KorAP: Find »[drukola/base=balenieră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 10 >

241 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

a fi manevrat pe îndelete, în cazul unui leviatan matur însă acest lucru e cu neputință, deoarece capul cașalotului reprezintă aproape o treime din întreg trupul său, astfel încît, a ridica o asemenea greutate, chiar cu ajutorul uriașelor palancuri de pe o balenieră, e la fel de zadarnic ca a încerca să cîntărești cu o balanță de giuvaergiu un hambar olandez. După ce balena vasului Pequod decapitată, iar din trupul ei s-au extras toate substanțele utilizabile, capul fu ridicat lîngă bord, deși rămase pe jumătate

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
vicleană în cuget. Capitolul LXX POVESTEA CORABIEI IEROBOAM Corabia și briza lunecau parcă mînă-n mînă; apoi briza o luă înaintea vasului și, în curînd, Pequod începu să se legene pe valuri. Treptat se văzu, eu ajutorul lunetei, că era o balenieră. Drept dovadă, se vedeau ambarcațiunile și oamenii de pe catarge. Fiind însă prea departe și îndreptîndu-se, pare-se, către o altă zonă de vînătoare, nu puteam spera s-o ajungem din urmă, de aceea, am arborat pavilionul de semnalizare, ca să vedem

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
departe și îndreptîndu-se, pare-se, către o altă zonă de vînătoare, nu puteam spera s-o ajungem din urmă, de aceea, am arborat pavilionul de semnalizare, ca să vedem ce ne răspunde. în treacăt fie spus, navele din flota americană de baleniere au fiecare, întocmai ca vasele din marina militară, un asemenea pavilion; toate sînt trecute într-un registru special, cu numele respectivelor vase, registru pe care fiece căpitan îl primește, înainte de a porni la drum. în felul acesta, comandanții de baleniere

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
baleniere au fiecare, întocmai ca vasele din marina militară, un asemenea pavilion; toate sînt trecute într-un registru special, cu numele respectivelor vase, registru pe care fiece căpitan îl primește, înainte de a porni la drum. în felul acesta, comandanții de baleniere au posibilitatea de a se recunoaște unii pe alții în larg, cu destulă ușurință, chiar de la o distanță considerabilă. Semnalul vasului Pequod primi în cele din urmă răspuns de la nava străină, care și-l arboră pe al său; am știut

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
strigă căpitanul Mayhew, dacă nu... Dar în clipa aceea, un talaz înalt îi împinse ambarcațiunea înainte, cu un vuiet ce-i înghiți vorbele. Ă Ai zărit Balena Albă? întrebă Ahab, cînd ambarcațiunea se întoarse lîngă vas. Ă Gîndește-te, gîndește-te la baleniera ta, o să ți-o sfărîme și-o să ți-o scufunde cu coada-i îngrozitoare! Ă Uite ce e, Gabriele, îți repet că... Dar ambarcațiunea se depărta din nou, parcă tîrîtă de niște demoni. Vreme de cîteva secunde, nimeni nu mai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Dick, nu fără a fi întrerupt din cînd în cînd de Gabriel, ori de cîte ori era pomenit numele balenei, precum și de marea nebună ce părea în cîrdășie cu el. Ieroboam nu ieșise de mult în larg, cînd, întîlnind o baleniera, echipajul aflase de existența Balenei Albe și de ravagiile făcute de ea. Agățîndu-se cu nesaț de această știre, Gabriel îl avertizase solemn pe căpitan să nu atace Balena Albă, în cazul cînd aceasta ar fi reperată; în delirul lui demențial

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
hulit! Ahab își întoarse calm fața, apoi îi spuse lui Mayhew: Ă Căpitane, mi-am adus aminte de sacul meu cu scrisori, am impresia că una din ele e adresată unuia dintre ofițerii dumitale. Starbuck, uită-te în sac! Orice balenieră ia cu ea scrisori pentru diferite corăbii, scrisori a căror livrare depinde exclusiv de hazardul întîlnirii acelor corăbii în largul celor patru oceane. De aceea, majoritatea scrisorilor nici nu ajung vreodată la destinație și multe din ele sînt primite abia

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
său, pe întreaga-i lungime; întrucît - precum am mai arătat altundeva - capul reprezintă o treime din întreaga lungime a cașalotului, iar această lungime poate fi evaluată, în cazul unui cașalot matur, la optzeci de picioare, polobocul atîrnat lîngă bordul unei baleniere măsoară peste douăzeci și șase de picioare de sus în jos. Cînd o balenă e decapitată, unealta celui care-o tranșează trece pe lîngă locul unde urmează să fie tăiată o deschizătură în depozitul ei de spermanțet; de aceea, operatorul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
băiat de treabă, zău! Ă Fii serios! îl repezi Flask. Are un polonic și un bidon de ulei. I s-a terminat desigur uleiul și vine să ne cerșească un pic. Oricît de curios ar putea să pară ca o balenieră să ceară cu împrumut nițel ulei într-o regiune unde vînau balene și oricît ar contrazice străvechea zicală „a vinde castraveți la grădinari“, asemenea lucruri se întîmplă uneori în realitate; în cazul de față, căpitanul Derick de Deer ținea efectiv

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
poveste a lui Perseu și a Andromedei; vă mai aduceți aminte cum încîntătoarea Andromeda, fiică de rege, a fost legată de-o stîncă la malul mării și cum, în clipa cînd leviatanul se pregătea s-o răpească, viteazul Perseu, prințul balenierelor și-a înfipt harponul în monstru, slobozind-o pe fată, pentru a o lua apoi de nevastă. A fost o performanță cu adevărat artistică, rareori egalată de cei mai destoinici harponiști din zilele noastre. Căci pomenitul leviatan a fost omorît

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
foc, fără a avea nevoie de vreo altă hrană, în afara celei pe care o poartă într-însul. La fel și Ahab. De altminteri, trebuie spus că, spre deosebire de alte corăbii, care sînt încărcate cu mărfuri străine, hărăzite unor cheiri străine, o balenieră pribegește prin lume fără altă încărcătură decît propriu-i echipaj, cu armele și proviziile sale. în cala ei încăpătoare se află un lac întreg îmbuteliat în sticle. Balastul ei nu-i alcătuit numai din bare de plumb și de fier

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
propriu-i echipaj, cu armele și proviziile sale. în cala ei încăpătoare se află un lac întreg îmbuteliat în sticle. Balastul ei nu-i alcătuit numai din bare de plumb și de fier, ci și din lucruri mai folositoare. O balenieră are o rezervă de apă pentru ani și ani de zile - apă curată și bună, din Nantucket, pe care nantucketezul aflat într-o expediție de trei ani pe Oceanul Pacific, preferă s-o bea, în locul lichidului sălciu scos din rîurile peruviene

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lichidului sălciu scos din rîurile peruviene sau indiene și vîrît în butoaie aduse deunăzi cu pluta. Iată de ce, în vreme ce alte corăbii, care pornesc spre China de la New York și se întorc pe aceeași rută, fac popas în vreo douăzeci de porturi, balenierele pot să rămînă în tot acest timp pe mare, fără a zări măcar o fărîmă de uscat și fără ca marinarii ei să vadă vreun alt om în afară de niște marinari ca și dînșii, la bordul vreunei alte corăbii; încît, dacă li

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
țăpoaie prevăzută în vîrf c-un fanion, care e înfiptă în trupul unei balene moarte, pentru a-i semnala locul pe mare, cînd sînt în preajmă și alte eventuale prăzi și în același timp pentru a preveni ambarcațiunile vreunei alte baleniere că respectivul trofeu nu le aparține. Rezultatul acestei expediții ilustra oarecum înțeleptul dicton al vînătorilor de balene: „Cu cît sînt mai multe balene, cu atît mai puține se prind“. Dintre toate cîte fuseseră atinse de drugi, numai una era capturată

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
balene: „Cu cît sînt mai multe balene, cu atît mai puține se prind“. Dintre toate cîte fuseseră atinse de drugi, numai una era capturată. Celelalte izbutiseră să scape de data asta, însă doar pentru a fi capturate de o altă balenieră, precum se va vedea mai tîrziu. Capitolul LXXXVII ȘCOLI ȘI DASCĂLI în capitolul precedent am vorbit despre o turmă uriașă de cașaloți am voit a sugera și cauza probabilă a unei asemenea concentrări. Cu toate că astfel de turme se întîlnesc uneori

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
PEȘTI PIERDUȚI Aluzia la waif și la țăpoaiele cu waif făcută mai înainte, necesită oarecare explicații în legătură cu legile și regulamentele vînătorii de balene, pentru care waiful constituie poate cel mai important simbol. Se întîmplă adesea ca, atunci cînd mai multe baleniere navighează împreună, vreo balenă să fie lovită de una dintre ele și să scape, dar să fie apoi omorîtă și capturată de vreo altă navă; această eventualitate face necesare un număr de reguli mărunte, privitoare la modul de împărțire a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
privitoare la modul de împărțire a prăzii. Bunăoară, după o vînătoare obositoare și periculoasă, încheiată prin capturarea unei balene, cadavrul acesteia se poate desprinde de corabie în urma vreunei furtuni puternice și, plutind în derivă, poate fi recapturat de o altă balenieră care, navigînd pe o mare calmă, să remorcheze în tihnă cadavrul, fără nici un risc pentru oameni sau pentru vas. Atunci, între vînători s-ar stîrni adesea certurile cele mai aprige, dacă n-ar există niște legi, scrise sau nescrise, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
sînt dispuși s-o facă, deși uleiul obținut dintr-un asemenea hoit este de calitate foarte proastă și nu miroase cîtuși de puțin a esență de trandafiri. Apropiindu-ne și mai mult, odată cu briza ce se stingea - am văzut că baleniera franceză tîra după ea și un al doilea monstru, care părea să fie și mai puturos decît cel dintîi. într-adevăr se dovedi a fi unul dintre acei cașaloți îndoielnici care par să se usuce și să moară de un

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
aproape în întregime leftere de ulei. Totuși, la timpul cuvenit vom vedea că nici un vînător care se pricepe nu întoarce spatele unui astfel de cadavru, oricît s-ar feri în general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre balene. Ă Frumos animal e șacalul! exclamă ei rîzînd batjocoritor, la prova balenierei noastre. Știam eu că broscoii ăștia franțuji n-au habar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre balene. Ă Frumos animal e șacalul! exclamă ei rîzînd batjocoritor, la prova balenierei noastre. Știam eu că broscoii ăștia franțuji n-au habar de vînătoare. Li se întîmplă să-și lase la apă ambarcațiunile cînd văd niște brizanți, pe care-i iau drept jeturi de cașalot, da, zău! Ba, uneori pleacă din port

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
mai mult. Ă Ce să-i spun acum? întrebă omul din Guernesey. Ă Păi, fiindcă o ia atît de ușor, spune-i că, după ce l-am privit cu atenție, pot să jur că nu-i în stare să conducă o balenieră, mai mult decît ar fi în stare o maimuță din Santiago. De fapt, aș vrea să-i spui din partea mea că-i un maimuțoi. Ă Monsieur, dumnealui se jură că cealaltă balenă, cea uscată, e și mai periculoasă decît cea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
o afirmație calomnioasă, lipsită de orice temei. Rămîne însă de respins o altă afirmație: se spune că balenele miros totdeauna urît. Care e originea acestei prejudecăți infamante? După mine, ea își are obîrșia în perioada sosirii la Londra a primelor baleniere trimise în apele Groenlandei, cu peste două veacuri în urmă. Căci vînătorii aceia nu fierbeau pe atunci, cum nu fierb nici acum, grăsimea chiar pe mare, așa cum se procedează și s-a procedat întotdeauna pe balenierele din Mările Sudului - ci

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
la Londra a primelor baleniere trimise în apele Groenlandei, cu peste două veacuri în urmă. Căci vînătorii aceia nu fierbeau pe atunci, cum nu fierb nici acum, grăsimea chiar pe mare, așa cum se procedează și s-a procedat întotdeauna pe balenierele din Mările Sudului - ci taie această grăsime în bucățele, pe care le vîră în niște butoaie mari și le aduc așa în patrie; durata scurtă a sezonului de vînătoare în acele mări glaciare, precum și violența furtunilor neprevăzute la care sînt

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
o arată însuși numele său îSmeer înseamnă grăsime, iar herg - a depozita) satul acesta a fost întemeiat cu scopul de a sluji drept antrepozit pentru grăsimea de balenă, fiartă acolo înainte de a fi transportată în patrie de flota olandeză de baleniere. Era o adunătură de cuptoare, de cazane și de șoproane pentru ulei; iar cînd lucrările erau în toi, în văzduh se răspîndea desigur o duhoare nu tocmai plăcută. Cu totul altfel se petrec lucrurile pe balenierele din Mările Sudului care

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de flota olandeză de baleniere. Era o adunătură de cuptoare, de cazane și de șoproane pentru ulei; iar cînd lucrările erau în toi, în văzduh se răspîndea desigur o duhoare nu tocmai plăcută. Cu totul altfel se petrec lucrurile pe balenierele din Mările Sudului care, într-o expediție ce durează poate patru ani, nu pierd nici cincizeci de zile cu fierberea grăsimii strînse în calele lor; uleiul astfel obținut e vîrît în butoaie, ajungînd aproape inodor. Adevărul este că, fie vii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]