467 matches
-
lăsasem pe marginea unui vis știi tu, acela în care mă așteptai într-o gară cu un singur peron, un singur tren, cu un singur vagon un singur călător... nu m-a așteptat nimeni, doar o toamnă ascunsă-ntr-un balansoar de ramuri uscate mi-a scârțâit un oftat de adio... Și eu care te pictasem în suflet ca pe ultimul trandafir al înfloririi-n asfințit ultima înflorire cu nume de mesager divin... Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - ultima înflorire / Violetta Petre
ULTIMA ÎNFLORIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341330_a_342659]
-
Vassa Jeleznova" și „Mama" de Maxim Gorki, „Anna Karenina", de Lev Tolstoi, „Medeea" de Euripide, „Martin Eden" de Jack London, „Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, „Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, „Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, „Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, „Ca frunza dudului în rai" și „O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Guvidul mușca frumos. Are poftă de mâncare când marea este agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă[2], totul este în regulă. Te leagănă ca într-un balansoar și atât. Cât timp trage peștele, nu ai timp să te gândești la mare. Aceasta a fost și greșeala noastră. Peștele trăgea ca apucatul, prindeam numai bucăți mari, negre și cel puțin doi la fiecare ridicare a voltei. Nu am
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
să spuneți nu fără teamă. Dacă ei nu aud nu de la d-voastră, nu vor fi pregătiți să audă nu de la viață. Părinții nu trebuie să cedeze în fața șantajelor și presiunii copiilor. În caz contrar, emoția copiilor va deveni un balansoar: astăzi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul săptămânii și a se trezi devreme pentru a învăța este inacceptabil și prin urmare ne-negociabil. Trăim
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
îngrijită de Elisabeta Iosif, Editura ,,Cetatea Cărții” ,,Cultura în orașul Paliei”, Ștefan Nemecsek, Editura ,,EMMA”. Cronici: ,,Dar din iubire”, a fost prezentată în ,,Sclipiri hunedorene de har”, Maria Toma Damșa. Dar pentru tine”, a fost prezentată în ,,O bibliotecă pentru balansoarul meu”, vol 5, cu scriitori români și albanezi, de Daniel Marian. ,,Petale”, a fost prezentată în ,,Poezia în viață, viața în poezie”, Livia Fumurescu”. ,,Dar pentru tine”, a fost prezentată în ,,Cuvântul care zidește”, Maria Toma Damșa. ,,Petale”, a fost
ADRIANA TOMONI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341193_a_342522]
-
români și albanezi, de Daniel Marian. ,,Petale”, a fost prezentată în ,,Poezia în viață, viața în poezie”, Livia Fumurescu”. ,,Dar pentru tine”, a fost prezentată în ,,Cuvântul care zidește”, Maria Toma Damșa. ,,Petale”, a fost prezentată în ,,O bibliotecă pentru balansoarul meu”, vol 7 de Daniel Marian Colaborări permanent sau ocazionale, cu reviste literare, în format electronic sau clasic. Acestea sunt: ,,Dăruiri literare”,,,Confluente literare”, ,,Creștin Ortodox”, ,,Observatorul” Canada, ,,Semne EMIA”, ,,Dacia creștină”, ,,Ardealul literar”, ,,Visul”, ,,Gând românesc”, ,,Constelații diamantine”, ,,Lumină
ADRIANA TOMONI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341193_a_342522]
-
împreună și își fac temele, apoi citesc, stau câte trei ore”, spune Oana Doboși-Potcoavă. „Cu cărțile trebuie să ai răbdare și să le oferi șansa să reînvie de la un an la altul” Librăria e plină de locuri pentru citit: băncuțe, balansoar, pufuri. Câteva profesoare de română care au aflat de Bufnițe mai fac aici câte o oră altfel. Într-o lume în care din ce în ce mai mulți oameni își cumpără cărți online, Oana Doboși-Potcoavă și Raluca Selejan oferă lucrurile pe care nu le
Două tinere din Timișoara au intrat într-un business de care toată lumea le-a zis să se ferească. „Când faci ceva cu pasiune, nu ai cum să dai greș”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338108_a_339437]
-
papornițele, mai grav era când prindeam vreo nuntă sau înmormântare de interlopi, că atunci ne luau ăia circulația cu totul. Am făcut o pauză de scris și am ieșit în parc. Era aproape gol, se întunecase. Mai încolo, pe un balansoar, două fete de liceu ascultau în surdină un hit local și se hlizeau. M-am așezat pe o bancă sub un cireș scuturat de un vânt blând de primăvară. Am simțit nevoia să merg desculț prin iarbă și am făcut
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio () [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
sigilar si ceasul cu monogramă), Vasile Alecsandri (tapiserie realizată de Carmen Sylva, cu monograma „B.A.”, dăruită de regină lui V.Alecsandri, bicornul de diplomat, sigiliul, mapa de corespondență, medalii), Mihai Codreanu (ochelari, tabachera, bastonul cu stilet de Toledo, joben, balansoar, ghete, geamantan), Sadoveanu (colanul de mason, pălărie, eșarfă, mănuși) etc. Expoziția este completată cu fotografii ale caselor memoriale de dinainte de deschiderea lor ca unități muzeale, fotografii de la deschiderea fiecăreia în parte, de la evenimente culturale, expoziții, prelecțiuni, precum și însemnări ale personalităților
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]
-
ceasului și rotița principală dispare până la apus. prinde secundele creației și fuge. seara, îl regăsesc pe rotița principală. dansează vals cu emoțiile. falsitatea lui mă face să cred că e eroul principal al unei aventuriere din țara mimei vieții. pe balansoarul din cameră pun ceasul. noaptea îl opresc. dimineața, firul de praf se așterne iar între cadranul ceasului și rotița principală. am păstrat ceasul vechi al tatălui. încă merge... Referință Bibliografică: ceas vechi / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CEAS VECHI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343856_a_345185]
-
trotuarul fierbinte cu inima învelită în staniol tu-mi taci și râzi înainte cele două sorți se rotesc ca la ultima vară desculță fluturi polenizează câmpul roșu de cuvinte prin oraș circulă aburul poeziei, sufletul meu doarme ca într-un balansoar mi-este teamă că va dispărea vara orașului învelit în staniol iar tu te vei întinde pe trotuar sleit de căldura silabelor beat de lumină, amar Referință Bibliografică: Orașul învelit în staniol / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ORAȘUL ÎNVELIT ÎN STANIOL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377322_a_378651]
-
dintr-un ziar Ce tâlcul nesperat ar vrea s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva hilar. Și văd iubirea-mi prinsă între ațe Pe un genunchi zâmbindu
OCHII TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378331_a_379660]
-
dintr-un ziar Ce tâlcul nesperat ar vrea s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva hilar. Și văd iubirea-mi prinsă între ațe Pe un genunchi zâmbindu
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
frumos. Avea poftă de mâncare când marea era agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă[ - furtună de fund], totul este în regulă. Te leagănă ca într-un balansoar și atât. Cât timp trage peștele, nu ai timp să te gândești la mare. Aceasta a fost și greșeala noastră. Peștele trăgea ca apucatul, prindeam numai bucăți mari, negre și cel puțin doi la fiecare ridicare a voltei. Nu am
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
trebuise să renunțe la lungile plimbări prin oraș, pentru că, durerile articulare cronicizate, deveniseră tot mai sâcâitoare. Avea și zile, mai ales iarna, când era nevoită să rămână în casă, pentru a nu risca o entorsă și atunci, se așeza în balansoarul din dreptul ferestrei de la balcon, pe care o deschidea, ca să presare resturi de pâine pe pervaz, așteptând să sosească porumbeii. Și aproape imediat, de parcă s-ar fi auzit de undeva vreun semnal, începea freamătul de aripi și porumbeii plonjau în
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
deschise totuși și de această dată și pe chipul Iolandei ce se ivi în cadrul ei, se înfiripă un zâmbet de bucurie. „Hai, vino, vino să vezi! Dar să te apropii încet, ca să nu-i sperii”. Și ajungând cu Smaranda lângă balansoar, întinse degetul arătător către fereastră. Ridicat în lumina aurie a amiezii, degetul subțire al Iolandei, ca într-un descântec, părea că-și pierde contururile, se estompează și căpătând o tentă semitransparentă, devenea penelul care, picta hulubii care se plimbau țanțoși
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
În următorul an, către primăvară, Iolanda murise. O găsiseră după două zile, când Smaranda, îngrijorată de faptul că nu mai primise niciun semn de la ea și nici răspunsuri la apelurile ei telefonice, alertase vecinii. Stătea ca de obicei acolo, în balansoar, ca și cum ar fi adormit pe neașteptate. Se stinsese liniștită, ascultând uguitul porumbeilor ce-i băteau cu aripile în geam. Pe buze, încă mai păstra o urmă ușoară de zâmbet, de parcă în ultima ei clipă, ar fi primit de undeva, o
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
cu frământare Spre zariști diferite, prea opuse, Nepăsătoare de o-nveșmântare Pentru esențele din noi distruse. Aleile-mi primesc conturul șters, Pierdut pe lâng-o bancă de mătase, Uitându-mă-n văzduh, cu ochi imers, La lumea ce din tine mă descoase. * Balansoar părăsit se vaită și el De toți ce-au călcat spre departe, Pe drumuri bătute, ca ultim apel, Cu pașii lor fermi înspre noapte. Păstrez glasul tău - anoste ecouri, Strigând în tăcere-un prenume; Păstrezi ochii mei că din vechi
NEMURIRE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382083_a_383412]
-
Acasa > Literatura > Proza > DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Când vântul scărmăna neliniștit tufele înflorite, parfumul trandafirilor învăluia terasa pe care era fixat balansoarul. Umăr lângă umăr, legănându-se ca în copilărie, cele două tinere găseau că acela era cel mai bun loc în care să își împărtășească secretele una alteia. Lavinia, fiică de colonel, crescută în normele stricte ale unei familii cu greutate
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
scăpase Letiția din vedere momentul în care Lavinia îl cunoscuse pe căpitanul Gherman. Mai mult ca sigur că așa scăpase și vizitele în care prietena ei îl primise pe acesta de una singură. Fu cât pe ce să cadă de pe balansoar când Lavinia îi mărturisi că se îndrăgostise până peste cap de acel ofițer. În înserarea parfumată și caldă, Letiției i se păru straniu că prietena ei își putea muta atașamentul asupra altei persoane, excluzând-o pe ea. - Am să ți
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
trebuie să te mulțumești cu mărunțișuri. Acum, își dorea cu cea mai adâncă sete să se întoarcă prietena ei și, odată cu ea, să reînceapă plimbările cu căpitanul. Trandafirii începuseră să se scuture când Lavinia își făcu apariția pe terasa cu balansoarul lor. Părea schimbată cumva, iar Letiția i-o spuse imediat. - Sunt fericită, surâse Lavinia, îndreptând cu mișcări mângâietoare gulerașul alb din dantelă, care îi împodobea rochia fină. Mă voi căsători cu Gherman. Azi va veni să îmi ceară mâna de la
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
gulerașul alb din dantelă, care îi împodobea rochia fină. Mă voi căsători cu Gherman. Azi va veni să îmi ceară mâna de la tata. - Cum se poate? Ai fost plecată mai bine de o lună! - Da. Lavinia se așeză senină pe balansoar și își făcu vânt ușor. A fost și el în capitală cu treburi. Ne-am întâlnit, ne-am plimbat, am încercat să ne cunoaștem mai bine. - Și nu mi-ai spus, ridică tonul cu reproș Letiția. - Când să-ți spun
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
o servitoare? Nu mai era prietena ei? Vântul amorțise subit și un val de căldură năvăli de pe terasă prin ușile deschise, direct spre masa pe care Letiția pregătea farfurioarele de cristal, lingurițele de argint și șervetele din mătase. Pe terasă, balansoarul scârțâia ușor, cu o singură persoană în el. - Ți-am adus să guști puțin. Lavinia tresări, cu gândurile rupte în mod brutal. Reuși totuși să aibă un surâs blajin pentru prietena ei când prinse între degetele fine farfurioara oferită. - Cât
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
ac, strălucea încă pe lingurița de argint cu care fusese aranjată dulceața de trandafiri pe farfurioare. Vântul porni din nou să bată, aducând cu el mireasma unică a petalelor de trandafiri care cădeau pe jos ca niște fluturi răniți, în timp ce balansoarul se opri din scârțâit. Referință Bibliografică: DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala- adierii Nu mă tulbură, nu piere Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar. Poate secera, de vrea, Sus, în vârf, nu- i creangă mea. Nu- i dau voie să ne strice Ce- am clădit, să nu mai pice Ciucuri albi, în albi ciorchini Când îmi cad pe
IAR SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380841_a_382170]