274 matches
-
Nicolae Manolescu Publicăm în numărul de față al revistei noastre câteva pagini din Abisul luminat, cartea de memorii la care Nicolae Balotă lucrează de ani buni si din care autorul ne-a încredințat în trecut si alte fragmente. Debutul în materie, Nicolae Balotă l-a făcut cu Caietul albastru( 1998), cuprinzând note zilnice din anii 1954-1955. Memoriile actuale se bazează, de altfel
Nicolae Balotă, memorialist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6523_a_7848]
-
în redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har și cu atîta veselie - socialismul dinastic -? Ce ne facem? Unde se vede că drobul de sare din poveste a devenit atomic - pentru nevoile propagandei diversioniste de la Luceafărul ". Ca și: "În Euphorion, Nicolae Balotă cita, printre alții, pe Nietzsche, pe Heidegger și pe Hölderlin spre a-și fundamenta hermeneutica și etica. Azi, nu mai e nevoie de hermeneutică, iar etica a devenit precisă, din pricina unei istoricizări orientate. Într-un articol din România liberă, după ce
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Impresionant e portretul lui Vianu, realizat în urma unor vizite sau peripatetice discuții pe străzile din preajma casei cărturarului. Era mereu prudent și retractil, uimit de diversitatea lecturilor tînărului Balotă. Lui Negoitescu i-a comunicat opinia contrariata: "Pentru mine e un mister Balotă asta. E tînărul cel mai cultivat, cel mai savant din cîți cunosc... Nu știu ce să cred despre el. Văd întrînsul uneori un credincios, un om de vocație mistica, alteori o natură de artist, un literat cu gusturi și ele foarte variate
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Nicolae Balotă Citind acest titlu, unii se vor întreba, probabil: "Ce, a înnebunit Balotă? Scrie el însuși o cronică la propria sa carte?" Chiar și cei mai avertizați, culegându-și informațiile din lucrări de referință, cum ar fi marele Dicționar al scriitorilor
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
presa literară, ar recunoaște poate, cu aceeași mirare, titlul , ce mi se atribuie în amintitele opuri și opuscule ca o carte de debut, mai exact volumul debutului meu în poezie. Indulgenți, cunoscătorii aceștia și-ar spune: "în definitiv, dacă vrea Balotă acum, la bătrânețe, să scrie despre încercările lui poetice din tinerețe, e treaba lui...". Atât doar că, acea carte, volumașul de poezii, Din spuma mărilor..., a apărut la Cartea Românească, într-o primă ediție, în 1929, poeziile fiind scrise mult
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
numea tot ca mine, publicase și el pe vremuri un volumaș... Ce coincidență! în ziua în care, "România literară" îmi publica o poză din copilărie care mă înfățișa "marinar la patru ani", primeam o frumoasă fotografie înfățișându-l pe Nicolae Balotă la cincizeci de ani, purtător de decorații și însemne. Autorul versurilor Din spuma mărilor... avea acum pentru mine un chip: cum se cuvenea pentru acea carte de versuri marine, era chipul unui falnic marinar, căpitan de vas, comandant de cursă
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Aflați, dar, că viața marinarului e grea: e plină de mizerii și de primejdii!...Marinarul e martir!" Știm că sentimentele nobile, frumoase, înaltele mesaje nu fac neapărat bună o poezie. Și-apoi, martiriul condiției marinărești nu-l determină pe Nicolae Balotă să admire, să adore cu adevărat altceva decât Marea cu primejdiile-i cu tot. El nu se vede murind decât "la bord, în larg de mare" și funeraliile sale - în stilul eminescianului "nu voiu sicriu bogat" - nu și-le închipuie
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
pildă cum cuvîntul grecesc hybris, feminin, este utilizat și utilizabil în limba română ca substantiv masculin sau în ce constă diferența dintre mathesis și paideia. Exemplificările sînt luate frecvent din cărți românești contemporane, de la Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă la Minima moralia de Andrei Pleșu. (În paranteză fie spus, dat fiind că este citată în bibliografie, sintagma minima moralia n-ar fi stricat să fie inclusă în dicționar). Față de alte lucrări de gen apărute de-a lungul anilor, care
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
existența savuroasa umple paginile cărții. El, care cel dintîi vorbea cu atît umor despre condiția să libertina, cu atîtea consecințe pentru el și ceilalți și în general pentru lumea estetică a Bucureștiului. Cel mai bine ne simțeam în prezența lui, - Balotă și cu subsemnatul. Din perioada aceea mi se și trage numele de Costăchel pomenit în Caiet, nemaiîntîlnit de cititori, legat de aceiași ani ^50, în care exist și eu în însemnările clujanului așezat acum pe treaptă cea mai de sus
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
dorească, o schimbare a atitudinii guvernanților față de el. Și aceasta s-a și produs, spre satisfacția lui Blaga, de ce n-am spune-o, și spre descumpănirea unor tineri discipoli care luau act de ea. Cu strângere de inimă consemna Nicolae Balotă în jurnal (Caietul albastru) emoția bucuroasă trăită de Blaga la receptarea primelor semne de bunăvoință din partea regimului, trimise prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
comparație... agricolă: "Sînt tot mai puțin romanele generoase, cele care asigură un cîmp larg de mișcare pentru niște personaje semnificative și interesante și în tot cazul coerente, neschematice, și în care epicul e scutit a mai trece prin mașina de balotat paie". Tiparul vechi al gîndirii lui Cornel Regman, ca o chezășie a solidității și ca un reflex al organicității, nu-l oprește a fi atent față de noutate (s-a manifestat ca o nedepășită instanță exegetică de întîmpinare a prozei), solicitîndu-l
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
obiectul pamfletului, de dragul artei, nu mai contează, înseamnă că moralistul a murit. Plăcerea estetică a demolării de dragul demolării compromite campania pamfletarului fără discernământ. Căci pamfletarul care mai păstrează o doză de rațiune trebuie să aibă întotdeauna o justificare morală. Nicolae Balotă constata, pe bună dreptate, în monografia sa din 1979 consacrată lui Arghezi că ,excesul coroziunii" face ca moralistul să fie înlocuit brutal de pamfletarul orbit de patimă. Din nefericire, Arghezi nu este ghidat în permanență, în textele sale vituperante, de
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
ai Evului Mediu ca Jacques Le Goff și Harold Zimmermann, dar și Paul Ricoeur ori personalități istorice precum regele Mihai. Să recunoaștem, universitatea clujană știe să aleagă. Din același număr al revistei, cronicarul recomandă cu căldură paginile semnate de Nicolae Balotă sub titlul „În laboratorul minotaurului ideologic”. „Familia“ la aniversară Revista orădeană FAMILIA serbează în acest an 145 de ani de existență și inaugurează, în numărul din septembrie 2010, un serial de felicitări primite de la prieteni. Luările de cuvînt din acest
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
tensiuni sau forme de manifestare, a lui Arghezi la Dumnezeu, considerat motivul liric determinant. Criticul decide: ,sursa întregii opere a lui Tudor Arghezi este atracția spre principiul generativ absolut, metafizic, spre Tatăl" (p. 185). Ideea nu e o surpriză (Nicolae Balotă o folosește consecvent, cu o mult mai amplă bibliografie teologică și filosofică în cartea sa din 1979), interpretarea nu e radical înnoitoare în evoluția receptării operei argheziene, dar obstinația de a o urmări de-a lungul a șapte decenii de
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
100 de persoane din lume cu maximă influență) o schimbare a unei asemenea mentalități primitive și obscurantiste nu poate veni decît printr-o largă și susținută campanie de lămurire și culturalizare. Ceva asemănător, păstrînd proporțiile, îmi spunea recent profesorul Nicolae Balotă referitor la ură, prejudecățile și anumite mentalități nostalgice retrograde care mai colcăie în România lui Gigi Becali sau Corneliu Vadim Tudor, cel cu bîlciul grotesc din parlament. La antipodul lor stau personalități exponențiale precum poeta Ana Blandiana de care îmi
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
nota obișnuită, adică gravă, este aproape tot numărul 5 al revistei Contemporanul. Ideea european|, cu cele 40 de pagini ale sale doldora de texte serioase, forfotind de idei (europene). N. Breban publică al 80-lea eseu dedicat lui Nietzsche, N. Balotă alocuțiunea rostită la Unviersitatea din Sibiu la decernarea titlului de doctor honoris causa, Aura Christi scrie despre "beduinii spiritului", H. Zalis despre "argumentul memorialistic", Geo Vasile despre "tandrețea impersonală a naratorului", Mara Magda Maftei despre "filozofia apocaliptică", Monica Râpeanu despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
sau chimice p/st 15 8432.40.90 -- Altele p/st 15 8432.80.00 - Alte mașini, aparate și dispozitive - 15 8432.90.00 - Părți - 15 84.33 Mașini și utilaje pentru recoltat sau treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; mașini și utilaje pentru tuns gazon și pentru secerat; mașini pentru curățat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele decât mașinile și aparatele de la poziția 84.37: - Mașini și utilaje pentru tuns gazon: 8433.11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
15 8433.20.90 ---Altele p/st 15 8433.30 - Alte mașini și utilaje de cosit: 8433.30.10 -- Mașini de cosit, adunat și întors fânul p/st 15 8433.30.90 -- Altele p/st 15 8433.40 - Prese de balotat paie sau furaje, inclusiv prese colectoare: 8433.40.10 -- Prese colectoare p/st 15 8433.40.90 -- Altele p/st 15 - Alte mașini și utilaje pentru recoltat; mașini și utilaje pentru treierat: 8433.51.00 -- Combine pentru recoltat și treierat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
de absență de pe scena literară, cum se vede. După eliberare, prima colaborare a fost la Secolul XX, consacrată lui Teillard de Chardin, sub o semnătură de împrumut. Abia în februarie 1965, E. Barbu îi publică în Luceafărul, semnat Niculae (sic) Balotă, un articol despre Joyce. Cînd mi-a căzut în mînă Euphorion, carte pe care am comentat-o, printre primii, dacă nu chiar primul, în pagina a doua a Contemporanului nr. 26 din 1969, Nicolae Balotă era deja un nume care
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va studia critica deceniului 7 va trebui, desigur, să analizeze felul în care
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
În final, o Addenda reproduce discursul parodic adresat oponenților literari de care aminteam în debutul cronicii. Ori de câte ori asamblează un portret, Marta Petreu nu dă greș. Ea știe să agațe elementul semnificativ de care leagă apoi o biografie: apreciază la Nicolae Balotă „erudiția uimitoare”, „râsul cathartic” și nu se îndoiește de autenticitatea Caietului albastru, nici după intervențiile postceaușiste. Lui Papahagi îi e recunoscătoare pentru cariera academică și prietenia nedisimulată, Petru Poantă îi arată un Cluj viu și luminat „precum Ierusalimul ceresc”. Un
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
literar: Nicolae Balotă și Adrian Marino. Propunîndu-ne a ne ocupa în comentariul prezent de volumul intitulat Literatura franceză de la Villon la zilele noastre al celui dintîi, vom reveni, comparativ, la cel de-al doilea. Să menționăm mai întîi că Nicolae Balotă poate fi cu destulă ușurință scos din unghiul suspiciunii proustiene pe motivul că numeroasele d-sale pagini exegetice traduc chiar o experiență de viață livresc constelată, e drept, însă nu seacă, searbădă, artificioasă, ci conținînd o măduvă imanentă, una nu
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
majoră dispoziție a despiritualizării. Spre deosebire de Adrian Marino, care, de cîte ori are prilejul, repudiază transcendența, metafizica, mitul, ba chiar metafora și stilul, dorind a se situa într-un "purism" al "ideii literare", de facto într-un vid al axiologiei, Nicolae Balotă scoate la iveală principiul religios, adică tradiția de bază la care se ajunge inevitabil în analiza texturii a nenumărate opere ca și în cea a conceptelor ce li se aplică. Să dăm cîteva exemple. Obsesia de-o viață a lui
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
susține că, dimpotrivă, întreaga poveste denotă intenții parodice, caricaturale, totală inaptitudine a romancierului în materie de tragic. Seduși de excepțională abilitate speculativa călinesciana, alți exegeți depistează premize de afirmare a originalității în temeiul proiecțiilor avansate chiar de scriitor: astfel, Nicolae Balotă muta accentele în funcție de cochetării afișate de Călinescu, în repetate rînduri, cu zonele barocului - în vreme ce Nicolae Manolescu, el însuși îmbibat de voluptățile livrescului, evidențiază viziunea estetizanta. Tabloul marchează predispoziții stilistice legitimate, de real efect, si totusi... Totuși, rămîne loc pentru a
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
la stilul călinescian. Cu alte cuvinte, critica universitară ardeleană e fie fățis anti-călinesciană ( G. Bogdan Duică și D. Popovici), fie discret ostilă (ca în cazul cerchiștilor de la Sibiu, de la Ion Negoițescu și Cornel Regman, pînă la Ovidiu Cotruș sau Nicolae Balotă). Chiar și cei care își declară admirația față de Călinescu, așa cum e cazul lui Mircea Zaciu, o fac într-o manieră cu totul necălinesciană. Echinoxiștii fug de perechea Călinescu- Lovinescu căutînd salvarea într-o formă de comparativism european. Concluzia? „Ardelenii nici
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]