567 matches
-
fond, a Creațiunii) sau duioșia paternității. SCRIERI: Dumnezău, Oradea, 1928; Umbre și lespezi, Oradea, 1938; Umbre și lespezi, îngr. Dimitrie Danciu, pref. V. Fanache, București, 1974. Traduceri: Ady Endre, Sânge și aur, Oradea, 1930; ed. îngr. Nae Antonescu și Corneliu Bala, pref. Nae Antonescu, Oradea, 1996; Philip Lindsay, Regina Cristina, București, f.a. (în colaborare cu A. Profirescu); Rosamond Marshall, Kitty, București, f.a.; ed. Timișoara, 1994. Repere bibliografice: A. Davidescu, Dl. Tistu și un tânăr poet, „Satu Mare”, 1921, 7, 14; George Bota
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
București, 1949; Atunci, în februarie, București, 1951; Multe, multe luminițe, București, 1951; Votez pentru prima oară, București, 1952; Marea bătălie de la Iazul Mic, București, 1953; Are tata doi băieți, București, 1956; Mai e un loc pe genunchi, București, 1956; Ala, bala, portocala, București, 1957; Schițe în pantaloni scurți, București, 1958; Cartea cu ochi albaștri, București, 1959; Scrisori pe adresa băieților mei, București, 1960; Făt-Frumos când era mic, București, 1963; Ariciul din călimară, București, 1964; Punct și de la capăt, București, 1967; Tartine
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
David, Constanța Georgescu, Niloș Ilona, Elisabeta Luca, Gabriela Bernaki, Dida Mihalcea, Szabo Etelka, Valeria Sadoveanu, Elena Tudorache, Sidy Toma, Ghizela Vass, Raluca Ripan, Marta Solomon, Mia Marian, Berekmeri Elisabeta, Alice Benari, Maria Ionescu, Micaela Catargi, Vladioni Maria, Beate Fredanov, Elisabeta Balo, Eugenia Dendrino, Maria Tăutu, Ecaterina Borilă, Ileana Răceanu, Pălăian Salomea, Aurora Antonescu, Ecaterina Brezoianu, Mocanu Maria, Lucia Sturdza Bulandra, Pia Cealnăr, Maria Dan, Dorina Stoian, Isabela Potop, Maria Sava, Elisabeta Sencovici, Suzi Kun, Elisabeta Strauschi, Rita Sanielevici, Elvira Cosma, Ana
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic și protector. Însoțește, din acest motiv, jurământul, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
răspuns. Cu un suspin, își sprijină capul de speteaza scaunului. — După victoria de la Actium, grăiește molcom, am fost ne voit să integrez în armata republicii unele din legiunile lui Marcus Antonius, cu întregul lor efectiv, de aceea avem numere du ble și triple. Oftează amândoi în același timp, deși din motive diferite. Pri mul se gândește la eforturile aproape supraomenești făcute pentru a reduce cele 60 de legiuni rămase în urma confruntărilor la o forță militară pe care să o poată controla
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și așa, spuse Harry cu admirație. Începu să deruleze Înainte, iar viețile prietenilor lui Începură să-i alerge prin fața ochilor, cu tot cu vocile chițăite, până ajunseră la momentul sosirii la Insula Plutitoare. Uite-l și pe Heinrich, Își spuse el, cu balele curgând și mâinile unsuroase, Întâmpinându-i la doc. Harry dădu sonorul mai tare și o auzi pe Roxanne povestind În timp ce Înregistra: —Pescarii Intha de aici pescuiesc Într-un picior... Următoarea imagine era cu căsuța lui Harry cu acoperișul parțial ars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe o haină veche, despre obiceiul numit "fiertul mărgelei". într-o anume zi, primăvara, s-ar strânge sumedenie de șerpi mai mici și mai mari, mai tineri și mai bătrâni și toate aceste jivine și-ar amesteca la un loc balele, spumele, veninul, zămislind o piatră scumpă. Șarpele cel mai puternic, care îi dovedește pe toți ceilalți, înghite piatra magică devenind balaur. Iar dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să lase la o parte orice ambiție de martiriu. Ei, cu puțina lor credință; ei, care invadau acea lume a păcii - cucerită printr-o luptă atât de dură - purtând cu ei, printre atâtea alte lucruri sărăcăcioase, ca un invizibil bagaj, balele lipicioase ale păcatelor lor! Totul risca să fie murdărit. Făcând astfel de considerații, abatele însuși se simțea invadat de un sentiment de repulsie. Când ajunse în mijlocul curții, se opri și nu putu să nu se răzvrătească, strigând: vocea lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mii?" 12. David a pus la inimă aceste cuvinte, și a avut o mare frică de Achiș, împăratul Gatului. 13. A făcut pe nebunul înaintea lor; făcea năzdrăvănii înaintea lor; făcea zgîrieturi pe ușile porților, și lăsa să-i curgă balele pe barbă. 14. Achiș a zis slujitorilor săi: "Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile, pentru ce mi-l aduceți? 15. Oare duc lipsă de nebuni, de-mi aduceți pe acesta și mă faceți martor la năzdrăvăniile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pe o haină veche, despre obiceiul numit "fiertul mărgelei". într-o anume zi, primăvara, s-ar strânge sumedenie de șerpi mai mici și mai mari, mai tineri și mai bătrâni și toate aceste jivine și-ar amesteca la un loc balele, spumele, veninul, zămislind o piatră scumpă. Șarpele cel mai puternic, care îi dovedește pe toți ceilalți, înghite piatra magică devenind balaur. Iar dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Râde.) Poți să fii emoționat și calm în același timp? Îmi amintesc că m-am simțit ușurată că nu și-a folosit limba. Trebuie să-l cunoști un pic pe celălalt, înainte, nu? Altfel ar fi prea mult. Cu toate balele. Și senzația aia jenantă că cineva încearcă să fie creativ într-un spațiu așa de strâmt... Oricum, m-am relaxat prea mult sau așa ceva, pentru că bicicleta a căzut - zornăitul ăla îngrozitor - și apoi, sigur, am luat-o la fugă... Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
afla la timpul potrivit. Și-mi vei mulțumi. Am căutat sprijin În privirea lui Fermín, Însă bietul de el adormise Îmbrățișat cu Bernarda În timp ce Barceló Își formula discursul triumfal. Lui Fermín Îi alunecase capul Într-o parte și Îi curgeau balele pe piept, Într-un surîs fericit. Bernarda emitea sforăituri profunde și cavernoase. — Să dea Domnul să aibă noroc, șopti Barceló. Fermín e un om minunat, l-am asigurat eu. — Trebuie că este, fiindcă nu prea cred că a cucerit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
atât de oribilă, ce parcă i se lipise de retină. Închidea ochii și vedea fața Oliviei, reprezentată printr-o gaură scorțoasă, din care ieșeau melci. Oliver Își vâra capul sub pătură, dar melcii nu-l lăsau În pace. Întinzându-și balele ca pe niște fire de păianjen, coborau de pe fața femeii imaginare, ce-și desfășura părul peste el, lunecând pe pat. Ieșind din cochilie, melcii se strecurau sub pătură și i se urcau pe trup. Îi foșgăiau târându-se pe piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lunecând pe pat. Ieșind din cochilie, melcii se strecurau sub pătură și i se urcau pe trup. Îi foșgăiau târându-se pe piele și sub piele. Erau foarte greu de stăpânit. Senzația pe care o resimțea masterandul era extrem de neplăcută. Balele gelatinoase i se lipeau de scoarța de pe picioare și de pe mâini, uscându-se Între degete și degajând un miros de mâl dospit... O mulțime de limacși Îi mișunau, ca niște limbi reci, de șarpe, bifurcate, mișcându-și cornițele moi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mărturisit Sergiu odată unui prieten comun? L-a luat de braț și a exclamat: „Ioana e viața, în fiecare moment e alta.“ Într-adevăr, ce e viața? O schim bare cu fiecare pas. IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Ala, bala, portocala Am plecat din Parisul Ioanei cu sentimentul explo ra torului care descoperise un nou continent. Apoi, la Bucu rești, în tot răstimpul zilelor aurii de octombrie, n-am făcut decât să visez la năzdrăvana mătușă, la poveștile pe care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
te-ai mirat că în toate râdeam. Într-un târziu, te-ai culcat; în vis m-ai revăzut jucându-mă cu tine. Eram mici, pe la vreo zece ani, și chicoteam amândouă fericite. Am început să ne jucăm de-a ala, bala, portocala, pe urmă eu am luat-o la fugă, strigându-ți cât mă ținea gura: „Hai, prin de-mă!“ Te-ai luat după mine, alergând din răsputeri prin tre copaci, m-ai căutat peste tot, dar nu m-ai mai
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
vârstă, cu părul alb, cu gesturi mai în cete, cu vocea răgușită. S-a apropiat de tine întrebându-te: 79 „Nu-i așa că nu mă poți recunoaște?“ „Nu“, i-ai răspuns timid. Atunci ea a prins să cânte, zâmbind: Ala, bala, portocala... „Ioana, tu ești?“ ai exclamat, neve nindu-ți să crezi. „Da“, am răspuns, clipind veselă din ochi. „Unde-ai fugit?“ te-ai năpustit să afli. „Am cutre ierat lumea, dar m-am întors“, ți-am spus cu glas de taină
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
dau seama. — Știi ce i-a mărturisit Sergiu odată unui prieten comun? L-a luat de braț și a exclamat: „Ioana e viața, în fiecare moment e alta.“ Într-adevăr, ce e viața? O schim bare cu fiecare pas. Ala, bala, portocala Am plecat din Parisul Ioanei cu sentimentul explo ra torului care descoperise un nou continent. Apoi, la Bucu rești, în tot răstimpul zilelor aurii de octombrie, n-am făcut decât să visez la năzdrăvana mătușă, la poveștile pe care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
te-ai mirat că în toate râdeam. Într-un târziu, te-ai culcat; în vis m-ai revăzut jucându-mă cu tine. Eram mici, pe la vreo zece ani, și chicoteam amândouă fericite. Am început să ne jucăm de-a ala, bala, portocala, pe urmă eu am luat-o la fugă, strigându-ți cât mă ținea gura: „Hai, prin de-mă!“ Te-ai luat după mine, alergând din răsputeri prin tre copaci, m-ai căutat peste tot, dar nu m-ai mai
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
anumită vârstă, cu părul alb, cu gesturi mai în cete, cu vocea răgușită. S-a apropiat de tine întrebându-te: „Nu-i așa că nu mă poți recunoaște?“ „Nu“, i-ai răspuns timid. Atunci ea a prins să cânte, zâmbind: Ala, bala, portocala... „Ioana, tu ești?“ ai exclamat, neve nindu-ți să crezi. „Da“, am răspuns, clipind veselă din ochi. „Unde-ai fugit?“ te-ai năpustit să afli. „Am cutre ierat lumea, dar m-am întors“, ți-am spus cu glas de taină
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
adună, din dulcile oase sorb măduva caldă acei mai de vază și colții, prin râuri de sânge rămase, sticlesc înspre cerul pustiu la amiază. Apoi, când deschisă e poarta spre seară, prin fălci se unesc, adunați de cântare și-n balele pline de roșu-i amară sămânța ce cântă mai tare, mai tare... în câmp e doar urlet, se urcă pe lună și-n miezul de noapte durerea tot crește, că haită se naște, de mușcă, nebună, lăuntrul de carne, plin
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
altora, să le tulbure viața, să-și satisfacă apetitul de putere, apetit care i s-a cam tăiat de vreo cinci ani încoace, dar zace în el una din acele bestii care ar fi gata ori-cînd să mânjească umanitatea cu balele ei otrăvite și puturoase. Dacă aveam un pistol îi trăgeam șase gloanțe în fundul lui abject, și niciodată n-aș fi dormit apoi mai bine ca în noaptea care ar fi urmat. ― Ce e cu dumneavoastră? zise milițianul atât de nedumerit
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
se culca Între cele două femei. Din punct de vedere bărbătesc, el zicea că le onora pe amândouă, pe rând, ca să nu Încapă supărare, dar asta nu putea ști nimeni și, oricum, nu vă privește pe voi, chiar dacă vă curg balele Închipuindu-vă ce și cum se Întâmpla În patul ăla de trei persoane. Nu ca să se Împace cu Dumnezeu ținea să-și facă rost de un popă În familie: privea totul ca pe o afacere. Un popă nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se arunca În apă de pe mal. Apoi unda se liniștea. „Sunteți prietenii mei și de-aia nu vă mint. Aș putea să mă laud, să mă dau mare, să vă Îmbrobodesc În fel și chip și vouă să vă curgă balele de poftă. N-am fost cu nici o femeie. Nu pentru că n-am avut curaj ori n-am avut cu cine. Am vrut eu așa, În sufletul meu, când a murit mama, să fiu cuminte măcar un an de la moartea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]