303 matches
-
Str. Republicii nr. 83 BÂRLADUL 450 313 Județul Vrancea, Municipiul Focșani, Str. Republicii nr. 18 UNIREA 100 314 Județul Vrancea, Municipiul Focșani, Parc N. Bălcescu nr. 1 Grădină de vară 1350 315 Județul Vrancea, Municipiul Focșani, Bd. Unirii nr. 36 BALADA 650 316 Județul Vrancea, Municipiul Adjud, Str. V. Alecsandri nr. l DOINA 300 317 Județul Vrancea, Orașul Panciu, Bd. Independenței nr. l REPUBLICĂ 350 318 Județul Vrancea, Orașul Mărășești, Str. Republicii nr. l VICTORIA 350 Anexă 2**) -------------- **) Anexă la Legea
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
românești. Primul volum al lucrării conține texte vechi originale, reproduse în grafie chirilică și în transcriere cu litere latine, urmate de ample comentarii lingvistice. Volumul al doilea este dedicat cărților populare (..textele măhăcene, Legenda Duminicei, Legenda lui Avram, Texte bogomilice, Balada Cucul și turtureaua, Povestea numerelor etc.), însoțite de studii privind filiația textelor și circulația motivelor respective în literaturile altor popoare. Dacă primele două volume stau la baza gramaticii istorice românești (inclusiv fonetica și vocabularul, cu nume comune, nume proprii și
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei balade, iar Enescu nu a făcut o concurență lui Ciprian Porumbescu, nu a vrut niciodată să concureze pe nimeni, a făcut-o și Ruha de atâtea ori și după aceea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am avut nici o răspundere.” Vestea că Irina a murit îi dezlănțuie imaginația eroului care într-o viziune de un romantism macabru, își închipuie că merge la miezul nopții să o vadă pe iubita moartă: „Ce intrare impresionantă voi face! Ce baladă nemțească! Ce suflu va trece prin cei doi sau trei care veghează! Singur, desfăcându-mă din din noapte, după ce am fost atâta vreme nevăzut, întunecat, apropiindu-mă șovăielnic de căpătâiul Irinei. Fiecare gest va căpăta o importanță istorică. Mi-ar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
întoarcerea „Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă”. în fine, munca îl deprinde cu anonimatul („voi fi uitatul muncitor”) din viața socială și economică. Cine a introdus cuvîntul „pantofi” în literatura romînească? în poezie, Iancu Văcărescu, în „Ocheanul”, o așa-zisă „baladă” („Și în mulți cu rupți pantofi/ Ce trec d-artiști, filosofi”) și Gheorghe Asachi, în „Soția de modă”, o satiră („...Deci, vere, ține ce-ai dorit cu înfocare,/ Sufere pe tiran casnic, ce-ai cătat, acuma ai,/ Și precum provorba
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care le-am amintit până aici, Tzigara-Samurcaș găsește similitudini între arta populară finlandeză și cea românească. La fel cum Kalevala concentrează întreaga cultură finlandeză, așa se întâmplă și în cazul Mioriței 202. Paginile 90-95 prezintă o traducere a unei balade, Balada vlădicii Henric, text anonim cules în jurul anului 1671 pe care l-am amintit în prezentarea începuturilor literaturii finlandeze. Traducerea textului este realizată de Andrei Brezianu, care a avut ca sprijin o traducere englezească ce-i aparține lui Keith Bosley 203
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fiind totodată ornate cu desene geometrice, lalele stilizate sau arborele vieții. Domeniul ceramicii a venit cu exponate ceva mai moderne. Cf. Alexandru Tzigara-Samurcaș, Spirit și afinități în artele populare, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 88-89. 203 Cf. Balada vlădicii Henric, traducere de Andrei Brezianu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 92-95. 204 Andrei Brezianu, Între Carpați și Septentrion: "Piispa Henrikin Surmavirsi" și refrenul "Mioriței", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 100. 205 Ibidem, pp.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
BALADĂ VITICOLĂ În Biblie e povestit ( Și cine dintre noi nu știe) Că tata Noe-ar fi sădit El, cel dintîi vița de vie. Urmașii au considerat Că Noe-a fost un mare om, Iar de bețivi fu declarat Drept cel mai mare
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
lumina și Uitând de ea. Cheia stării de spirit e ultimul gerunziu: "Uitând de ea". Însingurarea mută e mesajul lui Brownjohn. Toate poemele lui sunt fugi solitare: iese învingător cuvântul simplu, care izbutește să se înfigă drept în sufletul lectorului. Baladă de ziua mea e o sumă de gesturi și vorbe banale, de o limpezime verbală șocantă limpezime tipică poetului Desperado. Strofele sunt alcătuite (în engleză) din trei versuri ce rimează perfect și un refren care nu rimează deloc: Sunt aceeași
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
șovăire ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar fi o liniștită reluare a motivului mitic de nu s-ar simți în ea această pulsație. Replica nesupunerii se dă numai în cazuri de nevoie. Un eveniment provoacă în artistul Prometeu ambiția de a arăta ce poate, fapt
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ori centru-stânga, la dreapta ori la stânga. Extremiști începem să părem noi, ceilalți, adică cei mai mulți, care ne lăsăm greu convinși că în fiecare blană de lup bate o eroică, samariteană inimă de mieluț; fie el neonazist, fie el neocomunist. De unde și balada: „Un’ ne duci tu, mielule? La belire, neamule!”. (Jurnalul Național, 28 octombrie 2005) Naziști de omenie ( II ) Un pericol căruia America nu îi acordă atenția cuvenită este proliferarea activității criminale a grupurilor numite gangs. Atât la nivel federal, cât și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
paranoide care Îi vizitează adeseori pe extrem de mulți contemporani ai noștri și nu numai locuitori ai „Europei centrale sau răsăritene”. Ca și polemica pe care o duceam cu prietenii mei literați de primă oră În jurul locului pe care-l ocupă balada Mioriței În mentalul românesc, dispută ce revine adesea În aceste scrieri, dar și În altele, e o dovadă a unui anume „vitalism” ce-l caracteriza pe tinerelul și debutantul Breban - alții, mai răutăcioși, vorbeau bineînțeles de provincialism sau de obtuzitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
implicație puternică. „Fulgul de aur sugerează prima scânteie a focului solar, atât la începutul zilei, cât și la începutul noului ciclu solstițial”, punerea lui în păr dă fetei de măritat puteri cosmice și încarcă planul uman cu toată vitalitatea astrului. Balada Broasca - Roasca I(32), cu o structură narativă apropiată de basm, înfățișează trei feciori care își găsesc alesele prin intermediul aruncării suliței. Probă de voinicie, gestul are o încărcătură simbolică majoră, lancea fiind simbolul soarelui. „Ca axă, lancea este și raza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se duce, care are în plus față de a merge conotația unei fracturi față de stadiul anterior, motiv pentru care este folosit și ca sinonim al verbului a muri. Condiția neofitului în acest sens este similară. Atât eroul de basm, colindă sau baladă, cât și defunctul călătoresc spre o altă dimensiune a ființării, dezlegându-se cu totul de cea anterioară. Poarta din basmul în discuție separă domeniul sacrului, imaginat ca o grădină minunată, de drumul inițiatic și astfel marchează punctul terminus al lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se trăgea,/ Cam pe furiș,/ Cam mulcomiș,/ Mâna la brâu își pune,/ Buzduganul își trăgea,/ O dată îl răsucea,/ Ochii Sâlei îi fura/ Și în Sâla iute da,/ Așa tare o lovea,/ Încât Sâla jos cădea”. Simetrică sub aspectul evoluției narative, balada anticipa de la provocarea monstrului deznodământul. Agresată vizual de prezența alesului pe tărâmul ei, Sâla va pierde exact acest simț. Echivalentă castrării, orbirea anulează orice putere a Samodivei de a mai agresa Cosmosul, căci „ochiul este sediul vieții, personalității, sufletului”. Buzduganul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă oțelî,/ Cu spată de sârmă,/ Face pânza bună;/ Dar ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
către palatul zânelor (XV,3). Ajuns pe celălalt tărâm, eroul își recuperează copilul, zâna îl urmează și criza se încheie (XIX) cu revenirea în profan (funcția XX). Integrată în totalitate în tipul Neraida al Ciclului Părăsirilor sau om - animal este balada Ciocârlanul I(30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drumului de aur folosește energiile sacre (metalul indică apartenența divină) pentru a provoca o armonie muzicală. Supunerea pustiului și convertirea lui spre o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stat susținută de S.U.A., s-a instaurat dictatura generalului Augusto Pinochet, care a durat 17 ani. ∗ Chile și-a anexat deșertul Atacarna, bogat În zăcăminte, În urma așa-numitelor „războaie ale nitraților”, din 1879-83. ∗ Indieni sau metiși ∗ Personaj din Martín Fierro, baladă despre viața de gaucho (cowboy sud-american), scrisă de poetul argentinian José Hernández. Cuvânt din limba incașă care Înseamnă „Pămîntul-Mamă“ Animale rumegătoare, de talie mijlocie, cu lînă lungă, fină și subțire Animale din familia Camelidae, Înrudite cu lamele și alpacalele Membru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mă apuca de lucru. De aceea, am redactat un nou program, asemănător cu cel dinainte, și m-am apucat să-l pun în practică începând de azi... A venit Giglio și toate planurile mele laborioase s-au năruit! Ne-am baladat toată ziulica... La despărțire, nu că mi-ar fi părut rău, dar simțeam țipând în mine o mie și unu de draci: un val de agresivitate împotriva întregului univers. Îl detestam până și pe Mihai, iar pe A.B., care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
tinerilor mari regizori români“... Pe Giglio l-am întâlnit ultima oară într-o seară de vară a anu lui 1971, pe bulevardul Ana Ipătescu, în tovărășia lui „al dumnea voastră, Neculai Constantin Munteanu“, pe atunci june și ferice. Ne-am baladat timp de vreo două ore, glumind, râzând și petrecând. La o săptămână după aceea, am aflat că prietenul meu fusese găsit la el în cameră într-un stadiu avansat de putrefacție... Prin urmare, murise cu cel puțin cinci zile înainte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
creat de El. Ceea ce cu cuvenită smerenie ne vom învrednici a arăta mai departe în povestea noastră la care iată, am purces s-o depănăm CAPITOLUL II Așezare Motto: Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai....... (Miorița, baladă în varianta culeasă de Vasile Alecsandri) Comuna Cârțișoara este plasată în sud-estul județului Sibiu, la 45 de kilometri de municipiul Sibiu, la 18 kilometri de orașul Victoria și la 103 kilometri de municipiul Brașov. Cea mai apropiată stație C.F.R. este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Înlocuită de un succint rezumat neutru. Nici măcar foarte recenta ediție a Povestirilor... nu remediază această situație <endnote id=" (528)"/>. Celebra carte a lui Lion Feuchtwanger Die Jüdin von Toledo (Evreica din Toledo) a fost tradusă În românește sub titlul neutru Balada spaniolă <endnote id=" (509)"/>. Pe de altă parte, semnatara prefeței la cartea lui Elias Canetti Die gerettete Zunge - roman autobiografic care descrie copilăria autorului În cadrul comunității evreiești din Rusciuc - reușește dificila performanță de a nu pomeni nici măcar o dată etnonimul (horrible
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu o să plec Nici acum, nici altădată Vă promit; nu vă las baltă! Și dacă-și doresc Să vă părăsesc Le voi zice Ce nu am zis nimănui Puneți-vă pofta-n ...cui!! Și așa deodată Se termină a mea baladă Și rămân acum Pe-al cerului drum O turmă de miei Cu trei păstorei Fiindcă ceilalți doi Au plecat 'napoi, Iar cei ce dădeau din coate Și-au pierdut funcțiile toate Iar în încheiere Eu vă zic: La revedere Și-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
curve, doamnă, vă rog să mă iertați”. Din păcate, s-a dovedit că și ea era tocmai dintre „alea”. Îi plăceau baladele populare și tot citea dintr-o cărțulie adusă de acasă, de la țară, de unde era. O impresiona mai ales balada despre moartea lui Constantin Brâncoveanu. Observând, în dormitor, fotografia mare a tatei, făcută pe la vreo 30 de ani, a admirat-o îndelung: „Ce frumos e aici domnul”, a spus, cumva visătoare. Era aproape încă un copil și totuși deja o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]