303 matches
-
Ca și cum ar ninge cu fluturi / peste ruguri și-acestea s-ar stinge. / Ca și cum n-ai putea să te bucuri / decât atunci când ai plânge (...) // Ca și cum m-ai iubi, ca și cum te-aș iubi. // Ca și cum, ca și cum..." Veritabile bijuterii lirice (cum sunt De dragoste, Baladă și altele) frapează nu numai prin revitalizarea ideii de dor, dar în special prin dezinvoltura modernă cu care se conturează o stare nepământească: "Frunza se destramă. Ceruri cad pe ape. / Dor îmi e de tine, chiar când ești aproape (:::) // Oare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
numai un culegător de epocă îndepărtată, dar și un poet deosebit de înzestrat, cu bună intuiție, care, în anumite momente și numai în anumite momente, nu s-a deosebit de marii săi înaintași, anonimii. Pe această cale a reușit să salveze frumoasa „baladă” Miorița. Altfel, ar fi rămas un cîntec păstoresc oarecare, asemenea multora din colecțiile folclorice. Am putea spune că i-a asigurat o nouă și glorioasă tinerețe. Într-un cuvînt, problema „intervențiilor” este pe deplin lămurită astăzi. Dacă poetul patruzecioptist s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
7. Karl Victor, Probleme der literarischen Galtungsgeschiehte, în Deutsche Vierteljahrschrift jur Literaturwissenchaft..., IX (1931), pp. 425- 447 (reprodus în Geist und Form, Berna, 1952, pp. 292-309); un studiu admirabil care evită atît pozitivismul cît și "metafizicismul". 8. Goethe numește oda, balada ete. "Dichtarten", iar epopeea, poezia lirică și drama, "Naturjormen der Dichtung" - Es gibt nur drei echte Naturformen der Poesie: die klar erzăhlende, die enthusiastisch aufgeregte und die personlich handelnde: Epos, Lyrik, und Drama - (cf. Adnotări la Westostlicher Divan, în Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sau poezia trubadurescă, de celebrare a visului și a eternului feminin, ca în Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia (2001), care cuprinde, totuși, multe versificări facile, ori, în fine, disponibilitatea umoristică, epigramatică din Imaginara paranghelie (2002). SCRIERI: Baladă pe rug, București, 1971; Motive istorice, București, 1973; Cercul perfect, București, 1979; Ștefăniță-Luminiță, București, 1981; Arborele de sânge, București 1986; Cartea cu ferestrele deschise, București, 1988; Coșmarurile din carcera comună, București, 1992; Dragoste la vârsta întâi, București, 1994; Revelații sacre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
atribuțiile funcției de îndrumare a creației populare și încurajarea tradițiilor ca Lucian Onciu, tânăr actor dar și tânăr la Centrul Județean de Creație, speranță pentru viitor. Pe lângă casele de cultură sunt diverși îndrumători care susțin sau instruiesc formații (Ionel Roșu Balada 389 din Bârlad) dar, fără îndoială, directorii caselor de cultură sunt animatori autorizați și importanți (i-am amintit pe Emil Rășcanu din Vaslui și Virgil Giușcă din Bârlad, adaug pe Sergiu Găină, din Huși) și pe cei de pe lângă cluburile elevilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei balade, iar Enescu nu a făcut o concurență lui Ciprian Porumbescu, nu a vrut niciodată să concureze pe nimeni, a făcut-o și Ruha de atâtea ori și după aceea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
prezintă Garabet Ibrăileanu și Mihai Ralea. Criticul literar, G. Ibrăileanu prevede fenomenul dezvoltării romanului social „stufos, plin de probleme și documente omenești". M. Ralea consideră că romanul continuă firesc epopeea, iar literatura noastră populară care nu cunoaște epopeea, ci doar balada ca amplă specie epică, tinde mai întâi spre nuvelă. În consecință, această tardivă eflorescență a romanului românesc implică o foarte mare diversitate de tendințe și orientări care, în alte literaturi, au apărut treptat. Problemele complexe social-politice, produse de perioada interbelică
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
lirism și narativitate. Modernitatea formei constă în faptul că, deși este o creație epică - o baladă cultă -, include elemente de artă poetică (în prolog) și de legendă etiologică (în epilog). Aparținând celei dea doua etape a creației barbiene (etapa baladicorientală), balada surprinde un ritual de inițiere prin Logos și prin Eros. Tema iubirii imposibile se asociază cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
, baladă populară din ciclul baladelor de vitejie. Aparținând eposului medieval, a fost pusă în circulație, printre primii, de V. Alecsandri prin colecția sa. În culegerea lui G. Dem Teodorescu varianta Miu Cobiul este pusă în legătură cu o legendă despre satul și pădurea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
Vestului îndepărtat, București, 1966; Comedia burlescă, București, 1967; Lamento pentru peștișorul Baltazar, București, 1968; Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare, București, 1970; Eroi, fantome, șoricei, București, 1970; Închide ochii și vei vedea Orașul, București, 1970; Baladă pentru vechiul drum, București, 1976; Grafica americană. Un portret al Americii, București, 1976; America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală, București, 1984; Exil, București, 1999; Împreună cu Elli în Imaginaria (în colaborare cu Michael Ende), tr. Nora Iuga, pref. Mircea Horia Simionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, I. Ghica, N. Bălcescu este compensată, în parte, de bogata și variata activitate a lui Heliade și de colaborarea frecventă a lui C. Negruzzi. Heliade e prezent cu câteva titluri care l-au consacrat ca poet: balada Zburătorul (inclusă și în „Curierul românesc”), Căderea dracilor, Ingratul, cântul I din Michaida. Mai oferă poezii D. Bolintineanu (O fată tânără pe patul morții, Mihnea și baba), Iancu Văcărescu, C. Aristia, iar dintre poeții moldoveni - Gh. Asachi, V. Alecsandri (poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
HÂNCU, Andrei (3.VII.1929, Mateuți, j. Orhei), folclorist. Este fiul Olimpiadei și al lui Simion Hâncu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1957) și a obținut doctoratul în filologie (1962) cu teza Balada populară „Miorița”. Din 1962 devine colaborator științific în secția de folcloristică a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Publică la „Limbă și literatură moldovenească”, „Revista de etnologie” ș.a. A făcut parte din colectivul care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
înalt grad spiritualitatea unui popor, directorul revistei arată un interes deosebit față de folclorul popoarelor din sud-estul Europei. Bonifaciu Florescu scrie un articol privitor la modul în care istoria românilor se reflectă în poezie, iar A. Ubicini prezintă în versiune franceză balada Soarele și luna. Capodopera poeziei populare românești, Miorița, e publicată în franceză în două versiuni diferite. Între colaboratori se numără Antonin Roques, cu un fragment intitulat Împăratul Nicolai, și B.P. Hasdeu, cu un fragment dintr-o lucrare despre istoria românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287727_a_289056]
-
românești. Primul volum al lucrării conține texte vechi originale, reproduse în grafie chirilică și în transcriere cu litere latine, urmate de ample comentarii lingvistice. Volumul al doilea este dedicat cărților populare (..textele măhăcene, Legenda Duminicei, Legenda lui Avram, Texte bogomilice, Balada Cucul și turtureaua, Povestea numerelor etc.), însoțite de studii privind filiația textelor și circulația motivelor respective în literaturile altor popoare. Dacă primele două volume stau la baza gramaticii istorice românești (inclusiv fonetica și vocabularul, cu nume comune, nume proprii și
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
realitate și ficțiune, de călătorii în timp și în spațiu, căruia i se adaugă interferența cu absurdul și umorul negru. SCRIERI: Drum spre liniște, București, 1965; Ultima declarație, București, 1967; Nopți albe la judiciar, București, 1972; Zborul harpiilor, București, 1972; Baladă pentru locotenent, București, 1975; Înfrângerea lui Thanatos, București, 1977; Paloma și taifunul, București, 1979; Noaptea despărțirilor, cu o prezentare de Fănuș Neagu, București, 1980; Titus Bostan și ziditorii lumii, București, 1981; Sărutul meu pentru întreaga lume, București, 1982; Titus Bostan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
Goga, Panait Cerna, Mihail Sadoveanu, Nuși Tulliu, Liviu Marian, Tudor Pamfile). Sunt prezenți cu versuri, proză, publicistică ori cu amintiri Elena Dobroșinschi, Pan Halippa, Elena Alistar, Iorgu Tudor, N.N. Beldiceanu, Anton Luțcan, iar Sergiu Cujbă publică în mai multe numere balada Fuga din robie. O preferință a revistei a fost Al. Mateevici. În numărul inaugural se tipăresc Limba noastră și Hristos pruncul. Ulterior au fost inserate Cântec de leagăn și traducerea poemului Păcătoasa de A.N. Tolstoi. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
Înlocuită de un succint rezumat neutru. Nici măcar foarte recenta ediție a Povestirilor... nu remediază această situație <endnote id=" (528)"/>. Celebra carte a lui Lion Feuchtwanger Die Jüdin von Toledo (Evreica din Toledo) a fost tradusă În românește sub titlul neutru Balada spaniolă <endnote id=" (509)"/>. Pe de altă parte, semnatara prefeței la cartea lui Elias Canetti Die gerettete Zunge - roman autobiografic care descrie copilăria autorului În cadrul comunității evreiești din Rusciuc - reușește dificila performanță de a nu pomeni nici măcar o dată etnonimul (horrible
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stat susținută de S.U.A., s-a instaurat dictatura generalului Augusto Pinochet, care a durat 17 ani. ∗ Chile și-a anexat deșertul Atacarna, bogat În zăcăminte, În urma așa-numitelor „războaie ale nitraților”, din 1879-83. ∗ Indieni sau metiși ∗ Personaj din Martín Fierro, baladă despre viața de gaucho (cowboy sud-american), scrisă de poetul argentinian José Hernández. Cuvânt din limba incașă care Înseamnă „Pămîntul-Mamă“ Animale rumegătoare, de talie mijlocie, cu lînă lungă, fină și subțire Animale din familia Camelidae, Înrudite cu lamele și alpacalele Membru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
românești. Primul volum al lucrării conține texte vechi originale, reproduse în grafie chirilică și în transcriere cu litere latine, urmate de ample comentarii lingvistice. Volumul al doilea este dedicat cărților populare (..textele măhăcene, Legenda Duminicei, Legenda lui Avram, Texte bogomilice, Balada Cucul și turtureaua, Povestea numerelor etc.), însoțite de studii privind filiația textelor și circulația motivelor respective în literaturile altor popoare. Dacă primele două volume stau la baza gramaticii istorice românești (inclusiv fonetica și vocabularul, cu nume comune, nume proprii și
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1727]
-
tradiționale se delimitează de celălalt. Frâncul se asociază și el acestei imagini, situându-se, În privința alterității religioase, pe același plan cu lătinul și chiar cu tătarul și turcul. O definire foarte sugestivă a imaginii frâncului În mentalitatea populară o oferă balada „Fata de frânc”, un subiect narativ care Îl fixează cu adevărat pe frânc În folclor, conferindu-i un loc și un profil distinct. Circulația variantelor acreditează fata de frânc ca un element motivic aparte În cântecul epic eroic românesc, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o periodizare a literaturii populare în funcție de evoluția istorică (balada, de pildă, ar data din Antichitate), constată unitatea culturală a românilor, identificând motive comune tuturor provinciilor. Colindele sunt considerate tot de origine romană, clasificate în religioase și lumești și distinse de cântecele de stea. M. a cules și multe informații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
vechile patetisme, evitând o poezie propriu-zisă a proceselor de conștiință, dar adăugând o anume gravitate, de esență morală, noii etape poetice: „Ei, da, nu-i ușor / să fii călărețul și calul și spada / să fii și satira, să fii și balada / [...] Sub vreme să fii și să-i fii ziditorul”. Tema măștii se instalează solid și va reapărea constant în culegerile următoare, la fel cea a trecerii implacabile a timpului. După parcurgerea câtorva spirale ale regăsirii de sine, creația poetei atinge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
sau penelul) înspre lumea „ce gândea în basme și vorbea în poezii”, adică în pilde, conturând un univers, nu neapărat fastuos, ci mai degrabă pilduitor?! Răspunsul este afirmativ. și-un exemplu ni-l oferă Gheorghe Andrei Neagu cu-a sa baladă mitică, Nunta neagră, înțelegând că omul este o creație de esență divină care, aflat sub protecția zeilor atotstăpânitori, a învățat de la ei abc ul vieții. Să iubească, dar săși urască. Să admire frumosul, dar să fie și orgolioși. Să ofere
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
era de părere că în secolul al XIX-lea cei dintâi s-au dezrădăcinat, iar ceilalți sunt supuși tot mai mult unor influențe culte, ceea ce dăunează producerii și perpetuării folclorului. Așa s-ar explica dispariția unor specii, cum ar fi balada. SCRIERI: Carte de citire, cuprinzând texte vechi românești, Iași, 1882; Studii de lingvistică și folcloristică, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1976. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 231; Panu, Junimea, I, 153-156; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383, Ist. lit. (1982), 440
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
în Ministerul de Externe al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]