947 matches
-
Dumnezeu. 24,1După leoaică, vede o a doua fiară, asemenea unui urs (Dan. 7,5). Aceștia sunt perșii. Căci după babilonieni, perșii au luat puterea. Când zice și trei coaste ținea în gură, arată cele trei neamuri: perși, mezi și babilonieni, adică, după aur, argintul din statuie (Dan. 2,32). Urmează a treia fiară, leopardul, care sunt elinii (Dan. 7,6). Căci după perși, a domnit Alexandru Macedon, învingătorul lui Darius - arama din statuie. 2Fraza fiara avea patru aripi de zburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
capitolul 28, în care face o scurtă recapitulare a tuturor punctelor interpretării sale și din nou, în capitolul 29, atunci când face apel la prudența și inteligența lui Teofil în transmiterea descoperirilor. Să reluăm schematic principalele date ale exegezei: I. leoaica - babilonienii/Nabucodonosor - aurul; II. ursul - perșii/Darius - argintul; (cele trei coaste: perșii, mezii, babilonienii); III. leopardul - grecii/Alexandru cel Mare - bronzul; IV. a patra fiară - romanii - fierul; IVa. cele zece coarne ale fiarei - amestecul fierului cu lutul; IVb. cornul cel mic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și din nou, în capitolul 29, atunci când face apel la prudența și inteligența lui Teofil în transmiterea descoperirilor. Să reluăm schematic principalele date ale exegezei: I. leoaica - babilonienii/Nabucodonosor - aurul; II. ursul - perșii/Darius - argintul; (cele trei coaste: perșii, mezii, babilonienii); III. leopardul - grecii/Alexandru cel Mare - bronzul; IV. a patra fiară - romanii - fierul; IVa. cele zece coarne ale fiarei - amestecul fierului cu lutul; IVb. cornul cel mic - amestecul fierului cu lutul. După cum putem observa, mecanismul funcționează perfect până la cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ochii voștri; prădate și pustiite vor fi ele de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce păzește țarina, asemenea cetății împresurate”; b) Cartea lui Daniel, așa cum am văzut, referitor la destinul imperiilor babilonian, pers și grec (32, 1‑2). În legătură cu judecarea și pedepsirea Romei, Hipolit citează trei lungi fragmente: primul (De Christo... 34‑35) face parte din profeția lui Isaia (47,1‑15), celelalte două (De Christo... 36‑42), din Apocalipsă (17,1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care i s‑a înfățișat atunci lui Nabucodonosor (Dan. 2, 31.45) reprezenta simbolul împărăției întregii lumi” (II, 12). Istoria în patru timpi a omenirii nu este decât repetarea aceluiași model, de natură terestră, încarnat pentru prima dată de Imperiul Babilonian. Acestui model, perisabil, terestru, i se opune adevăratul model, veșnic, ceresc. Cu toate acestea, ambele ϑβΒ≅4, deși fundamental incompatibile, coexistă și se tolerează reciproc în cadrul istoriei, în cel mai firesc mod. Potrivit visului lui Nabucodonosor, distrugerea statuii - adică sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a istoriei lumii de la Adam până la Anticrist, cronologie care depășește cu mult epoca sa. În realitate, el avansează două variante ale acestei cronologii. În II, 12, afirmă că Imperiul perșilor a dăinuit 245 de ani, iar cel al grecilor, 300 - babilonienii și romanii fiind lăsați deoparte; în IV, 3, susține că durata dominației persane ar fi fost fie de 230, fie de 255 de ani, cea a grecilor rămânând aceeași. Această ultimă versiune este reluată în IV, 24, unde se face
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai mare decât toate cele de dinainte, să domnească 500 de ani”. Aici se impun câteva precizări. Simbolul statuii văzute de Nabucodonosor, prin succesiunea metalelor de diferite calități, propune o viziune „regresivă” sau decadentă asupra istoriei. Altfel spus, de la Imperiul Babilonian, simbolizat prin aur, până la ultimul imperiu, simbolizat prin fier, istoria înregistrează o involuție sistematică. Contrar acestei viziunii, fragmentul pe care tocmai l‑am citat situează 6:Ζ‑ul istoriei omenirii nu la început, într‑un illud tempus protologic, ci la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
întărit, iar acest lucru este limpede pentru toți. El are dinți de fier, căci ucide și fărâmițează lumea întreagă prin puterea sa, așa cum face fierul” (IV, 5, 1‑2). Hipolit întocmește un fel de „fișă psihologică” fiecărui imperiu. Astfel, Imperiul Babilonian, simbolizat de un leu înaripat, are o „natură” semeață. Regele Nabucodonosor „s‑a semețit și s‑a ridicat împotriva lui Dumnezeu, mărindu‑se în inima sa, din pricina faimei sale” (IV, 2, 7). Imperiul perșilor (sau al mezilor), reprezentat de urs
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci este reprezentat printr‑un monstrum a cărui constituție însumează o serie de trăsături fără legătură între ele: „o fiară îngrozitoare, nespus de înfricoșătoare, cu dinți de fier și unghii de aramă?”. Și de asemenea (IV, 8, 4‑7): Pentru că babilonienii nu alcătuiau decât o singură națiune și pentru că erau stăpânii necontestați ai lumii, Daniel a avut dreptate să‑i compare cu o „leoaică”, anume cu un animal de formă bine stabilită. La fel, perșii nu formează decât o singură nație
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
insulas, atque latebras (v. 883). După trei ani și jumătate are loc o altă lovitură de teatru. Un rex ab oriente apare la granițele Imperiului. Tiranul și susținătorii lui nu rămân nepedepsiți. Armata victorioasă, alcătuită din perși, mezi, caldeeni și babilonieni, traversează Eufratul pedestru, dat fiind că fluviul va fi secat. Cei doi cezari, în frunte cu Nero, încearcă să reziste, dar regele oriental mactatos uolucribus donat escam (v. 912). Învingătorul este aclamat de soldații romani. Roma este cucerită, devastată, trecută
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în primul rând, dar nu exclusiv, păgânilor iudaizanți, adică acelor păgâni care dovedesc o bună cunoaștere a tradiției și istoriei iudaice. În consecință, aceștia trebuie să știe că pentru iudei Cyrus este simbolul regelui eliberator al lui Israel din captivitatea babiloniană. Valerian‑Nero rediuiuus este, de asemenea, văzut ca un „nou Cyrus”, dat fiind că reînvie speranțele evreilor. De altfel, Commodian dă de înțeles fără echivoc că domnia acestuia este favorabilă nu numai păgânilor, ci și iudeilor. Nero este caracterizat drept
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
face parte din prima parte a apocrifei. Acest rege se va ridica din „cetatea soarelui” (Palmira), îi va distruge pe asirieni, precum și „pe toți păgânii și pe toți cei nevrednici”. Autorul se arată foarte favorabil perșilor, eliberatorii iudeilor din captivitatea babiloniană. Mesia iudeu „va porunci să fie distruse templele păgâne și preoții acestora, să fie restaurate templele sfinte și va face daruri mari Casei lui Dumnezeu” (2, 40‑41). Partea a treia, creștină, o corectează, în opinia noastră, pe cea precedentă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
an, 1895, la Göttingen, volumul intitulat Schöpfung und Chaos in Urzeit und Endzeit, cuprinzând o analiză comparativă a primului capitol din Geneză și a capitolului 12 din Apocalipsa lui Ioan, concluzionând că cele două fragmente revalorizează un foarte vechi mitem babilonian, și anume confruntarea dintre Marduk și Tiamat. Înaintea lui Bousset, el respinge lectura izolată a Apocalipsei, pledând pentru integrarea textului ioanic în contextul mai larg oferit de diferitele tradiții orale. . Ibidem. . În legătură cu toate aceste critici, vezi Jenks, Origins..., pp. 17
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Antecedents..., pp. 130‑169; U. Vanni, L’Apocalisse. Ermeneutica, esegesi, teologia, Bologna, 1988, pp. 227‑251. . Gunkel și Bousset văd în capitolul 12 o reelaborare creștină a unui mit păgân. În concepția lui Gunkel, este vorba mai exact de mitul babilonian al confruntării dintre Marduk și Tiamat. Cât despre Bousset, el consideră că este vorba mai degrabă de mitul grec/egiptean al lui Leto/Isis persecutată de Piton/Seth‑Tiphon. Orice încercare de „reconstrucție” a genealogiei mitului rămâne mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
altele pentru că România nu are indianiști: evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință suntem Încă sub realitatea, și așa dramatică, descrisă de Eliade În prefața la Cosmologie și alchimie babiloniană 2. Geneza și supralicitarea credibilitățiitc "Geneza și supralicitarea credibilității" Prin această singură nuvelă arborescentă, scriitorul Mircea Eliade a reușit să reintroducă figura doctorului Honigberger În cultura română (și să Îl facă cunoscut altundeva, datorită traducerilor nuvelei 3). Chiar dacă numai el
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Nimeni nu știe precis când a apărut acest uimitor „număr de aur” care continuă să ne fascineze și astăzi. S-ar părea că el era cunoscut de către vechii babilonieni și vechii egipteni. Unele texte afirmă că numărul de aur se regăsește pe stele și basoreliefuri babiloniene și asiriene. Alte texte susțin că numărul de aur poate fi găsit în proporțiile Marii Piramide și în alte monumente ale vechiului Egipt
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
a apărut acest uimitor „număr de aur” care continuă să ne fascineze și astăzi. S-ar părea că el era cunoscut de către vechii babilonieni și vechii egipteni. Unele texte afirmă că numărul de aur se regăsește pe stele și basoreliefuri babiloniene și asiriene. Alte texte susțin că numărul de aur poate fi găsit în proporțiile Marii Piramide și în alte monumente ale vechiului Egipt. Din păcate nu există nicio dovadă care să indice folosirea conștientă a numărului de aur de către artiști
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
diverse moduri, obținându-se sigur anumite numere interesante. De asemenea orice măsurători ale unor lungimi implică erori sau imprecizii, care vor conduce la imprecizii și mai mari în calculul raportului dintre ele. De aceea este extrem de improbabil ca fie vechii babilonieni, fie vechii egipteni să fi descoperit numărul de aur și proprietățile lui. Această sarcină le-a revenit matematicienilor greci. Se presupune că numărul de aur ar figura în unele dimensiuni ale Parthenonului din Atena. Din aceleași motive descrise mai sus
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
reușeau să parcurgă atât de repede acest curriculum polymatheic 21. 2.5. Curricula ezotericetc "2.5. Curricula ezoterice" O dimensiune permanentă a educației din toate timpurile a fost existența „învățăturilor secrete”. Le-au avut toate marile civilizații - de la egiptenii și babilonienii antici până la școlile medievale și ordinele religioase ale creștinismului. Grecii nu au făcut nici ei excepție. Atare școli și confrerii oculte își asumau misiuni și curricula învăluite de mister. Chiar și întemeierea lor era prezentată mitic. 2.5.1. Misterele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Autorul dezvoltă în teza sa de doctorat ideile expuse în studiul Între divin și uman. O problemă a culturii elenice (1921), reluat ulterior sub titlul Evoluția gândirii la greci (I, 1927). Se urmăresc progresele spiritului omenesc în Antichitate, la egipteni, babilonieni, evrei și mai cu seamă la greci, considerați a marca un moment esențial în trecerea de la cugetarea teologică și mitică la cea filosofică și științifică. P. își completează sinteza privitoare la evoluția gândirii antice prin studii particulare dedicate unor momente
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
dacă absolvenții ar fi doar niște cunoscători mirați ai propriei tradiții, deschiși față de întrebările lumii și ucenici silitori ai Cuvântului dumnezeiesc. Nimeni nu ar vrea să întâlnească un preot care crede că le știe pe toate - de la detaliile despre cosmologiile babiloniene la rolul taxei pe valoarea adăugată într-o economie de piață. Este mai important să știi unde să cauți decât să crezi că ai găsit un adevăr universal fără să-l fi căutat vreodată. Nu în primul rând de erudiți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și Ioanichie Olteanu); Victor Hugo, Pedepsele, pref. Ion Bălu, București, 1996; Flavius Josephus, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1997 (în colaborare cu Gheneli Wolf), Antichități iudaice, vol. I: Cărțile I-X. De la facerea lumii până la captivitatea babiloniană, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999, vol. II: Cărțile XI-XX. De la refacerea Templului până la răscoala împotriva lui Nero, București, 2001; Philon din Alexandria, Viața lui Moise, pref. Alexandru Barnea, București, 2003; Poeme mistice ale Antichității, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Balotă
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
se explică prin caracterul enciclopedist al studiilor iluministului transilvan, în suita lor cele filologico-istorice ocupând un loc aparte. Cultura orientală antică va reprezenta una dintre temele predilecte. Măcar așa și tot vor fi fost cunoscute, în cercuri mai largi, talmudul babilonian, ceremoniile religioase și civile ale evreilor, geografia biblică, istoria marelui templu din Ierusalim, sinagoga iudaică, Vechiul Testament etc. Nu sunt izolate asemenea forme ce exprimă ridicarea punților de legătură, în realitate, începutul deschiderilor. Tipografia Universitatis Hungaricae Budae, a cărei activitate modernă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică se vorbește despre structura tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul (Torah); Profeții (Neviim); celelalte cărți sau hagiografii (Ketuvim). Urmează perioada
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
X-lea d.Hr. - simplific lucrurile de dragul clarității - câteva generații de specialiști, numiți masoreți, punând la punct un sistem special de semne reprezentând vocalele, au ajuns la fixarea și stabilizarea textului ebraic. La origine, existau două sisteme de vocalizare: sistemul babilonian, În care punctele-vocale se puneau deasupra literelor, și sistemul tiberian (inventat și practicat În provincia Tiberiadei), În care punctele-vocale se așezau dedesubt. Ultimul a devenit universal. Textul exemplar al Bibliei folosite de evrei este Diqduke ha-teamin, stabilit de către Aaron ben
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]