184 matches
-
creației eminesciene "Luceafărul", pentru regia și interpretarea piesei "Abia înțelese". Apariții în spectacole ca: „ Livada de vișini” de A.P.Cehov, regia Andrei Șerban, „Ghetto” de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, „ Orfeu în infern” de T. Williams, regia Mihai Manolescu, „Bacantele” după Euripide, regia Mihai Măniuțiu, „Roberto Zucco” de Koltes, regia Felix Alexa.
Liliana Hodorogea () [Corola-website/Science/310464_a_311793]
-
sau Bacus, a fost un zeu roman de importanță secundară, al vinului, viței-de-vie și al beției, formă sărăcită a zeului grec Dionis. Mai era numit: Imaginea lui culturală era însoțită de preotesele bacante ("Bacchantes") la sărbătorile "Bacchanalia", desfășurate toamna, la culesul viilor. "Bacantele" - îmbrăcate în piei de cerb, purtând torțe aprinse și agitând un "thyrs" - în timpul orgiilor scoteau strigătul "evoe!", fiind poreclite "evantes" ("cele care răcnesc"). Bacanaliile au fost interzise de Senat în
Bacchus () [Corola-website/Science/296592_a_297921]
-
a fost un zeu roman de importanță secundară, al vinului, viței-de-vie și al beției, formă sărăcită a zeului grec Dionis. Mai era numit: Imaginea lui culturală era însoțită de preotesele bacante ("Bacchantes") la sărbătorile "Bacchanalia", desfășurate toamna, la culesul viilor. "Bacantele" - îmbrăcate în piei de cerb, purtând torțe aprinse și agitând un "thyrs" - în timpul orgiilor scoteau strigătul "evoe!", fiind poreclite "evantes" ("cele care răcnesc"). Bacanaliile au fost interzise de Senat în 186 î.Hr. În varianta greacă, "Bakhos", născut în Teba, a
Bacchus () [Corola-website/Science/296592_a_297921]
-
astfel încât Dionis a putut să o aducă pe Semele în Olimp. Dionis a reușit să-l aducă în Olimp și pe Hefaistos, fiul infirm cu care se rușina Hera. Însoțitorii lui Dionis erau silenii, satirii și nimfele. Menadele, tiadele și bacantele formau cortegiul adoratoarelor sale, încununate precum zeul însuși cu iederă sau frunze de viță de vie și purtând tirsuri împodobite cu conuri de pin. Acest cortegiu ducea o viață sălbatică, vâna animalele pădurii și le devora crude. Chiar și Dionis
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problemă îmbogățirii rimelor „mării armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
Flanders din "Trenul nu mai oprește aici" de Tennessee Williams. Joacă pe scena Teatrului Național "I.L.Caragiale" din București din 2004. A făcut creații memorabile în rolurile Constantin din "Săptămâna luminată"- regia Mihai Măniuțiu la Teatrul Național Cluj, Dionyssos din "Bacantele"- regia Mihai Măniuțiu la Teatrul Național București (1997), Bolinbroke din "Richard II"- regia Mihai Măniuțiu la Teatrul Național București, Oberon din "Visul unei nopți de vară"- regia Victor Ioan Frunză la Teatrul Național Cluj, Regele din "Regele moare"- regia Victor
Marius Bodochi () [Corola-website/Science/321479_a_322808]
-
W. Shakespeare, Exact în același timp de Gellu Naum, Experimentul Iov, după Cartea lui Iov, Tragica istorie a doctorului Faust, după Christopher Marlowe, Alcesta de Euripide, 16 lecții despre dezastrele amorului carnal după Cântarea cântărilor, un spectacol de Mihai Măniuțiu, Bacantele de Euripide, Electra după Eschil și Euripide. Spectacolele sale au fost în turnee naționale și internaționale în Marea Britanie, Belgia, Franța, Canada, Egipt, Austria, Ungaria, Finlanda, Iugoslavia și Brazilia. Ca scriitor, a publicat șase volume de povestiri, "Un zeu aproape muritor
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
Între 1959 și 1967 a avut o relație cu Yael Dayan, o autoare și politiciană progresistă israeliană. Cacoyannis a tradus în limba greacă unele din piesele "Antoniu și Cleopatra", "Coriolan" și "Hamlet" ale lui Shakespeare, precum și în limba engleză piesa "Bacantele" a lui Euripide. a murit pe 25 iulie 2011, la Atena, în vârstă de 90 de ani. Festivalul de Film de la Cannes Festivalul Internațional de Film de la Berlin Premiul Academiei Americane de Film (Oscar) Globul de Aur Premiul Academiei Britanice
Michael Cacoyannis () [Corola-website/Science/336739_a_338068]
-
bronz turnat, cizelat și aurit, este evaluată la 1.500 - 2.500 de euro. Este o amforă gigant din faianță, pe suport metalic din 4 gheare de grifon cu gâtul și 2 anse-vrejuri în volută din bronz, susținute de 2 bacante drapate. Corpul vasului este ornat cu o scenă mitologică: tritoni și nimfe în peisaj marin și o alta cu Orfeu în compania unor muzicieni în peisaj cu arbori. De la o selecție de vinuri de clasă la lumea jucăriilor Alte două
O magnifică Licitație de Crăciun by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105926_a_107218]