2,818 matches
-
Banatul, Craiova, Editura Sitech, 2013, 631 pag., 50 lei; Cartea cuprinde 1073 documente inedite din perioada 1780-1886 privitoare la Banat, provenind din cancelariile bisericești, politice, militare și administrative din Vârșeț, Karloviț, Viena, Buda, Pesta, Sibiu, Timișoara, cât și un manuscris bănățean, - variantă locală din 1804 a lui Supllex Libellus Valachorum -, descoperit la Biblioteca Academiei Române din București. Primul volum din această serie a apărut în 2003 și în el au fost analizate aspectele istorice desprinse din aceste documente. Volumul al II-lea
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1371436654.html [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
Dumnezeu cu tot ce este mai frumos; de la frumusețea naturii, la frumusețea oamenilor, de la tradiții, care s-au conservat foarte bine, la modernul, care se îmbină frumos cu tradiționalul. Mi-e dor de munții cu ozonul lor bogat, de câmpiile bănățene cu macii roșii arzând sub soarele de vară, cu holdele aurii de grâu bogat, cu lanurile strălucitoare de porumb și floarea soarelui. Mi-e dor de orașul meu natal, Timișoara, orașul florilor parfumate, de mirosul florilor de tei din fața Universității
MUNCA CU OAMENII ESTE O ARTA de IONEL CADAR în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Munca_cu_oamenii_este_o_arta.html [Corola-blog/BlogPost/361157_a_362486]
-
Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Oltenia și Banat, pe teritoriul județelor Mehedinți și Caraș Severin, se desfășoară Parcul Național Porțile de Fier. Cine are ocazia vreodată să treacă pe acolo se poate aventura și pe Cheile Nerei spre stațiunea de tratament Băile Herculane. În ținutul bănățean se găsește orașul de pe Bega, Timișoara, numit și orașul rozelor, unul dintre cele mai frumoase centre citadine din țară cu o arhitectură aparte ca urmare a influențelor din apus. În epoca modernă mulți nu au cunoștință despre asediul cetății de către
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Pelerinaj_pe_plaiurile_mioriti_ion_nalbitoru_1371564526.html [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
acestui colț de imperiu, ne putem da seama cât de importantă era zona. Vreau să amintesc însă că zona Banatului în general, era super vizată încă din vremea cuceririi Daciei de către trupele romane ale imperatorului Traian. Pe atunci vânzarea fierului bănățean era considerată contrabandă de către autoritățile romane. Incursiunile în istorie au dezvăluit că pe aici metalele erau la ele acasă, fără a mai vorbi de resursele carbonifere din această regiune, deosebit de valoroase și până la urmă destul de importante. Vorbind aici de minele
MOLDOVA NOUĂ ZONĂ MINIERĂ MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Moldova_noua_zona_miniera_milenara_mihai_leonte_1350288668.html [Corola-blog/BlogPost/346420_a_347749]
-
cercetătoarea către alte proiecte (în speță, Dicționarul general al literaturii române) determină și o cotitură decisivă în preocupările ei curente. Comentariul literar devine o permanență în activitatea cercetătoarei, iar rezultatul concret este publicarea, în 1996, a unui Dicționar al scriitorilor bănățeni, o prezentare selectivă, preponderent informativă, dar cu multe intarsii apreciative, a unui număr de 69 de autori contemporani din vestul țării. Unele articole, structurate după alte criterii, intră și în componența amintitului Dicționar general al literaturii române. De acum încolo
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_recuperaril_olimpia_berca_1365783501.html [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
2006; Printre cărți - Prin ani, 2009 și, în fine, voluminosul Dicționar al scriitorilor din Banat, 2005, al cărui coordonator general a fost. Disponibilitatea lui Alexandu Ruja spre varii metode de abordare textuală, tenacitatea în cercetare și atașamentul față de valorile culturii bănățene, ale creației literare în genere, reprezintă o foarte bună bază de pornire în realizarea acestei lucrări de anvergură - Dicționar al scriitorilor din Banat - inventar cvasicomplet al autorilor români, germani, maghiari, sârbi și slovaci, trăitori pe meleagurile vestice ale țării. Volumul
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
fascinația, constantă și accentuată, pe care expozeul academic a exercutat-o, mereu, asupra exegetului. Foarte implicat în viața literară, Alexandru Ruja a scris despre aproape toți poeții, prozatorii și eseiștii care s-au manifestat, timp de aproximativ patru decenii, în spațiul bănățean (și nu numai). Cronicile sale, de obicei intervenții de mici dimensiuni, cu punctarea câtorva trăsături, considerate definitorii, și ilustrate cu citate bogate, sunt întâlnite frecvent în revistele de cultură ale acestor decenii. Ele vor contribui, fără îndoială, la conturarea tabloului
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
Scriitorilor din România, filiala Banat. Redactor cultural la Curentul Internațional, ziarul românilor din America de Nord. Actualmente este stabilit în Michigan - SUA. Debut publicistic în anul 1991 când i-au apărut câteva poeme în Meridianul Timișoara, revista literară condusă de renumitul poet bănățean Anghel Dumbrăveanu. Autor al mai multor volume de epigrame, Sorin Olariu este o prezență activă în revistele Epigrama și Lumea Epigramei editate de UER precum și în peste 30 de antologii de epigrama contemporană românească. De asemenea este autor al mai
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sorin_Olariu.html [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
și în Prisian” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1999. „Uica Nielu să întoarse” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1999. „La Poșmândre” - Editură SLA Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 2002. (colaborare cenaclu). „(Ț)uica Nielu din Buchin” - Caransebeș, 2002 „Antologie de poezii în grâi bănățean” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Apare în peste 50 de publicații din țară și de peste hotare dintre care amintim: Luceafărul Românesc, Vatra Veche, Rostirea românească, Reflex, Epigrama, Lumea Epigramei, Meridianul Timișoara, Orient Latin, Egophobia, Foaia Diecezana, Ecoul, Interferente, Renașterea Bănățeana, Jurnal
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sorin_Olariu.html [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
grâi bănățean” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Apare în peste 50 de publicații din țară și de peste hotare dintre care amintim: Luceafărul Românesc, Vatra Veche, Rostirea românească, Reflex, Epigrama, Lumea Epigramei, Meridianul Timișoara, Orient Latin, Egophobia, Foaia Diecezana, Ecoul, Interferente, Renașterea Bănățeana, Jurnal, Confluente, Semenicul, Redeșteptarea, Timpul, România Mare, Apostrof, Haz de Necaz, Agero (Germania), Observatorul, Atheneum și Alternativă (Canada), Tibiscus (Șerbia), Medeea (Italia), Conexiuni, Clipă și Curentul Internațional (toate din SUA). Referință Bibliografica: Sorin Olariu / Sorin Olariu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sorin_Olariu.html [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DOUĂ REVISTE DE EXCEPȚIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Două reviste de excepție: “Vestea “pentru frumoasele “Icoane Bănățene “ Între cele două sărbători; a Nașterii Domnului Iisus și Anul Nou, mi-au sosit din Mehadia, ca două astre ce luminează cerul literaturii române, expediate de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, revistele “Vestea “ și “Icoane Bănățene “. Apărute într-o ținută grafică
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_reviste_de_exceptie.html [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
excepție: “Vestea “pentru frumoasele “Icoane Bănățene “ Între cele două sărbători; a Nașterii Domnului Iisus și Anul Nou, mi-au sosit din Mehadia, ca două astre ce luminează cerul literaturii române, expediate de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, revistele “Vestea “ și “Icoane Bănățene “. Apărute într-o ținută grafică de excepție cu un conținut bogat și inedit, abordând probleme de istorie literară, motivul icoanei în literature română, dezbătând idei de actualitate socială și culturală, cele două reviste, coordonate de neobositul promotor cultural, ctitor de
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_reviste_de_exceptie.html [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
din care aflăm că a fost primit ca membru corespondent al Academiei Americană Română, toate cuprinse sub genericul “Unul dintre marii scriitori ai României “. Cea de a doua revistă editată de neobositul scriitor Nicolae Danciu Petniceanu și primită, este “Icoane Bănățene “, având o ținută grafică și estetică deosebită. Această revistă este dedicată personalităților născute în Banat. Revista se deschide cu un editorial semnat de ctitorul ei, intitulat “Cărțile pe față “(Motivație ).După care Al.Florin Țene publică eseul “Motivul icoanei în
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_reviste_de_exceptie.html [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
pe față “(Motivație ).După care Al.Florin Țene publică eseul “Motivul icoanei în literature română “, despre care redacția notează la subsolul paginii”Cititorul, în contextual ideatic al revistei-Icoane Bănățene-, să rețină ultimul text subliniat din acest superb eseu”. O “icoană bănățeană” este poetul Vasile Brbu din Uzdinul sârbesc , profesorul Nicolae Andrei, preotul Vasile Popovici, colonelul Ioan Curiță, erou din Primul Război Mondial, Generalul Ioan Drăgălina, Valeri Leu, muzeograf, profesorul Daniil Laitin, Alexandru Nemoianu- icoană românească pe pământ American, etc. Întradevăr, întreaga
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_reviste_de_exceptie.html [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
și al depărtării în viziunea regizorului Dan Puican, Filmul documentar, pasiunea cineastului Vasile Bogdan, Hazul de necaz cu actrița Stela Popescu, Fascinația Australiei în sufletul actorului Eugen Cristea, Despre actorie și sinceritate cu actrița Cristina Deleanu, Tiberiu Ceia, Împăratul cântului bănățean, Despre cântec cu interpreta Zoe Zaica Fuicu, La ordinea zilei cu jurnalista Cristina Mihai, Punând ,,Punctul pe I“ cu jurnalista Simona Pele, Despre bucuria culorii în sunet și mișcare cu Doina Constanța Spilca, Document istoric al Ciudanoviței - mărturisirile lui Tiberius
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_pasiunea_pentru_arta_la_ani_al_florin_tene_1353248853.html [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
Veselău, Ramona Fabian. Ce artist te inspiră, ca model? Toți cei ce slujesc adevăratul cântec popular românesc îmi sunt modele. Dar vocea care mi-a marcat copilăria și care m-a determinat să cânt muzică populară este a unei artiste bănățene pe care am iubit-o de când am deschis ochii, ascultându-i primele versuri. Este prima câștigătoare a trofeului „Maria Tănase” și doamna doinei bănățene, cum îmi place mie să-i spun, Ana Munteanu. Mai sunt mulți artiști pe care îi
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
a marcat copilăria și care m-a determinat să cânt muzică populară este a unei artiste bănățene pe care am iubit-o de când am deschis ochii, ascultându-i primele versuri. Este prima câștigătoare a trofeului „Maria Tănase” și doamna doinei bănățene, cum îmi place mie să-i spun, Ana Munteanu. Mai sunt mulți artiști pe care îi îndrăgesc în mod cu totul deosebit: Veta Biriș, Dumitru Constantin, Sofia Vicoveanca, Maria Cornescu, Mina Pâslaru, Raveca Săndulescu, Ion Radu, Ion Sotelecan, Iosif Ciocloda
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
cântecul și tradițiile românești. Dacă inima nu se împarte pe domenii de activitate, întrucât tot ce făptuieși are direcție tematică în uniformitate cu arta și cultura, dorul și iubirea de locuri unde îți poartă gândul? Deși sunt stabilit pe tărâmuri bănățene, bucurat de prietenia unor oameni deosebiți, sufletul meu este în permanență în Țara Făgărașului, în Cârța mea dragă, alături de frații, rudele și consătenii mei dragi. Un cuvânt despre perspective? În fiecare an, în preajma Crăciunului realizez alături de colegi apropiați câte un
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253957.html [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista "Foaia Diecezană", Caransebeș, nr. 11/1999, pp. 11 - 12
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
bisericesc, Calendarul almanah al Arhiepiscopiei Timișoarei, apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu caracter bisericesc și cultural, participant la mai multe emisiuni Radio - TV în țară și străinătate și Realizator a două filme: Pelerini români în Țara Sfântă (în colab
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Academician Dr. Nicolae Corneanu al Banatului, preoții Sinseiu Bistrianu, Mircea Chialda, Teodor V. Damșa, Iova Firca, Avram Glidan, Paulin Lecca, Zeno Munteanu, Ioan Negruțiu, Alexandru Onoriu Nicolici (martiri ai temnițelor comuniste), Cornel Olariu, Iosif Iuliu Olariu (primul bănățean doctor în teologie), Timotei Popovici, Ioan Sabău. Carte de tip memento, de tip moștenire culturală, carte a unor identități (care, la rândul ei, are o identitate clar conturată), carte cu rol „luminător” (în genul celui prefigurat de epoca Luminilor), carte
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]