, "mobilat" cu elementele cotidianului, încărcat însă de o forță demonică. Poezia generației albatrosiste e, dincolo de surâsul ironic, extrem de gravă: "Ochii dracului, semafoarele;/ ne bălăcim în cercuri de fier,/ Traversele se succed fără rost;/ brațele se urcă toate la cer." (Rampă, Mircea Popovici). Se construiește adesea un univers halucinant. Dezarticularea realității se înscrie în coordonatele banalului, la Caraion, și poezia războiului-coșmar devine una a faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de bucurie redobândită. Era vară. Mă găseam în relații foarte bune cu Clement, care pe atunci era încurcată cu unul din tinereii ei imbecili. După ororile din California, mă simțeam iar liber și fericit. Și după mocirla în care mă bălăcisem în America, simțeam nevoia de a mă întoarce iar la Shakespeare. Un regizor aflat în trecere, pe nume Isaiah Mommsen, m-a distribuit în Prospero. A fost ultimul rol substanțial pe care l-am jucat. Lizzie era Ariel. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
visurile tale. N-au existat nici un fel de visuri. — Blestemată de... — N-au existat nici un fel de visuri. — Nu-mi îndruga minciuni și nu ridica glasul la mine! Doamne, cu câte minciuni m-ai hrănit! Încă de la început m-am bălăcit într-o baltă de minciuni. Și-apoi băiatul... Nu, nu... — Mă rog, m-am lăsat eu orbit, dar pur și simplu n-am putut să cred... Nu! — Doamne, și când mă gândesc la atâția oameni norocoși, care-și au soțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cinic, tocmai asta e, nu-mi pasă. Dumneata ești convins că mă gândesc la ei, or, adevărul este că nu vreau să văd, nu vreau să știu, nu-mi pasă nici cât negru sub unghie de cloaca în care se bălăcesc ei. Ei bine, mie îmi pasă, și am de gând s-o scot pe mama ta din mizerie, am de gând s-o scot la lumină. — Ai încercat, și ea schelălăia tot timpul că vrea acasă. În locul dumitale aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
consecință, femeile nu s-au mai certat cu bărbații. Uneori, fericirea înseamnă să n-ai de ales. Când nu ai cu cine te compara, mori convins că nu ți-a lipsit nimic în viață. Ce, parcă simți vernil dacă te bălăcești într-o cadă vernil și devii mai maro când te speli într-o chiuvetă maro?! În cartierul Zori Noi 1, unii mai nebuni, care au înțeles greșit bunăvoința prim-secretarului, și-au vopsit căzile cu Duco violet, dar tot murdari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și lacrimile lui. Și ne mai numim creștini! Ne-am oprit. În fața noastră, după grilaj, câțiva castori își făceau de lucru în fața unui bazin rotund în care zăcea o apă jegoasă și putredă. Le picaseră mustățile tot așteptând să se bălăcească într-o apă limpede și proaspătă. Cu un aer blazat, loveau din când în când cu labele apa mocirloasă din scăldătoare, tânjind după vremuri mai bune, care se lăsau așteptate. Filozofie a disperării optimiste... Am mers mai departe. În "celula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
treilea Reich, el nefiind după cum afirmă documentele istorice nici neamț și nici blond, ci mai degrabă un reziduu social, înscriindu-se în șirul de accidente umanoide pe care societatea le expulzează scârbită și îngrețoșată odată cu placenta cianurată în care se bălăciseră. Acești monștri avortoni au fost un blestem atât pentru poporul lor, cât și pentru întreaga omenire. Tânărul acesta era un român neaoș, bine educat, sensibil și plin de bun-simț, neavând nimic în comun cu reprezentanții celor care aplicaseră "soluția finală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de a mă vedea maroniu în oglindă, seara, înainte de culcare. Cât timp am stat acolo privind aiurea, n-am văzut decât un biet pescar ce pescuia niște pești cât palma unui copil de grădiniță. Cobora repede pe râu în jos, bălăcindu-și picioarele, lansând firul undiței unde pești argintii mișunau cu spinările lor mici, sclipitoare. Aici lipseau cam multe, mai ales fetele și băieții ce săreau de la trambulină, apoi se apucau de fotbal, de o miuță, și jucau până venea înserarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe localnici comunicativi și ospitalieri (Numai să nu le fi dat alte idei Valdemar Atterdag 1!) Ulterior M. manifestă o atitudine critică, zice că ar fi putut să fie mai atenți cu muștele și să nu le lase să se bălăcească în unt. 1 august Fiasco! Au așteptat la Roma toți angajații disponibili plus presa, dar ministrul n-a venit! La ce servesc vizitele astea "spontane"? De regulă totul transpiră dinainte. Rezultatul e că ministrul vine și constată că totul e
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]