976 matches
-
decât 7 ani când, în 1951, împreună cu toată familia, a parcurs invers drumul deportării spre locuri necunoscute, crezând că punctul terminus este Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
regină rămase! Coboară în suflet și-i toată un zâmbet, colindă albită de dor, purtată de dulce fior. Două vieți Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii care-a trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! Dedicație În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de atâta așteptare. Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile cu picături de rouă în fiecare dimineață! Amintire
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
sute de ani atestă că cei mai săraci au totuși uneltele necesare prelucrării pământului altora. Un mod de viață! Însă în limita altor granițe. O fi oare granița motivul lipsei de cultură? Sper că nu. Sper că și populația mănosului Bărăgan va ajunge la nivelul de viață al celor care cultivă cu trudă săracele pământuri de pe colinele de podiș. Dar mamele trebuie să devină mame, eventual ajutate de mame care au avut mame. Referință Bibliografică: Educație și cultură / Emil Wagner : Confluențe
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
vechiul ceas al Brăilei. Dar cel mai mult îi place autoarei să vorbească despre Maica Domnului, despre Măicuța Dunăre: ,, O Dunăre ce dă un farmec aparte și nespus de plăcut, precum o amforă străveche de agată patinată vinețiu. ,, Deasemenea descrierea Bărăganului iubit pentru cumințenia și hărnicia lui, aducând sufletelor omenești rodul grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
după instaurarea socialismului și este, pe rând, victimă și călău, călău și victimă, toate acțiunile lui decurgând însă din acel impuls de supraviețuire și protejare a familiei; așa îi cunoaștem locul copilăriei, undeva într-un sat construit de deportații în Bărăgan printre care s-a aflat împreună cu familia. Toate acestea îi dau prilejul autorului să realizeze minunate pagini de istorie, aducând în atenția cititorului evenimente așa cum, cred, le-a cunoscut sau i-au fost povestite. Pentru mine aceste capitole dau greutate
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIȚIA A V-A Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Este 2 aprilie 2013, când primăvara își intră în drepturi și când ultimele urme ale Babelor se șterg în lumina soarelui
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
zarea pare din ce în ce mai veselă de acest răsfăț al naturii, datorat cortinei magice a primăverii. În comuna Movila Miresii este sărbătoare, căci Școala Gimnazială din această localitate brăileană, organizează cea de-a V-a ediție a concursului județean de pictură ,,Culorile Bărăganului”, concurs care se desfășoară la Căminul Cultural din localitate, al cărui spațiu a fost amenajat potrivit pentru o astfel de activitate extracurriculară. Concursul se adresează elevilor din clasele I- IV, din județul Brăila și are ca organizatori pe: director al
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
lor asupra minunatelor locuri din Bărăgan. O adevărată lecție de educație plastică au fost cuvintele rostite de profesor în deschiderea competiției. Așadar, elevii au fost încurajați de către organizatori să surprindă în desenele lor imaginile atât de frumos dăruite de natură Bărăganului, câmpia înverzită, zăpezile viscolite, spuma valurilor dunărene, zborul păsărilor, umbra unui copac, macii înfloriți, scene din perioada sărbătorilor de iarnă (Plugușorul, Sorcova etc.), imaginea unei nunți, a unei mirese însoțită de nuntași sau a unui bunic ce deapănă povești nepoților
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
o cărare, atâtea și-atâtea tablouri rupte din imensitatea acestui spațiu, care a și dat numele concursului. Invitați să se gândească pentru o clipă chiar și la scriitorul Fănuș Neagu, a cărui zi de naștere o vom celebra curând, la Bărăganul iubit de el și evocat în toată opera sa, iar dacă vor închide ochii și-și vor imagina toate aceste peisaje, elevilor le va fi destul de ușor să mânuiască pensulele, să se joace cu nuanțele culorilor și să descopere că
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
îmbogățit cu o nouă experiență educativă, dar și invitaților speciali, juriului și organizatorilor, fără de care, această zi, de 2 aprilie 2013, nu ar fi avut atât de mult parfum de risipit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Concursul județean de pictură Culorile Bărăganului, ediția a V-a / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 823, Anul III, 02 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
luna, ba râdea ca un câine turbat, ba cernea pe buzele-i argintate emoția copilăriei ștrengarului grădiștean. Raiul său era atunci când dădea frâu slovelor din călimara imaginației prin splendide povești, când deschidea brațele să cuprindă în ele marile zăpezi ale Bărăganului. Sau când străbătea ,,Întâmplări aiurea și călătorii oranj”. Și tot din cupa Raiului, în care dansau ,,Frumoșii nebuni ai marilor orașe” revărsa pe hârtie colb de stele, ape, sălcii plângătoare, picături de ploaie, fulgi de zăpadă, raze de soare și
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
Fănuș Neagu Oare, știa că pe 2 iulie 2011, casa îi va fi încărcată, chiar de prietenii la brațul cărora a petrecut în drumul vieții sale? E-a doua zi a lunii lui cuptor, iar pe tărâmul grădiștean din miazănoaptea Bărăganului, s-a inaugurat Casa Memorială Fănuș Neagu. S-au adunat nume mari ale vieții culturale românești, personalități brăilene, precum și oficialități locale și județene. Iată câteva nume: Lucian Chișu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, Eugen Simion, președintele Academiei Române, directorul
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
profesorul Viorel Mortu, cel care în urmă cu puțin timp a lansat volumul ,,Fănuș Neagu: Povestirile magice” dedicat operei fănușiene. Acesta ne-a reamintit câteva din gândurile marelui scriitor, pentru care nimic nu era valoros dacă nu era din Câmpia Bărăganului. A vorbit despre Fundația Fănuș Neagu, despre proiectele ce la va dezvolta aceasta, printre care proiectul ,,Prietenii lui Fănuș Neagu”, ce va publica semestrial în reviste, materiale despre marele scriitor, precum și un concurs literar de creație. Câteva cuvinte au fost
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, „O zi solemnă” „Nu am câtuși de puțin intenția să glumesc, atunci când voi afirma că una dintre marile dorințe ale vieții mele a fost să vizitez Mizilul. [ ... ] Să vedem, îmi spuneam cu oarecare gravitate
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
Culturale”al cărei director, Gheorghe A. Stroia a scris și o prefață frumoasă și consistentă. Am citit și volumul de debut care mi-a plăcut, având în vedere că eu, ca și autorul mi-am petrecut copilăria la țară, în Bărăganul ialomițean, poemele fiind legate de copilărie, părinți, bunici, tradiții, obiceiuri, cu imagini stilistice bine stăpânite. Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Culturale”al cărei director, Gheorghe A. Stroia a scris și o prefață frumoasă și consistentă. Am citit și volumul de debut care mi-a plăcut, având în vedere că eu, ca și autorul mi-am petrecut copilăria la țară, în Bărăganul ialomițean, poemele fiind legate de copilărie, părinți, bunici, tradiții, obiceiuri, cu imagini stilistice bine stăpânite.Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
în plusdăruite timpului care se scurge...ed era frontieră,era rugiada di terra fertile..îl fiume già spezzava le mie illusionie l'ovest și stagliava în lontananzadove le prime alture carpatiche mi parlavano di casă..l'estate era lontana,... XII. BĂRĂGAN, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013. Acum nu rămâne decât să închid ochii și să respir încet pentru că vreau să te simt, primăvară, și să te îmblânzesc, frumoasă și gitana cum ești și distanța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
țel fixat de Ceaușescu - plata integrală a datoriilor contractate, numai prin încasările din vânzarea produselor agricole! Dar tot atât de adevărat este că pe-atunci nu vedeai milioane de hectare de pământ lăsate în paragină, că terenurile arabile expuse la secetă (îndeosebi Bărăganul) erau irigate și că perdelele de pădure pentru protecția culturilor și a așezărilor de la șes erau extinse, nicidecum măcelărite ca în acești ani de libertate asimilată cu libertinajul, când e atâta nevoie de ele după ce aproape toate pădurile au fost
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În deltă peștele și stuful, Și barba unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosită... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Fila mea e Bucureștiul, Așa cum a fost odată... Cartiere vechi și Cișmigiul... Unde mă plimbam ca fată
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
pixului autorului cu scrieri “ilisciene”, cu “suflet curat și cu simțiri senine, prietenoase”. “Pașii dânsei înaintează agale, în mlădiere de Fata Morgana autohtonă, evidențiind în scrieri memorabile simțiri vii, autoarea vine cu “un alai măreț de personaje rurale de pe întinse bărăgane. Mereu binevoitoare și optimistă, zâmbitoare larg, ca la un spectacol de comedianți, cu un stil literar limpezit în roua dimineților de mai pe un plai mioritic, simplu ca un salut amical pe înțelesul fiecăruia, îngrijit ca un prunc mult îndrăgit
INSOMNIILE SCRIITORULUI NICĂ D. LUPU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366147_a_367476]
-
Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele și îmbrățișând toată Câmpia Bărăganului. În luna mai înfloresc salcâmii. În satul meu era o adevărată pădure de salcâmi iar hotarul care împrejmuia curtea părintească era plină de salcâmi. Dimineața și seara atmosfera te îmbăta de mireasma lor. Acolo, la umbra lor, citeam mult, în
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
darămite la oraș! Dacă ar ști oamenii că atât frunzele cât și fructele sunt foarte bune pentru sănătatea organismului nostru, ar planta cât mai mulți duzi!” *** Duzii îmi aduc aminte de copilărie. M-am născut într-o localitate din Câmpia Bărăganului, Județul Ialomița, cu veri calde și uneori secetoase și ierni blânde și uneori geroase. Când eram copil, fructele pe care le consumam, începând cu sfârșitul lunii mai, erau: cireșele, vișinele, dudele, corcodușele, zarzărele, prunele, rareori piersicile, și, bineînțeles, pepenii. Toamna
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Culturale”al cărei director, Gheorghe A. Stroia a scris și o prefață frumoasă și consistentă. Am citit și volumul de debut care mi-a plăcut, având în vedere că eu, ca și autorul mi-am petrecut copilăria la țară, în Bărăganul ialomițean, poemele fiind legate de copilărie, părinți, bunici, tradiții, obiceiuri, cu imagini stilistice bine stăpânite. Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
toți renegații și alogenii cu ura lor viscerală, prelinsă ca un venin de șarpe și le-au frânt primăvara tinereții, le-au ferecat vara împlinirilor vocaționale în zărci și casimci, le-au năpăstuit toamna doldora de roadele înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
e să ai mamă!”), despre părinții care nu au copii (“La cimitir”) dar mai ales amintirile din copilărie cu gust de bragă și turtă dulce(“Copilărie cu gust de bragă”). După ce am citit povestirile autoarei, eu, care sunt născută în Bărăganul Ialomițean, m-am regăsit în ele, obiceiurile și datinile fiind asemănătoare cu cele din Teleorman. O felicit pe Cristina Crețu pentru acest volum, îi urez mult succes și inspirație pentru alte volume de proză! Vasilica Ilie 24 februarie 2016 Referință
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]