657 matches
-
o oală cu opăreală pe el. A rupt-o spre casă de parcă îl urmăreau muscalii prin tranșee ca pe voi la Cotul Donului. Începură să râdă amândoi în timp ce se pregăteau de culcare. Nicolae a mai fost și altă dată oaspetele baciului, așa că era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să plece până la sfârșitul săptămânii. Îi era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. [1] Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Referință Bibliografică: BACIUL MIRON / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
si meșterii, si iedera, ar fi murit de melancolie - de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurile și îngerii, si întemnițații, si sihaștrii, ar fi murit de melancolie. ELOGIU PATRIARHULUI Sunt patriarhul vieții mele! și, cojoc, pe umăr port, de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port, ca baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să
ELOGIU ZIDURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_zidurilor.html [Corola-blog/BlogPost/340793_a_342122]
-
ELOGIU PATRIARHULUI Sunt patriarhul vieții mele! și, cojoc, pe umăr port, de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port, ca baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele, cănd soarta-l uită-ntr-o balada, când lumea
ELOGIU ZIDURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_zidurilor.html [Corola-blog/BlogPost/340793_a_342122]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE MĂCENISME Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Happening stradal meeting street lunch se inundă la Șatra găzdoilor Baci Ghiuri Ciocăneaua care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472528838.html [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
fiecăreia, Toader Baciu le scrisese, desigur, în ungurește: “Pentru Marko/Judith, amintire de la românul Toader Baciu, din Ip, la 15 sept. 1919”. Băiatul i-a scris, la rându-i, pe poză lui Toader: “Cu toată dragostea și recunoștință, pentru Todor Baci, Marko și Judith Csaba, Budapesta, 15 sept. 1919”. ÎI. Ip, noaptea de 13-14 septembrie 1940*: Un vecin ungur i-a indicat caporalului Marko Csaba casa lui Toader Baciu. Pe acesta și pe băiatul lui cel mic i-a împușcat cu
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475819328.html [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
să vadă ce era în sipetul din lemn frumos sculptat pe care-l furase din casa lui Toader Baciu. A găsit acolo niște scrisori și câteva poze. Deodată încremeni: în una dintre poze era el, sora lui, Judith, si Todor Baci, cel care zile de-a rândul îi hrănise că pe copiii lui. Pe spatele pozei era dedicația lor, scrisă chiar de el, Marko, în 1919, în hotelul “Gellert”, din Budapesta. După câteva minute în care n-a făcut altceva decât
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475819328.html [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
pășunat . -Pentru câinii noștri stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
pot fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prolog: Din Legea Legilor prin vremi De vremuri din vechime, Neam pentru neamuri te întremi, Străveche Românime! De șase mii de ani, veget Pe tronul marii Dacii, Zamolxe - rege, zeu, profet, Ocârmuiește bacii Și strajnicii apărători De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-a lăsat Primul Profet al lumii, Sunt adevăr adevărat Prin Pruncul sfânt al Mumii. Vechiul și Noul Testament
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1490421710.html [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
ținutului, înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România, de cântece religioase, pricesne și colinde românești autentice. Este laureat la șaisprezece concursuri și festivaluri de folclor din România. Căsătorit, din 1989 cu Eugenia Mariana (Baci), economist, funcționar la Administrația Financiară Bistrița Năsăud, artistul Alexandru Pugna beneficiază în propriul cămin familial de liniștea, armonia, căldura și iubirea propice prestațiilor sale, de referință pentru profilul său artistic dar și desfășurării summumului de activități în plan social comunitar
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1481174778.html [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
voie să le ucidă decât în condiții extreme: când nu are cu ce se hrăni, în legitimă apărare ori când ele își încalcă propria rânduială, devenind prea stricătoare. Iată de ce, de câte ori cineva din stână se plângea că a venit ursul, baciul Nelu lu Boboacă din Jieț spunea: „Fugi, bă, că n-o venit niciun urs, noi am venit la el!” Unchiu Culiță al lu Pătru nici nu se clintea din cojoc. „Lăsați-l, bă, striga, c-o ia pe-a lui
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
câinilor ciobănești adevărați depinde de ciobani. Iar ciobanii trebuie să țină câinii frumoși acasă, câinii agresivi în lanț, altfel își bate joc de oi. Oile au nevoie de câini utili. Închei cu o poveste tristă, spusă mie zilele trecute de baciul Culiță al lu Prună: „Hăl mai bun câne de l-am avut la viața mea o fost Tibor. Eram cu oile la țară, pe la Luncoiu, ș-o nins. Venisără vânătorii și îi pusăsără lu Tibor jujeu, lua-i-ar dracu
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Turnului, Tractoarelor, Ursu Ioan, Valea Jiului, Alunului, Ciceu, Deda, Dudului, Filiași, Hărmanului de la nr. 49 și 136 la final, Hărmanului Fundătură, Pașcani, Simeria, Teiuș, Timiș Triaj, Timișul Sec, Ungheni, Urziceni, Drumul Cernatului, Zizinului de la nr. 95 și 104 la final, Albinelor, Baciului, Bârsei, Capra Neagră, Cavalului, Câmpul cu Flori, Vasile Copilu Chiatră, Cimpoiului, Ciobanului, Dascălu Costea, Dulgherului, Fagurului, Fântănii, Filip Gheorghe, Fundăturii, Calea Feldioarei de la nr. 91 și 82 la final, Izvorului, Luncii, Merilor, Nicovalei, Primăverii, Oițelor, Orhideelor, Parcul Verde, Pășunii, Plugarilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Turnului, Tractoarelor, Ursu Ioan, Valea Jiului, Alunului, Ciceu, Deda, Dudului, Filiași, Hărmanului de la nr. 49 și 136 la final, Hărmanului Fundătură, Pașcani, Simeria, Teiuș, Timiș Triaj, Timișul Sec, Ungheni, Urziceni, Drumul Cernatului, Zizinului de la nr. 95 și 104 la final, Albinelor, Baciului, Bârsei, Capra Neagră, Cavalului, Câmpul cu Flori, Vasile Copilu Chiatră, Cimpoiului, Ciobanului, Dascălu Costea, Dulgherului, Fagurului, Fântănii, Filip Gheorghe, Fundăturii, Calea Feldioarei de la nr. 91 și 82 la final, Izvorului, Luncii, Merilor, Nicovalei, Primăverii, Oițelor, Orhideelor, Parcul Verde, Pășunii, Plugarilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... unde sunt apreciați că profesioniști desăvârșiți. Ba li se dă voie să aibă câți câini „dorește” mușchii lor. Vorba aia: „Și-aveau câini mai mulți, mândrii și temuți!” Mă întreb: „Oare
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
lumi sunt pe Pământ... XXVII. PLUTAȘ PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Citește mai mult Plutaș pe Bistrițaîntr-o țară-nfloritoare,Cu păduri și port la mareDintr-un sat de pe la munteUnde-s baci și doruri multe,Se sculau răzeșii toț’Cum să facă ei negoțș-au pornit ca la îndemn,Să facă comerț cu lemn.Un prinț de neam avidTot cumpără lemn de molidCa să-l toace în fierăstraieși să facă din el... parale
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
că poetul și-a păstrat eleganța și sensibilitatea cunoscute din „Gânduri de la marginea lumii” (Ed.Rottarymond, Râmnicu-Vâlcea, 2010), o carte eveniment, pe care acad. Gh. Păun o recomandă cu autoritatea și competența Domniei Sale: „(Des)involt și temerar, căci poet e Baciul domnișan, cu carte-n regulă (...) solemn și șturlubatic, îl prinde pe Eminescu de braț, zâmbindu-i complice...”( Op.cit.p.5). Dacă în cartea amintită, ne punea pe gânduri cu „rugăciuni rostite către genunchi, nu către inimă”, în noua sa carte, mai
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Mai eram și eu în preajmă, / prăfuit ca un ceas / din magazinul cu antichități, / numai duminica, / în vestiarul inimii” (p.5). Putem interpreta și faptul că poetul a explicat titlul cărții prin câteva idei poetice. Oricum, prin natura sa ardentă, Baciul domnișan își dezvăluie gândurile, uitându-se „anonim” și povestind... Folosește însă verbul reflexiv „mă povestesc”, ceea ce sugerează intensitatea emoțională și sentimentală a creației sale artistice. Își expune sentimentele în anonimat, fără prea multă paradă. De fapt, Eul liric se vrea
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În muntele Drăganul, vecinul de răsărit al Păpușii și de apus al Pietrei Craiului, își are lăcaș tihnit o stână, într-un rai pentru două mii de oi și vaci. Baciul, un bărbat bine făcut, de vreo cincizeci de ani, șolticar pitit, dă pe gât o țuică de prune, adusă de un oaspete școlit și cu ochi lucitori, făcătorul de brânză meșeșugește răspunsuri: - De când n-ai mai coborât în sat, nene
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragobete_de_stana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
SENSI Perdermi nel tuo sguardo, în quel mare color smeraldo. Inebriarmi col tuo profumo, quando sazio di abbandoni accanto a me. Ascoltare la tua voce che come una dolce armonia sussurra parole d'amore. Sfiorare le tue labbra con ardenți baci. Due corpi uniți nella passione uniți nel'amore. ------------------------------- Simona PUȘCAȘ Romă, Italia Iulie/Giugno 2014 Referință Bibliografica: Simona PUȘCAȘ - LUMINI ȘI UMBRE / LUCI E OMBRE (POEME BILINGVE) / Simona Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1321, Anul IV, 13 august
LUMINI ŞI UMBRE / LUCI E OMBRE (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/simona_puscas_1407943585.html [Corola-blog/BlogPost/368088_a_369417]
-
În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1441013773.html [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
Poezie > Pamflet > PLUTAȘ PE BISTRIȚA Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]