641 matches
-
Copist de roluri pentru teatru, sufleur, secretar al lui Mihail Pascaly, Eminescu din perioada bănățeană șlefuise în acest spațiu poeziile „La o artistă” și „Amorul unei marmure”, asistase la turneul trupei Pascaly, la nașterea fiului actriței Matilda Pascaly, la Timișoara. Bănățenilor, însă, în cele din urmă, ca celor mai mulți dintre români, le rămâne în inimă nu neapărat scurtul popas al trecătorului Eminescu, ci nemurirea poeziei lui, uluitoarea, peste vremi, strălucire a diamantelor din cuvânt și mândria că zborul de luceafăr a trecut
Agenda2003-3-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280600_a_281929]
-
domnul Wolfgang Limbert, conducerea Primăriei timișorene, precum și alte oficialități locale. L. SCRIPCĂ Sărbătoare în familie l „Agenda”, la 13 ani Marți, 11 februarie, agendiștii au sărbătorit, împreună cu prietenii apropiați, 13 ani de la apariția primului număr al săptămânalului de suflet al bănățenilor: „Agenda”. Evenimentul a fost marcat în salonul primitor și elegant al Hotelului „Boavista”. Nu a fost muzică, nu au fost cuvântări solemne, ca la cinci ori la zece ani de la apariția primului număr al săptămânalului nostru, ci doar plăcute clipe
Agenda2003-7-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280682_a_282011]
-
din Elisabetin a sărbătorit jubileul de 25 de ani de la înființare printr-o adunare generală festivă“. (Temesvári Hírlap din 15 februarie 1928). „Un an de la moartea marelui tenor Grozăvescu. La 15 februarie a.c. s-a împlinit un an de la moartea bănățeanului Traian Grozăvescu... Ca un omagiu aducem prin începerea publicării notelor sale biografice“. (Voința Banatului din 19 februarie 1928). 50 ani „Sesiunea științifică a Institutului Agronomic Timișoara. Între 18-26 februarie va avea loc sesiunea științifică a Institutului Agronomic Timișoara. Cu această
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]
-
prezentate referate asupra rezultatelor muncii științifice a corpului didactic și studenților, obținute în câmpurile experimentale și unitățile socialiste“. (Luptătorul Bănățean din 18 februarie 1953). 25 ani „La Sânnicolaul Mare se află în construcție un complex de servire al cooperativei meșteșugărești «Bănățeanul», pe care vor fi etajate și 12 apartamente“. (Drapelul Roșu din 17 februarie 1978). „Daniela Nuțu, pentru a doua oară, campioană universitară la șah. La Poiana Brașov s-au încheiat întrecerile din cadrul etapei finale pe țară a campionatului republican universitar
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]
-
de Marmură a Castelului Huniade, la un eveniment cu miez de istorie, dar și de amintiri dureroase: vernisajul expoziției „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“. Expoziția itinerantă este organizată de Casa Germanilor din Europa Răsăriteană (München), Organizația Șvabilor Bănățeni din Germania, Ministerul Culturii și Cultelor, Muzeul Județean Arad, Muzeul Banatului Montan Reșița și Muzeul Banatului Timișoara. Conceptul expoziției și fotografiile color îl au ca autor pe dr. Walter Konschitzky, textele și hârtiile sunt întocmite de Josef Wolf, prezentarea grafică
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
a avut loc ieri o conferință în care s-a discutat asigurarea forței de muncă pentru orașul Timișoara. S-a hotărât înființarea unei colonii de muncitori care va fi amplasată în Moșnița“. (Temesvarer Zeitung din 22 martie 1903). 75 ani „Bănățenii la Mormântul Eroului Necunoscut. Contribuția Banatului în marele mișcări naționale a fost întotdeauna înălțătoare. La marea întrunire de duminică la București bănățenii au răspuns mai mult decât se aștepta. Renumitele lor fanfare, cari înălțau sufletele pe vremuri - și azi s-
Agenda2003-12-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280820_a_282149]
-
unei colonii de muncitori care va fi amplasată în Moșnița“. (Temesvarer Zeitung din 22 martie 1903). 75 ani „Bănățenii la Mormântul Eroului Necunoscut. Contribuția Banatului în marele mișcări naționale a fost întotdeauna înălțătoare. La marea întrunire de duminică la București bănățenii au răspuns mai mult decât se aștepta. Renumitele lor fanfare, cari înălțau sufletele pe vremuri - și azi s-au grăbit să dea coloritul unei adevărate sărbători naționale“. (Voința Banatului din 25 martie 1928). 50 ani „Cultele din orașul și regiunea
Agenda2003-12-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280820_a_282149]
-
Waldemar König, Hugo Balazs. Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
Mă doare crunt nevoia lui de fanarioți și continuă pe această idee. Astăzi, accesând modelul european, am ajuns să ne alegem ciocoii, sperând că vor ajunge să fie obligați la condiția de fanarioți controlați și judecați. (p.8,86,34). Bănățeanul Talpeș se face și purtător de cuvânt al ortodocșilor din Transilvania, care terorizați de unguri de o mie de ani nu pricep nici acum de ce până în 1863 au avut statutul de tolerați, nu aveau dreptul de a se instala în
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
nostru... ortodoxo-comunism moldo-valah. Președinții Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu nu și-au ascuns aversiunea, sau poate lipsa de intalegere pentru grecocatolicismul Școlii Ardeleane și s-au aliat cu Partidul Maghiarilor împotriva Bisericii Unite, garantul emancipării ardelenilor, bănățenilor și atuturor romanilor. Cu o Biserică Unită cu Roma, ca în perioada interbelică, UDMR-ul n-ar avea nici pe departe importanța de după 1989 și toți românii ar fi avut o poartă deschisă spre occident, nu individual, ca acum, ci
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
Waldemar König, Hugo Balazs. Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/93618_a_94910]
-
legăturilor de colaborare și de prietenie, de promovare reciprocă a imaginii și de organizare a unor acțiuni comune. Altminteri, Graz-ul, capitala Culturală a Europei în 2003, are un rafinament pur austriac. M-a impresionat micul colț de Românie construit de bănățeanul Mircea Ioan Popi, fondatorul Asociației AUT PRO ROM, pentru românii care trăiesc și respiră românește, care fac să se vorbească frumos și cu respect despre România. Motto-ul nostru este: “Profesionalism în jurnalism” Sunteți unul dintre componenții noii conduceri a
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
Atunci au ieșit în față nu numai Ilie, ci și violoncelistul Adrian Daminescu, și frații Erlend (chitară) și Dietrich (bas) Krauser, și claviaturistul Doru Apreotesei, și textierul (literat) Marian Odangiu, și actorul Florin Călinescu... Cu numeroase premii la concursurile studențești, bănățenii aveau zeci de melodii înregistrate în 1975, când au luat o pauză (timp în care Stepan a trecut în echipa rock Progresiv TM, că asta era epoca la putere). S-a întors însă în forță după trei ani - cu lecția
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
pe Ion Vidu în panegiricul publicat cu prilejul trecerii maestrului, în 1931, în lumea cea fără de dor), a generat o aplicată discuție pe marginea rolului jucat de vechea Reuniune Română de Cântări și Muzică din fosta capitală culturală a românilor bănățeni în conservarea și efervescența manifestării spiritualității românești. A fost o ediție dedicată unor lansări și prezentări de carte, volume tipărite în 2013 la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean care a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy, unul din cei șase compozitori din acest topos geografic
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean care a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy, unul din cei șase compozitori din acest topos geografic, iluminat de surprinzătoare inflexiuni baroce, laureați ai Premiului Național de Compoziție „George Enescu”); Simion Dănilă
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
exact vechimea, dar hărțile arată că el există acolo de când lumea. La o extremitate a lui se află Catedrala ortodoxă, la cealaltă, canalul Bega. În ciuda acestor vecinătăți întremătoare, parcul are ceva sumbru. În mintea mea, dar și în a multor bănățeni, e cunoscut drept "Parcul ciorilor". Într-adevăr, imediat ce pătrunzi în el, ești invadat de zgomotul inconfundabil, neliniștitor, al zecilor de mii de păsări negre, croncănitoare. Nu mă pricep deloc la zoologie și nici ornitolog amator nu sunt. Probabil că, în
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
substanță otrăvitoare: șoricioaică sau insecticid. În această serie intră și matrafox, cuvânt neînregistrat de dicționare, dar destul de cunoscut azi: "matrafoxuri ordinare fals intitulate votcă" (Libertatea, 3890, 2003, 2); "Garda Financiară a luat peste șase tone de viitor Ťmatrafoxť de la gura bănățenilor" (Gardianul, 17.11.2007); "are o figură care trădează consum de matrafox în stil barbar" (mediafax, 22.06.2009). În dicționarele de argou, cuvântul capătă uneori o definiție parțială, specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicționarul de
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
1938, fusese subordonată școlii politehnice timișorene), s-au creat bazele materiale și s-a afirmat spiritul școlii agronomice a Banatului. De asemenea, mulți dintre profesorii care s-au aflat în refugiu la Timișoara, cu Facultatea de Agronomie de la Cluj, fiind bănățeni de origine sau legați într-un fel de aceste meleaguri, au militat pentru înființarea unei Facultăți de Agronomie la Timișoara. După 1945, evenimentele se succed cu repeziciune, iar un lung șir de legi a schimbat din temelii sistemul economic. Dintre
Agenda2005-49-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284462_a_285791]
-
culorile scaunelor de pe „Dan Păltinișanu” până la cele ale autobuzelor care traversează orașul. De Poli se leagă speranțele suporterilor, ceva mai domolite după meciul de duminică cu Dinamo, în a repune Timișoara pe lista campioanelor, acolo unde, în anii ’20 - ’30, bănățenii figuraseră de 10 ori. Erau timpurile Chinezului, suflarea fotbalistică având, ca și acum, sânge alb-violet. Mai era, însă, și vremea Ripensiei, o echipă ce concentra aproape tot ce avea mai valoros fotbalul din vestul țării, o echipă inovatoare ca stil
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
de calitățile și limitele graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion Popovici Bănățeanul, subliniind „prevalența limitelor graiului bănățean“ la acest prim scriitor modern provenit din Banat. Același Maiorescu l-a invitat să citească nuvela „În lume“ la „Junimea“. A fost o sărbătoare literară. Iată ce nota mentorul „Junimii“: „De la început ne-a încântat
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
ales pe cei deprinși și cu alte limbi îi trezește ca din vis și le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncime a simțirii“. Fără a fi autori de literatură dialectală bănățeană propriu-zisă, scriitori precum Ion Popovici Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului și printr-un anume ethos al provinciei lor de baștină. Acea turnură specifică bănățeană
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncime a simțirii“. Fără a fi autori de literatură dialectală bănățeană propriu-zisă, scriitori precum Ion Popovici Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului și printr-un anume ethos al provinciei lor de baștină. Acea turnură specifică bănățeană a gândului (despre care Maiorescu spune că e sesizabilă mai ales de către cei deprinși
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
studiu publicat în revista „Datini“ (1996), Aorel Vorbundeli remarcă trei etape ale fenomenului despre care vorbim. Primele două s-au consumat până în anii instaurării comunismului. Cea de-a treia a apărut după Decembrie 1989, când o serie de publicații („Foaia bănățenilor“, „Timișoara“, Almanahul Banatului“) au oferit spațiu tipografic, iar din ianuarie 1991, Radio Timișoara a început emisiunea săptămânală intitulată „Gura satului“. Aceasta a avut un impact deosebit asupra iubitorilor graiului bănățean. Au apărut cenacluri la Șiria, Oravița, Bocșa, Ohaba Mâtnic, Făget
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Timișoara, iar din 1996, la televiziunea prin cablu «Analog», Ioan Viorel Boldureanu dă viață cu mult succes lui «Uica Niță» - personajul și povestitorul unui nesfârșit șir de snoave în grai bănățean, emisiune mult gustată de public și, mai ales, de bănățeni.“ A publicat după 1990 o serie de cărți: „Cultura românească în Banat“ (Ed. Helicon, 1994), „Beregsău Mare - Monografie“ (Ed. Mirton, 1996), „Eseu despre creativitatea Spiritului. Surse arhaice pentru Asithesis“ (Ed. Eminescu, 1997), „Casa și memoria lui Avram Procator“ (roman, Ed.
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]