648 matches
-
a bisericii din Banat, cu pronunțat caracter polemic, militant, politic: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria (1865). Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
este cu putință. Căci numai atunci, pe baza autonomiei comunale și județene sau comitatense, românii ar începe alăturea cu ungurii o viață liniștită și proprie, cu deosebire că de aceaste s-ar bucura nu numai transilvanii, ci în mod egal bănățenii, simpaticii crișeni și străvechiul Maramurăș. Așadar idealul românilor din toate părțile Daciei lui Traian este mănținerea unității reale a limbei strămoșești și a bisericei naționale. Este o Dacie ideală aceasta, dar ea se realizază pe zi ce merge, și cine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deci de vreo 30 de ani), pentru prima dată, deci, simt că mă încearcă un soi de invidie. Prietenească-prietenească, dar totuși zgărmănitoare. De ce? Fiindcă îmi dau seama că, tiptil, de câțiva ani încoace, moldovenii ne-au cam luat caimacul de bănățeni făloși. Sar precum gazela peste premiile palmate ale lui Porumboiu și - oh, zei! - Mungiu, mai fac un salt peste poliromism și suplimentism, cu armata lor de tinerime scriitoare și editoare, căci deja întrevăd ce legătură e între toate astea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
versuri și proză la „Familia”, „Amicul familiei”, „Noua bibliotecă română”, „Rândunica” și la „Dreptatea” din Timișoara. Articole despre învățământul în limba română, despre utilitatea înființării de școli pentru fete scrie în revista „Biserica și școala”. Îi aparțin pseudonimele Bănățeanul Călător, Bănățeanul June, Bănățeanul Moș. Căsătorită în 1887 cu ofițerul croat Isac Puhallo de Brlog, se mută la Sarajevo, în Bosnia, pe urmă la Mostar, în Herțegovina. După câțiva ani revine în Banat, dar activitatea publicistică și-o reia abia în 1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
O ediție reprezentativă, F, 1989, 11; Mircea Vasilescu, O ipostază a criticii, O, 1989, 50; Ulici, Prima verba, III, 266-268; Ion Buzași, Un eveniment editorial: Aron Cotruș, TR,1992, 33; Nicolae Mecu, Lirica desțărării, VR, 1993, 2-3; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 129-131; Ion Pop, Despre viața și opera lui Aron Cotruș, VTRA, 1997, 1; Mircea Mihăieș, În așteptarea sintezei, „Cuvântul”, 1997, 7; Dan Mănucă, O monografie Aron Cotruș, RR, 1997, 2; Eugen Todoran, Punerea în proprietate, RL, 1997, 27; Cornel Ungureanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Nicolae (a doua jumătate a sec. XVIII), fabulist. Apărut în 1784, la Beci (Viena), dar descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta, este, așadar, primul fabulist român. Deși informații biografice lipsesc, se poate presupune că era un om citit, știutor de limbi străine și umblat, poate chiar la studii, prin străinătate. Cele aproape nouăzeci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
romanului politic, AST, 1985, 5; Dorel Filipescu, „Romanul politic”, LCF, 1985, 40; Cornel Ungureanu, Marian Odangiu - pasiunea construcției, O, 1986, 23; Cosma, Romanul, I, 308; Cornel Ungureanu, Dl. Slavco și noi, O, 1990, 47; Țeposu, Istoria, 190-191; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 106-107; Dicț. scriit. rom., III, 499-501. L.P.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui compus, nesudat, al județului bănățean Caraș-Severin, cu reședința la Reșița. În același județ există un sat Severinești. Au mai existat un sat Severin în județul Mehedinți, și unul în județul Timiș (sau Caraș Severin), iar regiunea Turnu-Severinului s-a numit în trecut Cîmpia Severinului. Un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cercetare, inițial exclusă din aria psihologiei interculturale, i se acordă în prezent o importanță tot mai crescută, vizînd cercetarea diverselor comunități culturale în cadrul aceluiași stat național. Căci uneori putem identifica cu mai mare temei un "diferit cultural" studiind raporturile dintre "bănățeni" și "moldoveni", de exemplu, sau dintre categoria "întreprinzătorilor de succes din zona de vest a țării" și "minerii din Bazinul Văii Jiului" decît dacă am compara "românii" cu "maghiarii" pe criterii strict etnice. în fond, și etnicitatea este în tot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni, bucovineni, și transilvăneni care vedeau în cucerirea independenței de către frații lor din Țară, un nou și important pas pe drumul desăvârșirii unității național statale. Era o nouă și elocventă dovadă a comunității de aspirații și acțiune a întregii noastre națiuni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
arse”, O, 1981, 7; Ilie Măduța, „Urme arse”, F, 1981, 5; Brândușa Armanca, „Cumpănă de aripi”, O, 1982, 22; Costin Tuchilă, Pasărea măiastră, LCF, 1983, 16; Ruja, Parte, I, 223-229, II, 95-102; Ulici, Lit. rom., I, 318-319; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 164-165; Otilia Hedeșan, „Descinderi în cultura populară”, O, 2001, 12; Popa, Ist. lit., II, 652-653; Dan Timofte, „Clepsidra de sare”, „Reflex”, 2003, 7-9. D. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
de mileniul al treilea, cu sufix atenian. Niște jucători pescuiți de prin ligile inferioare, aduși de la margine de București și plimbați prin Piața Operei pe post de vedete nu pot căra bolovanul de idolatrie cu care i împovărează publicul. Iubirea bănățenilor nu e bibelou de porțelan, ci oală de pămînt. De fapt, are ca destinatar un lut prost, prelucrat neghiob pe o roată învîrtită de picioarele noduroase ale unor nepricepuți. Un ulcior cu gîtul astupat care nu merge aproape niciodată la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
firește, permis. Hectarele și chintalele de „cesiuni“ anuale nu mai respectă nici o regulă. Se vînd locuri dincolo de orice geografie, din Carpați pînă la marea cea mare. Lipovenii din Deltă le cumpără de la cioplitorii maramureșeni în lemn, oltenii de la secui, iar bănățenii de la detestabilii mitici. Moderna, climatizata și termopanizata FRF nu-și pune întrebări, ci doar întocmește acte, așteptînd probabil ca Juve, retrogradată, să cumpere loc de la Livorno, iar Milan, penalizată cu o grămadă de puncte, să le ia cu împrumut de la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940), Editura Cartier
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
străvede astfel în subtextul romanului. Câteva motive ale mentalității rural-folclorice organizează epica: frații învrăjbiți - Giorgioni și Costa-Iulian, Florian și Dorian, casa care cere un suflet zidit la temelia ei, puterile supranaturale ale unor animale din preajma omului. Problemele sociale ale satului bănățean își fac și ele loc în roman pe măsură ce acțiunea se amplifică; conflictele pentru avere, haiducia, grija de a asigura progeniturii o meserie, începutul micii industrii, înfruntările dintre cultul ortodox și cel greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
și Marin Preda la Ana Blandiana, Mircea Horia Simionescu și Constantin Țoiu, de la Edgar Papu și Al. Paleologu la Eugen Simion, Lucian Raicu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Șerban Foarță și mulți alții. De o privire atentă se bucură ardelenii și bănățenii, cu deosebire cei din generațiile mai tinere, precum Ion Pop, Mircea Martin, Ioana Em. Petrescu, Marian Papahagi, Ion Vartic ș.a. Într-o scurtă prezentare de ansamblu a prozei dintre 1970 și 1980, și nu numai acolo, Augustin Buzura e considerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
secolului al XIX lea pentru limba română, printre care și limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care erau cunoscuți În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Tăslăoanu], Dări de seamă: Mihail Gașpar, „În vraja trecutului”, LU, 1909, 2; Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu Papadima, O viziune sentimentală a istoriei noastre: Mihail Gașpar, „Fata vornicului Oană”, „Semenicul”, 1979, 9; D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Noului Roman, pentru a elibera apoi, dintr-o dată, propria lume interioară, într-un amplu ciclu romanesc, care include volumele Țara îndepărtată (1974), Pasărea și umbra (1977), Clipa cea repede(1979) și Femeie, iată fiul tău (1983). Acest ciclu - numit uneori „bănățean” și „rural” - a dat măsura valorii sale. Debutând foarte tânăr, T. era autorul unor proze caracterizate de o banalitate „căutată”, tratată cu grație și sensibilitate. Fără să se întrevadă însușiri frapant novatoare, se anunțau, fragmentar și cumva subteran, temele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Radna e Radna, Lipova e numai aici peste Mureș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marțea își scoate coșurile pline în piața unde se strâng la târgul din fiecare săptămână mureșenii și podgorenii, joia în locul în care vin bănățenii, sâmbăta e la Arad în piața cea mare unde se adună lume din șapte ținuturi. Românul, sârbul, ungurul sau neamțul e cel care o ajută ceas de ceas să-și crească copilașii, căci a învățat să-și vândă marfa și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nivel national? Care ar fi deosebirile dintre olteni, moldoveni, ardeleni și bănățeni? Obiective: • Nu este nevoie să fie reluate informațiile menționate mai sus despre calitățile oltenilor • Oferirea unei imagini comparative: personalitatea olteanului în contrast cu alte modele regionale de personalitate (a ardeleanului, bănățeanului etc.) 4.2. Viața religioasă a oltenilor 4.2.1. Ne puteți face, vă rugăm, o descriere a vieții religioase a oltenilor? Obiective: • Sunt solicitate informații generale și diverse. Respondentul poate fi ghidat să vorbească despre lăcașele de cult, despre
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mustăți de fier, Timișoara, 2002. Culegeri: Mărul din rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 421; Streinu, Pagini, IV, 90-92; Popa, Dicț. lit. (1977), 553; Popa, Clasici, 139-142; Ulici, Lit. rom., I, 315-316; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 160-161; Marian Barbu, Trăind printre cărți, II, Petroșani, 2002, 68-69; Firan, Profiluri, II, 285-287. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
alături de G. Barițiu, Andrei Mureșanu, Iacob Mureșianu, și Pavel Vasici, T. Cipariu, I. Rusu, V. Popp, Iosif I. Mani, Aaron Florian, G. Munteanu, A. T. Laurian, S. Bărnuțiu, precum și I. Barac, N. Bălășescu, Vincențiu Babeș, Aron Pumnul. Li se alătură bănățeanul N. Tincu-Velia, Moise Sora Noac și mai tinerii At. M. Marienescu, A. Papiu-Ilarian, Iosif Vulcan, I. Codru-Drăgușanu, Justin Popfiu, I. V. Rusu, bucovineanul V. Bumbac ș.a. La fel de bogată a fost participarea autorilor din Muntenia și Moldova. Scrierilor lui I. Heliade-Rădulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
frață, boieri de frunte, Ștefan și Barbu Văcărescu, tatăl și unchiul poetului Enăchiță Văcărescu”. Comentând această întâmplare, mulți boieri au pus-o pe seama divinității, care n-a uitat să dea pedeapsa meritată pentru mârșava faptă comisă. În lucrarea Un călător bănățean în Rusia (1770-1771), referindu-se la acest cutremur, Nicolae Iorga scria că “multe ziduri s-au vătămat în București, care a îngrozit pe oameni în puterea nopții”. La 16 august 1766, s-a produs un cutremur în Banat, care s-
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]