575 matches
-
este așezat în Câmpia Titu la o altitudine de față de nivelul mării, fiind brăzdat de cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung. Crucea a fost ulterior mutată în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
mării, fiind brăzdat de cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung. Crucea a fost ulterior mutată în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului al XX-lea. Pe cruce se arată că a fost ridicată
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung. Crucea a fost ulterior mutată în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului al XX-lea. Pe cruce se arată că a fost ridicată de Ștefan Vătaful de bărbieri și de alți meșteri
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung. Crucea a fost ulterior mutată în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului al XX-lea. Pe cruce se arată că a fost ridicată de Ștefan Vătaful de bărbieri și de alți meșteri de refetul său. De atunci, punctul a început să se numească Podul Bărbierului și drumul între Târgoviște și București a început să fie scurtat pe aici. Cea mai importantă lucrare ce tratează istoria localității este o
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului al XX-lea. Pe cruce se arată că a fost ridicată de Ștefan Vătaful de bărbieri și de alți meșteri de refetul său. De atunci, punctul a început să se numească Podul Bărbierului și drumul între Târgoviște și București a început să fie scurtat pe aici. Cea mai importantă lucrare ce tratează istoria localității este o monografie a satului Răcari, editată în 1939 în Târgoviște la Tipografia și Legătoria de cărți „Viitorul”, sub
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
locuința și că acesta s-a numit Ghimpatul. Așezarea a fost la început pe malul drept al pârâului Colentina, așa cum reiese din actul de împărțeală din data de 6 februarie 1756. În 1865, satul a luat denumirea oficială de Podul Bărbierului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Podu Bărbierului făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița avea 1041 de locuitori, o biserică și o școală în unica sa localitate. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului, funcționau în
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
a fost la început pe malul drept al pârâului Colentina, așa cum reiese din actul de împărțeală din data de 6 februarie 1756. În 1865, satul a luat denumirea oficială de Podul Bărbierului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Podu Bărbierului făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița avea 1041 de locuitori, o biserică și o școală în unica sa localitate. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului, funcționau în aceeași plasă și comunele Ghergani și Vizurești. Comuna Ghergani
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Școala generală, cladirea Judecătoriei Plasa Ghergani și multe alte obiective social-culturale. Comuna Vizurești era formată din satele Vizurești, Ghimpați și Priseaca, având în total 1297 de locuitori; în ea funcționau două biserici și o moară de apă. Denumirea comunei Podu Bărbierului a fost schimbată în "Răcari" și se păstrează și astăzi. În 1925, comuna Răcari avea 1712 locuitori și făcea parte din plasa Ghergani a aceluiași județ. Reședința acestei plăși era comuna Ghergani, cu 3150 de locuitori în satele Bălănești, Colacu
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Don Quijote și-l lasă pe marginea drumului. El este găsit și ajutat să se întoarcă acasă de un țăran vecin, Pedro Alonzo. După însănătoșire, Don Quijote plănuiește să plece într-o a doua aventură . Între timp, nepoata sa, slujnica, preotul și bărbierul au aruncat în foc mare parte din cărțile cavalerești ale eroului, spunându-i acestuia că un magician a venit călare pe un nor și însoțit de un dragon,i-a furat acestuia cărțile. Eroul își alege drept ,scutier" un țăran
Don Quijote de la Mancha () [Corola-website/Science/314625_a_315954]
-
oferi publicului 40 de opere, din care aproape jumătate s-au menținut în repertoriu. Aceeași uvertură va servi la „Aureliano in Palmira” (1813), apoi la „Elisabeta, regina Angliei” (1815), înainte de a ajunge la celebritatea universala cu „Il Barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla), în 1816. Mai mult, poate crea uimire ascultarea a doua personaje atât de diferite ca regina Elisabeta si tânara Rosina exprimând, una, bucuria triumfătoare, alta, răutatea sa amoroasă, în aceeași cavatină („Una voce poco fa”, din Bărbierul din
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
Siviglia” (Bărbierul din Sevilla), în 1816. Mai mult, poate crea uimire ascultarea a doua personaje atât de diferite ca regina Elisabeta si tânara Rosina exprimând, una, bucuria triumfătoare, alta, răutatea sa amoroasă, în aceeași cavatină („Una voce poco fa”, din Bărbierul din Sevilla). De fapt, este fapt recunoscut ca descrierea caracterelor nu este punctul forte al talentului lui Rossini. Fie drame lirice, fie opere comice, lucrările sunt antrenate de același elan care se găsește în accelerarea ritmică și în celebrele crescendo
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
unde se stabilește, în 1824, ca director al teatrului italian. Lucrările sale din acești ani, atât de apreciate sunt: „Scara de mătase” (1812), „Tancred” si „Italianca în Alger” (1813), „Turcul în Italia” (1814), „Elisabeta, regina Angliei” (1815), apoi, în 1816, Bărbierul din Sevilla și „Otello”; "Cenușăreasa" (1817), „Moise în Egipt” (1818), „La Donna del Lago” (1819), „Semiramida” (1823), care este ultima dintre marile opere compuse pentru scenele italiene. La Paris, va realiza înca o opera-buffa în limba italiană, apoi va scrie
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
învățământ din Blurton, Staffordshire, care îi poartă numele. Stanley Matthews s-a născut într-o casă tipic englezească de pe strada Seymour, Hanley, Stoke-on-Trent, Staffordshire. A fost al treilea din cei patru fii ai boxerului Jack Matthews, care era cunoscut ca „Bărbierul Luptător din Hanley”. În vara anului 1921, Jack Matthews l-a dus pe Stanley, pe atunci în vârstă de șase ani, pe Victoria Ground, stadionul clubului local Stoke City, pentru o întrecere pentru băieții cu vârste sub 14 ani, cu
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]
-
ai vremii, printre care Feodor Șaliapin. În 1908-1912 a cântat pe scenele din Ekaterinoslav, apoi în Perm (1912), Tbilisi (1913-1914) și altele orașe. Cele mai bune roluri al acestui maestru al belcantoului au fost cele ale lui Figaro din opera Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, al lui Valentin din opera Faust de Charles Gounod, al lui Giorgio Germont din opera Traviata de Giuseppe Verdi. În 1917 după Marea Revoluție Socialistă din Octombrie cântărețul Gavril Afanasiu fiind atins de o boală
Gavril Afanasiu () [Corola-website/Science/334811_a_336140]
-
an este invitat în Viena și Split pentru a concerta în producția operei „Turco în Italia” (rom.: "Turcul în Italia"), în rolul lui Don Narciso. Mai târziu se întoarce în Italia pentru a-l juca pe Contele din Almaviva din "Bărbierul din Sevilia" la Florence Maggio Musicale și la Tatrul de Filarmonica Verona. Primește critici pozitive și aplauze din partea publicului pentru rolul lui Nemorino din "Elixirul Dragostei". La vârsta de 22 de ani debutează la Teatrul de Operă Cagliari cu rolul
Vittorio Grigolo () [Corola-website/Science/314204_a_315533]
-
postul din Leipzig, după o dispută cu administratorul de scenă al teatrului. Fără post, Mahler s-a întors la Praga pentru a lucra la o relansare a operei "Die drei Pintos" și o producție a operei "Die Barbier von Bagdad" („Bărbierul din Bagdad”) de Peter Cornelius. Șederea lui Mahler a fost scurtă, fiind concediat după un acces de furie în timpul repetițiilor. Totuși, prin eforturile unui vechi prieten din Viena, muzicologul Guido Adler, numele lui Mahler a fost propus pentru un potențial
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
se cristalizează bagajul repertorial, cu o acumulare de ordinul zecilor, a titlurilor de operă și balet: opere - Casa mare de M. Kopytman, Rigoletto, Traviata, Aida, Othello, Trubadurul de G.Verdi, Tosca, Madama Butterfly de G.Puccini, Paiațe de R.Leoncavallo, Bărbierul din Sevilla de G.Rossini, Carmen și Pescuitorii de perle de G.Bizet etc.; balete - Fîntîna din Bahcisarai de B. Asafiev, Precauțiuni inutile de P. Hertel, Sraussiana de J. Strauss, Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski, Noaptea valpurgică de Gh.
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
Căpitan magistrat Coteanu Niculae 6. Căpitan magistrat Covei Stela 7. Căpitan magistrat Ionică Voicu. Parchetul Militar Constantă de pe lângă Tribunalul Militar București 1. Colonel magistrat Petre Constantin 2. Locotenent-colonel magistrat Jurcă Ilie-Virgil 3. Locotenent-colonel magistrat Prosan Adrian-Mihai 4. Locotenent-colonel magistrat Staneci Bărbieru Eugen 5. Maior magistrat Notlender Adrian. Parchetul Militar Ploiești de pe lângă Tribunalul Militar București 1. Locotenent-colonel magistrat Olteanu Nicolae-Florin 2. Maior magistrat Bunescu Corneliu 3. Maior magistrat Manole Gheorghe 4. Maior magistrat Sâmpetru Marcel 5. Căpitan magistrat Doana Vasile 6. Căpitan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
de soiul ei. Mai cu seamă la 1679 și la 1680 turburarea și frica erau atât de mari încît nimeni nu cuteza să îngrijească de nenorociții bolnavi. Se făcu un apel public cu trâmbițe și surle, dar în zadar. Atunci bărbierii fură legați și criminalii fură scoși din temnițe și puși cu de-a sila să îngrijească de bolnavi. Peste 12000 de locuitori - desigur a patra parte a populației orașului - muri atuncea. Cea din urmă epidemie a izbucnit în Viena la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici unul; 9. Zidari, din 1846 sufl[ete], 1648 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 10. Cavafi, din 180 sufl[ete], 176 ort[odocși], 4 izr[aeliți]; {EminescuOpX 250} 11. Lăutari; din 1377 sufl[ete], 1354 ort[odocși], 14 izr[aeliți]; 12. Bărbieri, din 542 sufl[ete], 512 ort[odocși], 13 izr[aeliți]; 13. Cizmari bărbătești, din 2400 sufl[ete], 1869 ort[odocși], 134 izr[aeliți]. Să vedem acuma în ce număr sânt românii în comerciu. În 1859 erau 4742 comercianți capi de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naționalitatea noastră și a țării noastre. Dar asupra tuturor acestora vom reveni. [8 iunie 1879] ["ROȘII, ÎNCEPÎND DE LA ORATORII LOR... "] Roșii, începînd de la oratorii lor din Senat și de la ministrul Învățăturelor Publice și sfârșind cu redactorii "Romînului" și ai foii bărbierilor franțuji, sânt atât de neștiutori de carte încît adeseori dau ocazia la cel mai mare haz oricărui om cu oarecare cultură temeinică. D. General Manu de ex. a întrebuințat în ședința de joi a Senatului față cu guvernul actual epitetul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nostru Extrem ale politicienilor și jurnaliștilor"; (Ibid.) să reluăm sfatul lui Don Miguel (cf. M. de Unamuno): "să ne eliberăm în căutarea noastră "de duci, de popi (de fapt, de ideologi în sensul peiorativ al termenului n.ns) și de bărbieri". (13, p. 248) Durand a insistat să arate că noua antropologie are vechi tradiții cultural- științifice și religioase. Dintre ele, autorul a ales islamul spiritual (prezentat în capitolul al treilea), iar ca sursă internă Occidentului a fost tradiția hermetică, prezentată
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bl. 143 sc. B ap. 33 țel. 181231 18088 BALTEANU GAROFIȚA (n. 1956) Brașov, Str. Sarmisegetuza nr. 7, bl. 39 sc. A ap. 10 țel. 310775 094207793 2049 BANYAY KATALIN (n. 1945) Brașov, str. Lungă nr. 73 țel. 415724 2052 BĂRBIERU STANA (n. 1951) Brașov, str. Vlahuța 44, bl. 122, ap. 35 țel. 323363 095147921 21167 BELICIU GABRIELA (n. 1968) Săcele, str. Viitorului bl. 19 sc. D ap. 9 țel. 095135866 2056 BERTALAN ILDIKO (n. 1944) Brașov, Str. De Mijloc 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Bărbierul din Sevilla Mihai-Alexandru CANCIOVICI Orice spectacol poate avea o viață mai lungă ori mai scurtă, în funcție de impactul său la public. În cazul de față, celebra operă rossiniană BĂRBIERUL DIN SEVILLA a avut o viață lungă, montarea de față aparținând
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
Bărbierul din Sevilla Mihai-Alexandru CANCIOVICI Orice spectacol poate avea o viață mai lungă ori mai scurtă, în funcție de impactul său la public. În cazul de față, celebra operă rossiniană BĂRBIERUL DIN SEVILLA a avut o viață lungă, montarea de față aparținând regizorului George Teodorescu și datând din luna mai a anului 1963, atunci când întregul colectiv a participat la sărbătorirea semicentenarului Teatrului des Champs Elysées de la Paris, interpretând lucrarea într-o
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]