781 matches
-
UN BALANSOAR Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului plutim în luntri pe apă tulbure a vietii spre destinații necunoscute cuvintele țin de sete de foame uneori le rostim în versuri ne balansam când înainte când înapoi uta uta așa ființam zi de zi aici pe Pamant începem o mulțime de lucruri pe care nu le ducem la capat ne balansm când înlăuntru când în afara noastră uta uta lăsăm uși deschise spre suflet
VIAȚA CA UN BALANSOAR de DORINA STOICA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368039_a_369368]
-
la fel... Mulțumesc, coane Costache! - Și eu îți mulțumesc, domnule Costică! M-ai luminat... Ne mai vedem după, adăugă domnul Costache ridicându-se de pe scaun. ”Mai vezi tu pe dracu, după”, răspunse Costică în gând și se ridică destul de greu, balansându-se când spre dreapta, când spre stânga, dovadă că mintea îi lucra. Încă gândea despre alegeri... Se răzimă de zid și începu să brăzdeze cu privirea întregul teritoriu de competență. Se afla în post... SFÂR-ȘI-Te Referință Bibliografică: PE
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
oraș la mijlocul celui de-al optulea deceniu al secolului al XIX-lea din inițiativa unui producător local de cablu, Andrew Hallidie. Se zice că un accident banal i-ar fi inspirat „drăcovenia”: o trăsură trasă de cai mișcându-se și balansând-se datorită denivelărilor s-a rostogolit la vale și a luat și caii cu viziteu cu tot. Dacă pâna atunci circulația pe aceste terenuri accidentate fusese privită cu neîncredere, iată această invenție care face posibilă traversarea dealurilor abrupte, apariția și
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
de mii de mile marine). Cu betonul turnat în pilonii de oțel s-ar putea pava un trotuar lat de 5 picioare pe distanța dintre New-York și San Francisco. În caz de cutremur sau de vânt puternic, podul se poate balansa până la înălțimea de 21 de picioare, adică 7 metri pentru a-și reasigura echilibrul necesar. Firele și cablurile podului Golden Gate sunt făcute să absoarbă sau să disipească undele seismice cu grad de reverberație tectonică ridicată, iar dispozitivele de absorbție
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
mostră tipică a artei POP specifice vremurilor în care glamourul era-n floare. Stă bine-nfipt exact la locul său inițial, la începutul bulevardului Las Vegas și, implicit, la kilometrul zero al celebrului strip („fâșia”). Ne pregătim și noi să de balansăm pe „panglica” orașului păcatelor, un fel de Mecca a capitalismului, la care americanii merg în pelegrinaj când vor să se închine zeității Mamona, sau când se satură de viața de cetățean cuminte. Nu știu ce mă contrariază mai mult: cuvintele „vegas” și
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
arta abstractă pe care, după opinia mea, o consider ca un raport între elementele quasi echivalente, concretul diferențiază punctul de punct, frunza de frunză; ultima particulă a concretului este monada, deci revelația, deci calitatea» (ibid., 470); «jocurile de tensiune existențială balansează între parte și întreg» (ibid.); «structura este un sistem de referință sau mai degrabă un fenomen foarte asemănător liniilor de forță ale unui magnet care ordonează pilitura de fier numai și numai într-o ordine dinainte stabilită; o structură mai
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
eram ascunși în ceață între căminul cultural și școala primară Focuri de artificii pe cer, explozii, eroziuni astrale din strigătul profei la fereastra clasei noastre de la primul etaj Nu m-ai sărutat în Piața Florescu din Bacăul bacovian - furtuna se balansa în scrânciob, ploaia bătea grilajul cu tufe muribunde Erai pe-un tandem la șoseaua cu trafic nebun - eram într-o călătorie spre nicăieri, la colț - confuză! - Străfulgerați cocorii plecau în toamnă Fluturi și vise Erai un alt vis cu buze
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
Captiv în împărăția lui Hades, prima în volum, definește încadrarea corectă în specia fantasticului prin operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări redate natural. „Nu uitați domnilor, în pictura sa sunt culori care strigă, până când lumea întoarce capul, curioasă să le vadă”. Picturii i se
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trecuse peste mine vara cu pârjolul fierbinte canicular, în interiorul dezmembrat de hârțâitul sfredelului și invazia prafului din pereții perforați, dale sparte cu violență ca zilele în care trăim, toate mă balansau între dureroase amintiri care, nici în acele momente nu refuzau să-mi țină companie. Se sfărâma peretele, cum se sfarmă o viață, o căsnicie, o prietenie lăsând în urmă nourii de praf, contururi confuze pe când gândurile mele orbecăiau printre cețuri
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
sfârșitul nu cunosc limite.... (Vittorio ascultă și privește înainte. Pe luciul sidefiu ce înconjoară scena apare o corabie de pirați) VITTORIO: Uite...O Corabie. (Indică cu arătătorul. Se ridică entuziast). Mă întreb dacă ne vor lua și pe noi? (Aleargă balansându-și brațele) ELOHIM Stai... (Băiatul se împiedică. Cade. Alunecă pe burtă până la marginea scenei. În acest timp nu-și ia ochii de pe corabie) VITTORIO: HEI..AICI! UITAȚI-VĂ...AICI! (Face cu mâna înspre pirați disperat) Fir-ar a dracu de
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
fugă din crucea Cuvântului. se schimbă fețele lunii când ochiul deschis, candela reaprinde în tâmpla pământului. nu se întâmplă nimic. un simplu fapt banal de a fi și un țurțure în inima largă a sentimentului. inutilitate și încă puțin gând, balansându-și picioarele firave între joc și lumina dintâi. restul e cacialma. o bătaie continuă de clopote false și strigăte lejer destrămate de cântecul păsărilor aproape călătoare... tac. surâde tâmpla, în ultima plecăciune în fața unor icoane pictate de mâinile copilului orb
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
mai îndoit odată și, când a scos mâna, erau deja făcute sul. Nu se vedeau și așa le-a depus în palma avocatului când i s-a întins mâna ca de rămas bun. După câțiva pași, în ritmul cărora era balansată ușor geanta-diplomat, până în strada principală, avocatul și-a introdus mâna dreaptă în buzunar. A scos batista, și-a tamponat ușor fruntea, în cel mai firesc gest cu putință, continuând mersul, constant, fără să privească înapoi. Până la ușa biroului său, la
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
ce au fost de folos ființei, și cercetând cumpătat asupra tuturor lucrurilor... Certându-se mai mereu, masca luminii și cea întunecată se întind de-o parte și de alta a cumpenei, spunându-și la nesfârșit tot ce au pe suflet, balansând ființa între bine și rău, între raiul și iadul simțirilor, coborând-o în cea mai abruptă prăpastie a sentimentelor înghețate în iarna năpraznică a suferinței în care-au rătăcit, însângerate de spinii printre care au pășit desculțe, rănite fiind până în
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
și să-și permuteze simțurile originare („Treci peste mizerabila ființă cu tractorul/întorcând troiene peste el/cu șenilele inimii” - Experiment cu marionetă). Muzica se insinuează alături de imaginile tensionate, rezonând în sfera semnificațiilor („diapazonul mereu te trezește” - Cortinele brocate). Universul imagistic balansează, nedecis, între frumos și urât („Sunt din nou îndrăgostită [...] ceva cu picioarele goale/ călcând pe iarba abia răsărită/bând apa dintr-un vas coclit”- Renaștere). Miniaturi poetice se lansează în senzorial, traversează eticul, apoi se deschid către cosmic și microscopic
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
fiindcă războiul nu se terminase încă. Un timp devine prizonier în propria sa casă, sfâșiat de amintiri, dar și la cheremul unei ocupante abuzive a locuinței, o „țigancă” cam bizară și greu de descifrat, ființă ce emană un farmec misterios, balansând între bunăvoință, amenințare sau compasiune, dar și o posibilă trădare, totuși un personaj fascinant, complex și bine racordat realităților cotidiene ale vremii. Consider că autoarea a scris aceste pagini, cam așa cum se scriu paginile de literatură adevărată, îmbinând armonios amintirile
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
să înroșesc cerul cu prezumțiile de care vreau sa ma agat, dar tot nu-mi spui, cum să trec de preludiul acesta, discret -debaraseaza-te, mi-a zis, prea ești plin de "nu știi ce vrei" și prea des apucăturile te balansează între vârste vrei să faci azi ce puteai face ieri sau trebuia mâine ce n-ai făcut niciodată pricepi invers semnificația oricărei idei și încalci ceremonia traiului în două culori preferând combinațiile semintunericului destrăbălat în serile fără amintiri dacă vrei
EXTRAS DIN PRELUDIU UNUI DIVORT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352548_a_353877]
-
soție. Succesiv situațiile se complică și survin tot timpul răsturnări de situații, pentru ca, în final, cei doi să descopere că sunt tată și fiică. Piesa dezvăluie tipologii feminine diferite, în comportamentul uneia și aceleiași femei, psihologii masculine întrucâtva oscilante, care balansează între ridicol, căderea fermității precipitarea și declinul seriosului, pe de o parte, iar pe de altă parte, sentimentul remușcării, al frustrării în fața timpului pierdut din viață, fără a-și avea fiica aproape și redeșteptarea sentimentelor de familist. Subiectul se situează
FLORIN PIERSIC ŞI MEDEEA MARINESCU, DIN NOU ÎN FAŢA SPECTATORILOR BACĂUANI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350563_a_351892]
-
din cauza fumului de țigară, atât de dens încât se putea spune că-l tai cu cuțitul. Luminile multicolore, plimbate cu măiestrie de un tânăr student de la Institutul Pedagogic, pe care-l cunoșteam, descopereau succesiv cupluri de tineri îmbrățișați ce se balansau în ritmul muzicii ori în aburii alcoolului. Mulți greci plăcuți la-nfățișare și turci, români, cehi, tătari, machedoni, polonezi și câțiva ruși, în majoritate însoțiți de tinere intre 16 si 22-27 de ani... M-am apropiat de locul în care
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
de propaganda momentului - și cu o servitute literară pe măsură de autorul nuvelei, Paul Anghel. În anii când l-am cunoscut trecuse binișor de bonitatea acreditată de un scriitor aflat el însuși nu departe de debut, parametrii în care își balansa funcționarea „etică și estetică” pentru a paradigmă istorică care nu exista decât în mințille celor „aerieni”, creatori oportuniști (de voie de nevoie, ce mai contează?) și din „birourile” „înțesate” de „gânditori și guriști” ai cugetelor și vorbelor amputate de adevărul
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
orice alceva decât este: adică o soartă a hazardului, care prin materialismul exacerbat, pulverizează societățile statelor democrate într-un egoism feroce, al ațâțării tuturor împotriva tuturor: homo homini lupus. Materialismul, prin extremele sale: individualismul capitalist și egoismele individuale organizate democratic, balansează societatea, care dezertează de la Tradiție, între o perpetuă efervescență a câștigului și o deplorabilă agonie a crizei. Iată ce spunea despre acest aspect unul dintre materialiștii încarnați ai doctrinei marxiste, Mihai Ralea în 1931, atât de actual și astăzi: Capitalismul
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
umbra înclinată a luminii căzute pe obiecte, nimeni altcineva nu rostește cuvinte alese. Dar cine le deslușește înțelesul de miezul le rămâne intact? De căpătăm aripi învizibile și nu ne aude ecoul de tăcerea în tăcere se mută. Păsările se balansează pe sârme în echilibru de vânt, de parcă nicio fantomă n-ar îndrăzni mai mult. Tot ce pare gând se ridică, ajunge o taină la masă unde paharele au buze sonore și vinul e lacrimă. Referință Bibliografică: Cuvinte în echilibru / Llelu
CUVINTE ÎN ECHILIBRU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345732_a_347061]
-
îi privesc, mă amestec în vorbele lor, incercand sa ii întreb cum se sfârșește.” Carl își imagina aerul proaspăt, mirosul frunzelor de vară și lejeritatea conversației. „Da”, gândi el, „cele trei personaje se descoperă reciproc, reinventează tinerețea întrucâtva...” Studentul se balansă ușor și se spijini în mâna stângă: „Eu cred că au ajuns la o înțelegere tacită, prin care și-au făurit propriul lor perimetru.” „Dacă înțeleg eu bine”, răspunse Carl hotărât, „este vorba de un fel de echilibru (momentan) stabil
FRACTALI IN TIMP de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352227_a_353556]
-
ce este, nu-i este comparabil Căci ea înseamnă viața si-ntreaga-i chintensenta. O simplă mângâiere stârnește infinitul, trezește conștiința din somnul rătăcirii suprima rațiunea, forțează la sfarsitul iluziilor vieții, făcându-i loc iubirii. Un suflet când atinge, se balansează cerul așază veșnicia în trupuri neatinse și nu mai e scăpare din curcubeul tandru ce întreține focul scânteilor aprinse. Atingerea de suflet stârnește flama vieții Adapă dorul pașnic cu setea fericirii, nimic din ce se-ntâmplă cu oamenii și anii
ATINGERI de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354999_a_356328]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > PE MARE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Intinsă și adâncă e marea pe care navighez. Barca e grea și se balansează gata,gata, să se răstoarne... Ca să ajung la mal, am să arunc comorile așezate în lădițe și ferecate cu mii de lacăte, să rămână ... Dacă nu-l voi găsi niciodată am sa mă arunc in valuri și am să mă
PE MARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356533_a_357862]
-
ce este, nu-i este comparabil Căci ea înseamnă viața si-ntreaga-i chintensenta. O simplă mângâiere stârnește infinitul, trezește conștiința din somnul rătăcirii suprima rațiunea, forțează la sfarsitul iluziilor vieții, făcându-i loc iubirii. Un suflet când atinge, se balansează cerul așază veșnicia în trupuri neatinse și nu mai e scăpare din curcubeul tandru ce întreține focul scânteilor aprinse. Atingerea de suflet stârnește flama vieții Adapă dorul pașnic cu setea fericirii, nimic din ce se-ntâmplă cu oamenii și anii
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]