355 matches
-
iar densitatea de biserici, pe cel al caselor! Din cauza mirosului și a pericolului de a patina în „norocul” oferit cu dărnicie de zecile de asini, am refuzat să urc sau să cobor cele 588 de trepte spoite, nu, pline cu balegă. Riscul era cu atât mai mare, cu cât nu au apă potabilă și aș fi fost nevoit să mă spăl cu vin, care, pe insulă, curge din plin. Lăsând gluma la o parte, am fost impresionat până la lacrimi de săracele
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
posibil ginere care nu va cere zestre mare. Nu știai niciodată ce era în capul lui. Era ca un bivol, bătrânul, bunicul tău. - Ca un par în lună, ziceam eu. - Ca o piatră de moară, zicea și mama. - Ca o balegă de capră, săream eu. Mama îmi făcea semn cu degetul ca și cum aș fi fost un copil prea obraznic, dar apoi râdea și ea din toată inima, pentru că a râde de Laban era distracția favorită a fetelor lui. Pot și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
floare și tulpină care se găsea de vânzare pe chei. Unele îmi erau cunoscute, dar altele pur și simplu puțeau, mai ales licorile locale făcute cu mortăciuni: bucăți de animale uscate, pietre și cochilii de scoici, excremente. Vindecătorii egipteni puneau balegă de hipopotami sau de crocodili și urină de cai sau de copii pe diverse părți ale corpului în diverse anotimpuri. Câteodată, cele mai odioase amestecuri păreau să funcționeze, dar eu eram uimită cum niște oameni așa grijulii cu propria curățenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că, după o zi întreagă de travaliu, durerile nu aduseseră copilul mai aproape de ieșire. Meryt era în așteptare, iar doamna casei trimisese după un preot-doctor, care spunea rugăciuni, umpluse camera cu amulete și adusese o grămadă de ierburi și niște balegă de capră și le dăduse foc. Miroseau așa de îngrozitor, că Hatnuf vomitase pe ele. Mirosul o făcuse apoi să leșine și în cădere, fata se lovise la frunte și sângera. După asta, Ruddedit îl dăduse afară din cameră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o identifică pe gazda sa, Maria C. Nicolici, întinsă de-a curmezișul patului. Dormind cu fața în sus, răsturnată peste jumătatea de jos a trupului lui. Pufăind și horcăind, ca o chiuvetă care se golește. Trăgând, în nări, mirosul de balegă emanat de la subțiorile babei, Țaca trecu prin spaima că fermecătoarea putrezise. Amănuntul că și horcăia, așa putrezită, nu i se păru decât unul din obișnuitele și dezgustătoarele trucuri ale nenorocitelor de muieri. O scutură pe cordoaică, cu labele lui mari
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dragostile mele, Care m-am iubit cu ele, . Din tinerețele mele... Când terminară, Aglaia le dădu câte un scaun, abia scoțîndu-i din mâinile nașului. Țiganii se mai însuflețiră. Mestecară pulpanele de gâscă și băură bine. Rudele dogarului strigau la ei: - Balegă de oameni sînteți, nu zdrîngari! Cântați, ori vă bat cu prăjina! Noroc cu muierea și cu brutarul, care se apucă să vorbească. Se ridică de la locul lui, cu șervetul petrecut după gât, își trecu degetele 35 prin mustăți, îi privi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îmborțoșat ei cu steaua și cu puterile lor. Pungașul știa și prețul: douăzeci de lei de bucată. Banul și harul. Tocmai dincolo de locul lor, peste baltă, sub malul mâncat își ținea omul ginerii, într-un țarc de lemn, plin de balegă și de dudău veșted. La lumina soarelui, văzuseră coamele lucioase și le auziseră nechezatul mândru și răsunător. Cale . de o jumătate de ceas de la ascunzișul lor, să mergi peste trestii, prin niște tufișuri de nu-i vedea nici pasărea, prin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă, târând după ei vitele legate de coarne, niște boi cât streașină hanului, costelivi și murdari de balegă, viței roșcovani care mugeau ascuțit, neliniștiți, adulmecând, și câteva vaci leneșe însemnate cu fierarul roșu pe pântece. Ăștia rămaseră în soare posomoriți. De-abia dacă unu-ldoi vânduseră la prețul cerut și numai dacă găsiseră vreun prost. Or, boi nu cumpăra
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spui vorbele alea urâte... Schimbul se făcu la repezeală și plecară mulțumiți. Era la spartul târgului. Deasupra câmpului plutea un nor gros de praf. Oborul se pustia. Pe jos, rămăseseră numai paiele tocate de copitele vitelor, coji de mere și balegă. Câțiva țărani își numărau banii sub căruțe, la umbră, și făcuseră focuri la care coceau porumbi lăptoși. Împrejur, mirosea frumos până departe. Toată omenirea aceea zgomotoasă pieri într-un ceas. Pe șoselele ce duceau în afara Bucureștiului, se vedeau căruțe goale
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i decât aspectul cetățenesc al înclinării noastre spre Absolut!) Din fierberea duhorilor lăuntrice se ridică aburi avântați spre azur. De simți nevoia, aruncă un scuipat spre aștri, ești astfel mai aproape de măreția lor decât zărindu-i demn și cuviincios. O balegă răsfrânge cerul mai personal decât o apă cristalină. Și ochii tulburi au pete de azur ce compromit monotonia albastră a inocenței. Ceea ce de obicei se numește perfecțiune constituie o priveliște de fadoare, chiar din lipsa chinului vulgarității. Imaginile de desăvârșire
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
admise. Nimic nu-i repugnă mai mult poetului decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
privind când la cal, când la pardoseală, când în jur, căutând răspunsul care n-ar fi putut fi decât unul absurd, și atunci n-ar fi fost altceva decât o nouă întrebare. Pentru că jos, sub privirile lui descumpănite, zăcea o balegă. Și, pe cât se pricepea el, copil crescut la oraș, dar colindând iarmaroacele și târgurile de animale de pe vremuri, era cea mai obișnuită balegă de cal din lume. O clipă se gândi că cineva îi făcuse o glumă, potrivind-o dinadins
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
n-ar fi fost altceva decât o nouă întrebare. Pentru că jos, sub privirile lui descumpănite, zăcea o balegă. Și, pe cât se pricepea el, copil crescut la oraș, dar colindând iarmaroacele și târgurile de animale de pe vremuri, era cea mai obișnuită balegă de cal din lume. O clipă se gândi că cineva îi făcuse o glumă, potrivind-o dinadins în locul cel mai nimerit, sub coada calului, de parcă ar fi folosit firul cu vârf de plumb. În castel nu rămăsese nimeni, verificase toate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cărare, până aici. Zidurile n-ar fi putut fi sărite decât cu catapulte, dar a imagina la porțile castelului o astfel de mașinărie de Ev Mediu timpuriu era o năzbâtie chiar mai mare decât un cal de bronz care se balegă. Ședeau nemișcați, călărețul și calul, nici măcar un fir din coada impregnată de cocleală nu părea să se fi urnit de la locul lui. Petrache înțepă mormanul de cocoloașe care arăta ca grămăjoarele de cocs din fața sobei, din vremea copilăriei. Totul era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dată dacă nu am nevoie de mănuși de cauciuc, pentru că ei știu să se poarte frumos și au avut parte de o educație aleasă. Dar Mariedl zice NU, pentru că Doamne-Doamne a făcut întreaga lume, așa că tot el a făcut și balega. ERNA: Dumnezeule, Mariedl, ești o scroafă veritabilă, iartă-mă, dar te rog să termini. E și așa destul de rău că omul trebuie să facă mereu o grămăjoară și că deseori are remușcări. Chiar m-am întrebat deseori de ce îi trebuie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și simulează mișcările de copulare) COMPOZITORUL (îi dă curios idiotului o scatoalcă): Na, hai, zii ceva. Zii odată, hai. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... PIANISTA: Tot ce poate funcționa e respingător: știuleții, aerul ca miros. COMPOZITORUL: Lapte din pământ, balegă de vaci zburătoare, vin răsuflat. IMPRESARUL (nu se mai poate abține): Sunteți morți. Moartea e născută-n voi. Între două îngâmfări de mărime mijlocie o să frecați, scărpinați... PIANISTA: Da, din fericire noi suntem moartea, piscul Schwab, unde ai să stropești
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în mugur” („în ochi” sau „în coajă”), se aplica de obicei la pomii tineri și consta în crestarea în formă de „T” a cojii puietului, introducerea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe care, după ce o dădea pe la bubele de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am sculat duminică dimineața,/ M-am suit în deal și-am tăiat un cal/ Și-am făcut o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura căscată, cu gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în balega de vacă era ./ Iar Costel să rămână curat, luminat/ Ca Maica Domnului ce l-a lăsat’’. În anii când se înmulțeau excesiv șobolanii, localnicii foloseau mijloace specifice pentru combaterea acestora. La miezul nopții sau dimineața, cu noaptea în cap, persoana
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
special noaptea. Netratată la timp și corespunzător, boala produce frecvent complicații (bronhopneumonie) și predispune sau activează infecția tuberculoasă. Tratamente populare Se bea lapte de măgăriță, de mai multe ori pe zi, În special noaptea, la culcare. Se afumă copilul cu balegă de măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
polen, propolis, drojdie de bere, germeni de grâu (grâu Încolțit). Inhalații cu oțet de mure. Amestecați câte ½ cană de oțet de mure și apă. Dați un clocot și inhalați aburii. În zona Munților Apuseni, sinuzita se trata cu fumigații cu balegă de vacă. În Bucovina, se lua balegă de cal și de vacă, precum și tărâțe de grâu și se fierbeau, iar pasta rezultată se punea pe o pânză și se aplica pe piept, pe frunte și pe față. Ceai cu violete
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
grâu (grâu Încolțit). Inhalații cu oțet de mure. Amestecați câte ½ cană de oțet de mure și apă. Dați un clocot și inhalați aburii. În zona Munților Apuseni, sinuzita se trata cu fumigații cu balegă de vacă. În Bucovina, se lua balegă de cal și de vacă, precum și tărâțe de grâu și se fierbeau, iar pasta rezultată se punea pe o pânză și se aplica pe piept, pe frunte și pe față. Ceai cu violete, o lingură la o cană. Se beau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi pisat, iarbă de pușcă și pucioasă, care se pune pe o frunză de viță de vie și se aplică pe rană. Oblojeli cu prăjeli cu burete de bubă, untură de iepure, săpun de casă. Cataplasme cu ceară coaptă, cu balegă de vacă, cu rădăcină de boz pisată, cu flori de gălbenele amestecate cu praf de pușcă și usturoi pisat, aplicate pe răni. Cataplasme cu urzici și 9 boabe de grâu, o prună neagră și pânză de păianjen, amestecate cu miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu, ou crud amestecat cu lapte și untură de gâscă. Legători la găt și piept cu tărâțe de grâu fierte, cu cânepă pisată muiată În apă călduță, cu balegă de vacă Încălzită, cu hoștină de albine, mămăligă fierbinte, cu muștar, oțet și sare Încălzită, cu seu de oaie, untură caldă, foi de varză opărite și unse cu seu de oaie. Siropuri din: ceapă, ridiche neagră, sfeclă roșie (coaptă), din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]