1,574 matches
-
într-un sat ca al nostru, potrivite mai curând într-un oraș cu pretenții, la niște oameni care făceau casă bună cu haina nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
09 martie 2013 Toate Articolele Autorului Gata! Au trecut zilele de întâi și opt martie. Se întipăriseră adânc aceste date în mintea bărbaților, persecutându-i și răpindu-le liniștea, ar confirma mulți dintre ei, dar și în gândirea femeilor făcuseră bătături și stricaseră zeci și zeci de calcule, ar justifica multe dintre ele. De ce oare? s-ar întreba acea categorie minoritară de femei și bărbați, străină de însemnătatea acestor două zile ale începutului de martie și, în același timp, ale începutului
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Fara_martisoare_si_pahar_marian_malciu_1362854412.html [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
Acasa > Strofe > Creatie > INSOMNIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului sting opaițe, cântă gaițe și nu-mi tace bătătura gem himerele în straițe da-le-aș da, din nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba-i largă pusta când pustia
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Insomnie_ion_untaru_1360911044.html [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]
-
mi-l retrag de sub talpa cotropitoare și să am bunul simț de a-i lăsa „agresorului” șansa de a se scuza. Desigur, în cazul doamnelor, bărbații pot fi curtenitori, pot schița un zâmbet politicos, chiar dacă tocul cui a apăsat pe bătătura dureroasă a degetului mic de la picior... asta nu înseamnă tocmai ipocrizie, ci o dulce îngăduință. Reîntors din „Levant” într-un „Mongolfier”, pentru a-l detrona pe Vodă printr-o lovitură de palat,, filozoful căutării timpului pierdut a purces să prindă
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_umanitatea_anormala.html [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
al moralei, răbufnește în insultă, dezgustat de „perplexitatea maselor țărănești dezrădăcinate”. Nu aș dori să comentez aici prestația mai mult sau mai puțin corectă gramatical, a scriitorului favorit al snobilor, dar gândirea sa liberă (de caracter) mă cam calcă pe bătături. După cum spuneam, nu voi zâmbi și nu-i voi oferi și celălalt picior pentru a mi-l călca. În urmă cu câțiva ani, precedentul Suveran Pontif, sosit în prima sa vizită într-o țară ortodoxă, a numit România GRĂDINA MAICII
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_umanitatea_anormala.html [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
a ținut cu orice preț. Învățătoare era fata popii. Cum eram orfan și sărac, trebuia să trec întâi pe la ei pe acasă. Tu știi, școala este în fața bisericii și casa popii peste drum. Le căram apă, dădeam cu mătura prin bătătură sau dacă era iarnă le dădeam zăpada, hrăneam vitele și pe urmă mă duceam cu „domnișoara” peste drum la școală. Eu îi duceam geanta. Până treceam drumul îi spuneam cu capul în jos că nici astăzi nu am tăbliță. Noi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cu toate că nu-mi plăcea ideea să dorm singură și mai ales cu ușa deschisă. -Ce face, Gogu, de nu mai vine? m-a întrebat într-un târziu și grăbită s-a sculat și s-a îndreptat spre ieșire. Ajunsă în bătătură, am auzit vocea lui tataie, care de atâta strigat era răgușită. Mamaia, speriată a luat-o la fugă. Eu mergeam încet de data aceasta. Uitasem pur și simplu de tataie tot privind-o pe vaca noastră cum suferea. Când am
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
sau cinci, nu mai știu, și s-au dus de tineri... Păi, atâta carne...da... poate și blestemele... mai știi ? completă Miti a lu Banbus, bărba-su, un om solid, ca la cincizeci de ani, căruia i se vedeau de la distanță bătăturile scorojite din palme. Parcă eu n-aș vrea numa bun ? da de unde ?... și se încruntă imediat lăsându-și privirile în jos ca și când ar fi vorbit cu o persoană inexistentă. Lascu știa bre, știa tot ce se întâmplă în sat, da
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
jurul căutării de sineam tresăritam plînsnu erai.... XXXII. EXIL ÎN RAMA UNEI ÎNTREBĂRI, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 812 din 22 martie 2013. N-am anotimpuri sînt trecătoare, am sufletul plin de mesteceni și de tine făcînd bătături în palmă laolaltă cu vuietul mării tot meșterind la aripi pentru noi că nu mai țin minte cine sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Citește mai mult
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
că nu mai țin minte cine sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Citește mai mult N-am anotimpurisînt trecătoare,am sufletul plin de mesteceniși de tine făcînd bătături în palmălaolaltă cu vuietul măriitot meșterind la aripipentru noică nu mai țin minte cine sîntde ce mă aflu aiciși de ce coboară asupra meaarsura ochilor tăi...Tu ce număr porți la aripi ?... XXXIII. ECHINOCȚIU DE TOAMNĂ, de Luminița Cristina Petcu , publicat
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Timpul din Iași. Cel care spune într-un poem „Cu seva strânsă în stihuri, hrănim viața din noi”, adună cuvinte precum în aceste două strofe, din odiseia vieții sale: Descurcă, iubito, ițele iubirii/ și țese întinse pânze de amor./ pune bătătură dorurile tale,/ giulgiu ca să-mi fie, când va fi să mor!// De te-ncurci în ele, ai un pic zăbavă, / Voi veni și eu, ca să te ajut / Și vom țese-n doi numai pânză albă/ Dorurile noastre s-or uni
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > A TRECUT O BRIȘCĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului unul câte una gândurile vraf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura a trecut o brișcă vadul în amont fiecare tont vrea alt fel de frișcă stanța un popas pasărea divină ne umplea de vină fiecare ceas toamnele din burg vasele din
A TRECUT O BRIŞCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/A_trecut_o_brisca_ion_untaru_1337351548.html [Corola-blog/BlogPost/358835_a_360164]
-
Articolele Autorului Eram departe astă vară, La munte, undeva la țară. Pe-un sez-long stăteam la soare Și-am fost martor la-ntâmplare. La țară-i muncă precum știi. Părinte singur de copii Ajunge munca o tortură. Ea robotea prin bătătură. Era o mamă pentru-un fiu Sau poate doi,dar unul știu, Căci eu doar unul am văzut. Poate-ar părea de necrezut, Dar veni pe înserate Un ins plesnind de sănătate, Iar ea căra cu brațul lemne. Eu mi-
UN FIU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1476804546.html [Corola-blog/BlogPost/379099_a_380428]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ECHINOCȚIU... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului „Intră frig și ieși căldură Să se facă vreme bună Pe la noi pe bătătură”. Acum e Soarele la ecuator, Șederea lui aici să nu te doară, E vremea dar după atâta Dor- Fii Echinocțiul meu de Primăvară! Se tulbură narcisele din noi, Floarea de vișin, vița cea de vie, Rămâne frigul iernii înapoi, Tu
ECHINOCȚIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1426924200.html [Corola-blog/BlogPost/353435_a_354764]
-
la noi, la români! A reușit să se înalțe la cer, așa simte el românul, cu curul... Sunt sus de tot, peste toți și pe voi vă văd mici și umili. Eu, nene, mi-am lepădat tălpile crăpate din colbul bătăturii și al uliței, apoi m-am și purificat pe asfaltul impecabil al autoband ulilor românești. România miroase a noi, uni zic: " a oi și-a capre", sunt dejecții, torente, burniță și barbarie scuipate peste Daci, și, acceptate de noi actualii
CA LA NOI, LA ROMÂNI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1453980025.html [Corola-blog/BlogPost/363604_a_364933]
-
pat, cădeam dormind, Somn adânc și fără vis - Viață ca-n Paradis!... Într-o vreme am realizat, Că nu-i așa viața la sat, Că oamenii, dimineața, Se trezesc, își spală fața, Iau câte o îmbucătură, Ș-apoi merg în bătătură, La cele dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Și uite așa, pe răcoare, Vor fi scoase la plimbare, Iar ziua-n amiaza mare, Duse la o adăpătoare. De-ar fi numai de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1429535660.html [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]
-
dimineață, trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu făcea lumină suficientă, așa că ieșise în bătătură și agățase ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din bucăți de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo găteau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui moș Constantin și tușa Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Tușa Floarea strânse totul de pe masă, moș Constantin o
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
sufletul celor morți, iar bărbații or să beie, Numa” doară patruzeci, de pahare cu vin, mici Și-o să mînce toată lumea, unși cu miere, mucenici! Cîrceie - lanț scurt, gros, cu zală pentru prins lemne mari; bobotaie - foc cu flăcări mari; ocoale - bătătură; coace - plăcinte din apă drojdie și făină coapte în ulei. Referință Bibliografică: Patruzeci de sfinți / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1489067119.html [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
și ne-au arătat apoi darurile aduse pentru noul născut. Un alt jalon al procesiunii religioase la care se încumetau credincioșii înaintea Crăciunului pe aceste meleaguri californiene și care deveniseră de peste 20 de ani un obicei al locului, într-o bătătură organizată ca un mic saivan unde se încălzeau la foc câțiva păstori, pentru ca nu mult după uzualele schimburi de binețe, un înger proiectat pe o pânză în spatele colibei să anunțe cu un glas sideral că Domnul se va naște în
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
clădirile... angajații erau ai partidului. El apăruse deasupra tuturor, fluturând o repartiție de pe care nu se uscase bine cerneala și începuse să le dea ordine. Ba chiar să schimbe oameni, reguli și obiceiuri bine încetățenite în fermă. Îi călca pe bătături cum era mai rău și unde durea mai tare. Își băga nasul în cele mai mici detalii ale mecanismului după care era administrată îngrășătoria de bovine, fără a ține cont de nemulțumirile celor obișnuiți cu traiul lejer de până atunci
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
de deces al tatălui său. Era într-o zi din postul Crăciunului, friguroasă, dar cu soare. Printre sughițurile care-i înfundau respirația, poștașul l-a citit, fiindcă ea, mumă-sa, era aproape leșinată și toți vecinii care se adunaseră în bătătura casei, să audă nenorocirea, țipau cu palmele la ochi. - „Fruntașul, Mogoș Trifon , născut la data de 1 februarie 1911, în comuna Valea Mare ... contingentul... și a început și el să plângă de n-a mai putut citi oprindu-se un
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496027265.html [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]