1,344 matches
-
vopsit roșu. Se puneau și ceva bănuți. Ne mângâiam fața mai întâi cu oul obișnuit, pentru a o avea curată și sănătoasă, apoi cu oul roșu ne mângâiam obrajii, pentru a-i avea rumeni și pentru a fi frumoși, iar bănuții însemnau să avem cheltuială tot anul împrejur. Ei, cine avea răbdare să se spele ultimul, acela mânca ouăle și lua bănuții. De Duminica Mare, era obiceiul împodobirii în ajun a stâlpilor casei cu ramuri de tei. Tații noștri ne făceau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sănătoasă, apoi cu oul roșu ne mângâiam obrajii, pentru a-i avea rumeni și pentru a fi frumoși, iar bănuții însemnau să avem cheltuială tot anul împrejur. Ei, cine avea răbdare să se spele ultimul, acela mânca ouăle și lua bănuții. De Duminica Mare, era obiceiul împodobirii în ajun a stâlpilor casei cu ramuri de tei. Tații noștri ne făceau niște fluiere din crenguțe de tei și auzeai numai fluiere prin ulițe. Aduceam iarbă și plante care se puneau pe jos
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
poate să-i ia toți banii din bancă, el este fericit să fie jefuit de Marilena, să vezi minte de boșorog, eu care trăgeam niște partide de sex cu el de se cutremura cartierul, n-a vrut să scoată un bănuț din buzunar, îmi dădea 10 dolari pe săptămână, nici pentru buda publică nu-mi ajungeau, noroc că aici e pe gratis, mai întâi mi l-am făcut drag, nu simțeam nimic pentru el, voiam să mă așez în Australia cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poate și ea e un fel de cerșetoare în marele oraș australian, aici în mijlocul bogăției, tânăra stă nemișcată lângă un stâlp de beton, înfruntă puhoiul de oameni care trec pe lângă ea fără să o bage în seamă, unii îi aruncă bănuți în cutia de carton de la poalele piedestalului, mă strâmb din nou la copila văruită, îi fac semn să coboare, vreau să o determin să se miște, să comunice cu mine, aș vrea să o iau de mână și să o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a asigura cât de cât siguranța celor din jur, iar în cealaltă ținea un băț cu care bătea în ritmul strigăturii într-o tingire de tablă neagră așezată direct pe trotuar, tingire în care unii trecători mai aruncau câte un bănuț: Joacă bine pui de urs Din pădure te-am adus, Te-am luat în pielea goală Și ți-am dat carne din oală, hopa! Pun-te jos ca mirele Dă din fund ca câinele, Pun-te jos ca mireasa Dă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lungă și cam vulgară, oamenii de pe stradă curioși să vadă un urs care dansează de se rupe în figuri, culcându-se pe jos imitând mișcările ordonate de țigan, se adunau ciucuri și aplaudau, iar la finalul reprezentației aruncau câte un bănuț în tingirea multifuncțională a ursarului. Fascinat de capitala Ardealului, recomand celor care vizitează Clujul, să nu uite a intra măcar pentru o oră în renumita Grădină Botanică, un verosimil paradis natural de neînchipuit. Concluziile examenului medical de la spitalul clujean au
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în câte zile nam mâncat și n-am băut, nu am avut mai mult decât un șoarece oarecare, dar nu m-am dat bătut. O felie de pâine am putut s-o pun de-oparte, pe aia am pus-o; un bănuț am putut să-l economisesc, pe ăla l-am economisit. și, zilele, și nopțile, și anii s-au dus, pe apa sâmbetei, cum se duc, de când e lumea, pentru fiecare. Nu-i frumos ca, cineva, să și dea propriul exemplu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
au ajuns. Atâta știau, unul despre altul: că sunt soț și soție. Lucrau pe unde găseau, câte ceva; în localitate erau o sută de case. Mâncau ce, cât și pe unde li se dădea, câte ceva. Dormeau pe unde apucau. și adunau, bănuț cu bănuț, când le cădea în mână câte așa ceva. Până când au putut să-și cumpere, o rulotă, de la un turist nimerit de ocazie pe la sută de case. și-au instalat-o la marginea Sutei... A o sută una. și-au
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Atâta știau, unul despre altul: că sunt soț și soție. Lucrau pe unde găseau, câte ceva; în localitate erau o sută de case. Mâncau ce, cât și pe unde li se dădea, câte ceva. Dormeau pe unde apucau. și adunau, bănuț cu bănuț, când le cădea în mână câte așa ceva. Până când au putut să-și cumpere, o rulotă, de la un turist nimerit de ocazie pe la sută de case. și-au instalat-o la marginea Sutei... A o sută una. și-au adus acolo
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și de tipar doar din astea", zise Bebe. "Da, dom'ne. Plus că, gândește-te, poți să te scoți și cu localurile, cu cluburile, cu magazinele șicoase. Că dacă vrei să știe tineretu' bavarez de tine, marchezi și tu un bănuț. Bagi pe fiecare număr interviu' săptămânii cu o artistă, cu un manager de top, cu o mogulă din presă, un fotbalist, o trupă de trupă, oameni grei care prind la publicu' targhetat. Da' știi cum faci?" "Ia zi!" "Interviurile astea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pentru o bagaboantă mai fâșneață. Nu de alta, dar, așa cum afirmă el cu mândrie, iar nevastă-sa cu oftică-n glas, e cam gagicar. Toate aceste mici, însă atât de necesare și firești bucurii masculine ale vieții trebuie întreținute din bănuții aceia de care am vorbit mai înainte. De unde provin ei? Fraierii nu prea știu. Băieții deștepți, da. Ei sunt mereu atenți, stând cu urechile ciulite și ochiu' geană, până miros că-i rost pe undeva de o manevră sau de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ușor în pumn punga de plastic cu mucuri de lumânări și ceară, socotind că s-a strâns de vreun kilogram, hai, un kilogram și jumătate. Cantitate care, vorba aia, că pășisem în al treilea mileniu, se putea recicla pe niscaiva bănuți. Domnul Tănase Efremiu Gomboș după cum scria în acte era, o susținea de altfel cu mândrie și relativă seriozitate, un participant activ al înnoirii bisericii ortodoxe, asociind religia cu ecologia. Sigur, de fondul principal al problemei care, de fapt, nu era
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu umilință bolnavul. "Cum adică?", se miră doctorul. "Adică... știți dumneavoastră... n-am, ăăă, n-am material la mine, mă iertați!" "Ce material, domnule? Ce, aici e croitorie?" " Nu că-i croitorie, da' așa trebuie. Și io nu prea am bănuți la mine", explică, deja nădușit, nea Vasile. Medicul dădu din cap, în semn că a înțeles. Spuse blând: "Uite care-i treaba, domnule. Eu nu îți cer nimic. Eu doar te operez și o să te rog să vii la control
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mine. Simt că s-a produs o transformare extraordinară la nivelul meu psiho-fizic. Mă bucur că nu am acceptat pensionarea pe caz de boală, care mi-ar fi dat verdictul final, bolnav pe viață. Mulți s-au bucurat pentru câțiva bănuți pe care statul ți-i dă ca să ți trăiești neputința. Singurul beneficiu din acest fapt, este că ești absolvit de toate responsabilitățile și obligațiile aferente vieții. Ești bolnav cu statut legal și nimeni nu-ți poate pretinde nimic. Cum spuneam
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să te găsească bolnav, ca tu să fii mulțumit pentru disconfortul tău, un taximetrist va încerca să te poarte la destinație întreg și nevătămat că doar a șa te va mai întâlni pe traseu, o bunică mai dă câte-un bănuț nepotului din pensioara ei micuță, un înțelept îți va mărturisi că este simplu să nu faci nimic și totuși poți fi bogat și fericit, etc. Mai modern și științific apare în final psihologul, care va încerca să te trezească și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Căpitanu. Și mai departe, uite ce șir de socoteli. Am adunat și o ieșit vreo patruzeci și ceva de leuți. Moș Vasile avea obiceiul să bea sâmbăta și câteodată în ajun de sărbătoare. Iaca: sâmbătă aprilie, nouăzeci și opt de bănuți. Pe urmă, pe aprilie, un leu întreg... Și tot așa, până s-o făcut atâta bănet”... Toader își frângea mâinile neștiind ce să mai spună. Costică îi era bun prieten, da’ până la bani. După ce i-a citit mai multe socoteli
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
răsturnată, din care vodca gâlgâie fără oprire. Incredibil! Și cât costă? se interesează Ivan. Cinci mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge fiecare bănuț. După o jumătate de an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea și-l Întreabă pe barman: Mai ai sticla aia care nu se termină niciodată? Da, zice barmanul. Bine, dă-mi și mie două
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tocmai pe dos, zice taximetristul, un gînd bun nu face nici cît o ceapă degerată, filozofează, cel mai bine e să nu te încurci cu nimeni, să iei clientul din punctul a, să-l basculezi în punctul b, să iei bănuții, să-i pui la teșcherea, nimic mai mult. Bătrînul n-a avut niciodată spirit pragmatic, se gîndește Roja, unde te-ai ascuns pînă acuma, l-a luat unul din ei la întrebări, în timp ce ceilalți trei au început să-l croiască
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a economiei. Privatizările marilor mamuți industriali, ale marilor companii strategice ale țării, a trusturilor de presă și a multe alte bunuri naționale s-au făcut în urma unor licitații deschise, transparente din toate punctele de vedere. Nu s-a pierdut un bănuț, nici o lețcaie nu s-a mai scurs prin tot felul de conturi private cum se întîmpla înainte. Economia nu s a prăbușit odată cu dispariția CAER, s-au găsit noi piețe de desfacere pe întreg globul, șomajul e nesemnificativ, inflație aproape
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cenușiu, isteric și agresiv. Mâna lui Antoniu, Întinsă sub nasul rarilor trecători, e crăpată de frig . Din crăpături țâșnesc bobițe de sânge care, Închegat, seamănă cu un rug de mure. O fetiță de vreo zece-doisprezece ani, Îi pune cerșetorului, un bănuț În palmă, zâmbindu-i compătimitor și privindu-l cu multă curiozitate copilărească. Bunica o cheamă cu o voce tandră. Antoniu mulțumește, vârând bănuțul În buzunarul paltonului. Trec minute bune, până când simțurile exersate vor pipăi iarăși metalul aruncat de un trecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Închegat, seamănă cu un rug de mure. O fetiță de vreo zece-doisprezece ani, Îi pune cerșetorului, un bănuț În palmă, zâmbindu-i compătimitor și privindu-l cu multă curiozitate copilărească. Bunica o cheamă cu o voce tandră. Antoniu mulțumește, vârând bănuțul În buzunarul paltonului. Trec minute bune, până când simțurile exersate vor pipăi iarăși metalul aruncat de un trecător grăbit. -Lasă că vine Uniunea Europeană și vă mătură cerșetori nenorociți, se aude vocea stridentă, tremurând de nervi și scăldată În venin, a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vine peste noi. Dacă ne arată ce spuneai, de ce mai vine? -Vine să ne dea o lecție de maturitate politică și demnitate umană, pocitanie. Maturitate politică, zici? Demnitate umană? Antoniu Își pipăie buzunarul paltonului, În care a aruncat cei doi bănuți amărâți. Și ce, eu Împiedic politica să fie matură? Împiedic demnitatea să fie umană? N-au decât să fie mature și umane cât or pofti! Dar ascultă la mine: cerșetorii nu dispar cu una cu două! Să știi dom-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un nemernic, un necredincios lăsat de Dumnezeu pe pământ să-i Încurce pe alții. -De aproape cinci ani, te-ai cumințit totuși, pari spășit. -Ei, pe dracu par spășit! Sunt obosit, nu mai am forță. Când strâng În pumn un bănuț, mă doare carnea. Înainte Îndoiam un ban de metal dintr-o singură mușcătură, iar pumnul meu când pornea spre mutra celui care mă enerva era ca ghiuleaua de tun. Acum sunt moleșit ca o cloșcă, picotesc și visez cai verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe Antoniu și-i amorțește simțurile. Prima zi de aprilie este senină, iar soarele liber și descătușat alunecă pe cer ca un Înger salvator, Încălzind orașul. Sacoul cadrilat și pantalonii pe care și le-a cumpărat la kilogram pe câțiva bănuți, de la un Secon-Hand, sunt ținuta lui Antoniu de primăvară. O bătrânică Îi Întinde cu mâini tremurânde, o bancnotă de un leu, după care coboară Încet scările care duc spre stație, cu acea prudență pe care numai vârstnicii o au. Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-Ciudată gândire mai ai. Ai auzit de cerșetorii care Înjură, dacă nu li se dau bani, ai auzit de cerșetori care ajung la crimă? Eu cerșesc ca să-mi astâmpăr foamea și nu pentru că aștept recunoștință din partea celor care-mi aruncă bănuții din milă și În silă de cele mai multe ori și nu recunosc nici un fel de relație cu cei care se scurg În sus și În jos la gura metroului. A, de ce am ajuns să cerșesc? Mă privește și nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]