573 matches
-
și Visător de rasă”, „seraficul Princip” Radu Stanca, robustul, neconvenționalul Robert Burns, Villon - cel „rătăcit într-o lume de smârc” - ș.a., iar printre toți aceștia, pitoreștii Stan Palanca („bardul de crâșmă”) și „curiosul bard Pâcă/ ăl de-și căta cu bătăușii râcă”. Pura enunțare a acestor nume creează haloul sublim al unei generații tragice, care clamează, odată cu Spartacus murind, „Lăsați-ne himera!” sau subscrie declarația celor „cu inima în palmă”: „E timpu-acelor care INIMI au/ și OCHI și CREIER - să le
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
piesa se numește Rămas-bun, copilărie!). Elevi și dascăli se împart maniheist, în tabăra „bunilor” încadrându-se „blândul” director Pleșoianu, visătorul profesor de geografie zis Columb, sentimentala Mia, iar de cealaltă parte situându-se „negativul” Mișu Felecan, un Mefisto al clasei, bătăușul Ionaș Oproiu, zis Tarzan, sau drasticul profesor de istorie, poreclit Vucea. S. mizează și pe o idilă între protagoniști, Ștefan Vardia și Mariana Pleșoianu, fiica directorului. Acțiunea are loc în 1944-1945, într-un liceu de provincie, înaintea instalării guvernului Petru
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
pune serioase probleme de adaptare-integrare familială, școlară și socială. În sensul acesta, H. Abramson descrie următoarele forme clinice: a) Instabilitate psihomotorie pură. Aceste cazuri se caracterizează prin următoarele trăsături psihopatologice: impulsivitate, turbulență, înclinație spre mânie, nesupunere, încăpățânare, dezordonați, împrăștiați, violenți, bătăuși. Bolnavii vor să domine într-o manieră puerilă; recurg la frecvente fugi și manifestă tendință la vagabondaj. b) Debilii instabili. Aceștia au o ereditate încărcată din punct de vedere psihopatologic, notându-se în antecedentele lor episoade meningitice, convulsii, epilepsie, suicid
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ivesc, pe rând, Cancerul, Pleiadele, Hiadele, Orion... Furtuna toamnei egeice se aude dincolo de munții Olimp, se văd fulgerele și se aud tunetele lui Zeus, care s-a mâniat, cine știe din ce pricină, pe tesalienii cei mândri și pe lapiții bătăuși. „Iată cum învăluie lumea Calipso cu pătura stelelor, dăruită de atotputernicul părinte atlantic...” - meditează Ulise. Fiorul rece și îngrijorat al toamnei se strecoară pe sub chitonul țesut din lână ioniană de roabele Penelopei și îi pătrunde în suflet lui Ulise. Își
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea; cât despre „veselia” lor, aceasta era legată, probabil, de faptul că aveau la dispoziție atâtea victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul miliției brașovene și mai apoi a arestului din Capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele fiind soldate, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese, după cum declara, într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a recunoscut el însuși toate acuzațiile (inclusiv cea de unealtă a securiștilor), relatându-le colegilor săi felul în care fusese chinuit și mai apoi cum el însuși îi chinuise pe alții (Arsene, 1997, vol.1
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și este jucat adesea de către elevi în timpul pauzelor acolo unde există în mod clar găști dominante și subordonate. Băieții mai slabi îi vor hărțui constant pe cei mai puternici, în ciuda faptului că, drept răspuns, ar putea să o încaseze, căci
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum „torționar” sau „călău”, preferând formule ca „agresor” sau „bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ori discredita supraviețuitori: fie din rea-intenție, fie din lipsa de informații asupra destinului lor în acțiune; or, prezentul volum își propune doar să prezinte evenimentele cât mai aproape de realitate. Ne-am oprit, pentru studiul nostru, la termenii de „agresor” ori „bătăuș”, pe care îi considerăm mai indicați în acest caz. O problemă mai dificil de rezolvat este găsirea termenului potrivit pentru înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, „fenomenul Pitești”, este vagă și ușor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ion Stoian, dar și Florin Bârsan, Romeo Iosipescu, Cristescu, Anton Livinschi, Dumitru Ibănescu, Gheorghe Tintilă, Iosif Cobzaru, Nicolae Babencu, Matei Coca, Nicolae Popescu, Ioan Matei, Gheorghe Brașoveanu, Ștefan Apăvăloaie, Mircea Birbirii, Marcel Buta (un bihorean care la Gherla va deveni bătăuș) și Paul Ciobanu 2. Încercările grupului de la Suceavatc "Încercările grupului de la Suceava" La scurtă vreme după sosirea grupului băimărenilor, gardianul i-a anunțat că unii elevi fac „reeducare” și că va veni cineva să le explice în ce constă aceasta
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
variantă pentru cei care se prăbușeau sufletește era trecerea de partea agresorilor, fapt care le conferea o relativă stabilitate și siguranță emoțională și fizică. Pericolele nu treceau cu totul, întrucât au fost numeroase cazuri în care membri ai „comitetelor” de bătăuși au fost schingiuiți încă o dată (sau de mai multe ori) pentru că erau prinși cu informații ascunse ori manifestau milă față de cei torturați, dar situația lor era totuși mai bună decât a celor care suportau bătăile și chinurile în continuare. În
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
agresorilor pe Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la camera 81, Octav Botez, la camera 82, Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan, la camera 991. Subliniem însă că doar o mică parte dintre cei care au avut roluri de bătăuși în Gherla au făcut-o benevol, marea majoritate fiind obligați să joace acest rol în urma torturilor îndurate. După o primă serie de torturi, Popa „Țanu” a scos victimele la muncă în ateliere ca să obțină informații. Ei erau cazați la camerele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare succes însă3. Se pare că în august 1951 Grama, Bogdănescu, Gherman, Sofronie, Cojocaru și Laitin au plecat de la Valea Neagră, iar unii deținuți și-au manifestat bucuria că au scăpat de bătăuși. Totuși, informații s-au strâns în continuare, fiind centralizate de către Octav Botez. La începutul lui mai 1952, Ion Voin, Ioan Cerbu și Cornel Popovici au fost transportați pentru anchete la Jilava, unde l-au găsit pe Grama. Se pare că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și „onanist” pentru că plângea. A fost bătut la pielea goală, timp în care era apelat cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: „Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu îmi mai spuneți așa”. Bătăușii s-au oprit brusc, l-au pus să care tineta, să șteargă cu limba stropii de mâncare din jurul gamelei și au continuat să-l jignească cu aceiași termeni, crezând că îl rănesc mai tare așa, dar nu l-au mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
duci îngeraș, după alții de-alde tine”2. Măgirescu recunoaște că s-a prăbușit fizic și psihic, ajungând în asemenea stare încât și-a acuzat logodnica, părinții, prietenii și colegii, iar mai târziu a fost folosit ca provocator, turnător și bătăuș (al prietenului său Mihai Tufeanu), făcând parte și din echipe de conducere ale agresiunii, dar afirmă că urina sânge, rănile începuseră să-i puroieze (era negru pe tot corpul), avea bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost fatale: Țurcanu a asmuțit „comitetul” de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a aruncat într-un cerc de șase, șapte bătăuși, care l-au luat în primire cu pumnii și picioarele, aruncându-l de la unul la altul până când a căzut, amețit. L-au udat ca să îl trezească și l-au luat iar la întrebări, deși Niță pretindea că nu știe nimic
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Costache Oprișan, bătut de tot „comitetul” și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: „Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine tot ce știi, tot
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care i-au bătut rând pe rând pe opozanți pe o masă. După bătăi, a urmat, printre lovituri de ciomege, o gimnastică istovitoare. Obișnuit să încaseze lovituri de la box, sport pe care îl practicase în libertate, Plapșa și-a fixat bătăușii cu privirea pentru a le observa reacțiile: unii plecau capul, alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
câteva dintre torturile la care au fost supuși: obligați să soarbă mâncarea fierbinte, bătuți individual, într-un crescendo continuu, întrucât echipele de agresori erau mereu schimbate sub pretextul că nu știau să bată, puși să frece podeaua sub greutatea unui bătăuș în cârcă. Popa l-a avut în fața sa la acest supliciu pe Romeo Proistosescu, căruia îi curgea sânge din cap, astfel că Popa ștergea încontinuu dâra lăsată de acesta. A doua zi au luat-o de la capăt, iar Popa a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
3! Afirmația însă este puternic contrazisă de fapte, Pușcașu fiind cel care a supravegheat uciderea lui Bogdanovici în luna aprilie. După transferul la Gherla din iunie 1950, a devenit unul dintre liderii mișcării, fiind cunoscut drept cel mai sadic dintre bătăuși. Având o condamnare mică, a fost eliberat pe parcursul anului 1951 și se pare că a căutat să colaboreze cu Securitatea și din libertate. A fost însă rearestat și cercetat în vara și toamna lui 1953. Răspunsurile sale din ancheta pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încetarea acțiunii la Gherla, a fost mutat la Văcărești, unde a fost vecin de celulă cu Dezméri Zsombor, adus acolo ca martor în procesul Țurcanu. Tomuța a fost și el martor în proces, spunându-i președintelui că nu înțelege alăturarea bătăușilor cu victimele. Sesizând că Tomuța nu era suficient de intimidat, acesta s-a răstit la el cerându-i să spună dacă își recunoaște declarațiile din cercetări, apoi a fost lăsat să plece. După proces, a fost mutat pentru continuarea detenției
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și să se alăture echipelor de agresori, Zaharia fiind descris de mai multe victime drept unul dintre cei mai cruzi bătăuși. În camera 3-subsol l-a luat la ochi pe Vasile Ungureanu, un deținut de 46 de ani care inițiase un grup de trăire duhovnicească în celulă, numindu-l „mistic”. Aproape de Paștele din anul 1951, Zaharia l-a văzut plângând pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
I. L. Caragiale, „cânticelele comice” Bătrânul Lăceanu și Doctorul scăpătat alcătuiesc un volum de Teatru, apărut în 1857. Și în Judecata lui Brânduș (1864) se perindă o lume măruntă, mahalaua, negustorii, avocații chilipirgii. Aici, ca și în alte scrieri (Zapciu, 1881, Bătăușii, 1894), comediograful atestă daruri de bun observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din Florian, Boccaccio
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
Mistere din București, I-II, București, 1862; ed. îngr. Marian Barbu, pref. Ștefan Cazimir, București, 1984; Judecata lui Brânduș, București, 1864; Zulufenblum sau Drepturile ebreilor, București, 1879; ed. (Zulufenblum), București, 1898; O floare la Plevna, București, 1880; Zapciu, București, 1881; Bătăușii, București, 1894. Traduceri: Florian, Trei novele, București, 1853; Paul de Kock, Lăptărița din Montfermeil, București, 1855, Madelena, București, 1857. Repere bibliografice: N. Iorga, Bucureștii de acum un veac, după romanul unui avocat (Ioan Em. Bujoreanu, 1862), AAR, memoriile secțiunii istorice
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
pe raționament. În prima parte a articolelor lui de critică literară sunt expuse principalele caracteristici ale genului sau speciei cărora le aparține opera ce urmează a fi discutată; în partea a doua, ea este raportată la aceste caracteristici. Iscălit P. Bătăușul, articolul său despre cartea Ion Vodă cel Cumplit a lui B.P. Hasdeu pleacă de la premisa deosebirilor nete dintre știința istoriei și artă, ajungând la concluzia că autorul a amestecat nefericit procedeele; Răzvan Vodă, piesa aceluiași (apărută întâi sub acest titlu
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]