372 matches
-
petrec anii de adolescență căutând relații diferite? De ce, în culturi așa-zis egalitare, bărbații și femeile urmăresc în acest plan scopuri deosebite? În viziunea unora, ar fi vorba de o deprindere: am învăța privindu-ne „anturajul” să funcționăm la fel (Bandura, 1977). În viziunea altora, motivele ar putea fi legate de evoluție: dacă bărbații caută încă relații pe termen scurt, acest lucru se explică prin faptul că într-un trecut îndepărtat ei au avut în termeni de reproducere mai multe beneficii
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai puțin tratamentele. În fine, se constată că între 20% și 40% dintre femeile seropozitive au leziuni de col uterin ce pot evolua spre cancer. Aceste leziuni nu sunt observate decât la 3% dintre femeile seronegative. Pentru mai multe detalii Bandura A., Social Learning Theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1977. Bess B.E., Janus S.S., „Prostitution”, în ediția Sadock B.J. et al., The Sexual Experience, Williams et Wilkins, Baltimore, 1976. Blumstein P., Schwartz P., American Couples, William Morrow, New York, 1983. Burley
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
ca „purtător al opiniei publice” (Sartori), dar care nu este, în realitate, decât ecoul propriei voci a televiziunii alimentate de sondaje. Bibliografie Abraham, Dorel (2005), Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor, Raport către CNA, București. Bandura, Albert (1973), Aggression: A Social Learning Analysis, N.J.: Prentice Hall, Englewood Cliffs. Barthes, Roland (1970), S/Z, Paris: Seuil. Cole, Jeffrey (director) (1995), The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, USA. Comstock, G., Paik, J. (1991), Television and the American
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care îi observă, aceste teorii sugerează că, în cazul copiilor foarte mici, aceștia imita mai ales comportamentele deosebite pe care le văd. Prin observarea unor comportamente agresive în jurul lor, crește șansa ca acei copii să se comporte în același mod (Bandura, 1977). Pe masură ce copiii cresc, scenariile sociale însușite prin observarea familiei, a prietenilor, a comunității și a mass-media, devin mai complexe, abstracte și automate (Huesmann, 1986). Pe măsură ce copiii se maturizează, credințele normative asupra comportamentelor sociale corespunzătoare se cristalizează și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vor promova părinții, școala, producătorii și autoritățile publice pentru a limita efectele pe termen lung. Bibliografie Anderson, C., Bushman, B. (2002). The effects of media violence on society, Science, p. 295. Babbie, Earl. (1992). The Practice of Social Research, Wadsworth. Bandura, A. (1977). Social learning theory, NJ: Prentice Hall, Englewood Cliffs. Bushman, B.J., Huesmann, L.R. (2001). „Effects of televised violence on aggression”, în D. Singer și J. Singer (coord.), Handbook of children and the media, 223-254, CA: Sage, Thousand Oaks. Clogg
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rolul conducător în formarea și dezvoltarea personalității, deoarece organizează într-o manieră optimă influențele factorilor de mediu și, în același timp, depistează predispozițiile ereditare, le diferențiază și le grăbește intrarea în funcțiune, suplimentându-le forța. Comportamentul, în concepția lui Albert Bandura, este controlat atât de persoană, prin intermediul proceselor cognitive, cât și de mediu, prin stimulii sociali. Omul nu este nici obiect pasiv al influențelor externe, nici subiect liber de orice determinare. Omul și mediul său se determină reciproc. Răspunsul la stimulii
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
potrivit expresiei lui J. Baudrillard, un masin, un produs automatizat, o prelungire a fantasmelor pe care le produce mass-media. Bibliografie Albulescu, Ion (2003), Educație și mass-media, Cluj: Editura Dacia. Balle, Fr. (1997), Dictionnaire multimedia, în Ch. Letenturier (coord.), Paris: Eyrolles. Bandura, A. (1975). Social Learning Theory, Englewood Clifsl-Prentice Hall. Baudrillard, J. (2005), Societatea de Consum, București: Editura Cultura Comunicării. Berleson, B., (1979), What missing the newspaper means, N.Y.Harper, ArnoPress. Cerghit, Ioan (1972), Mass-media și educația tineretului școlar, București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un: ...masiv, inert și informal curriculum al familiei, grupului de persoane-model, vecinilor, organizațiilor ecleziastice, profesiilor, mass-media și al altor forțe socializante care „educă” în noi tot ceea ce considerăm că ne definește 218. Am putea asimila această accepțiune cu „învățarea socială” (Bandura) și „socializarea” - domenii de preocupare ale psihologiei sociale și pedagogiei sociale. Leslie Owen Wilson are în vedere însă un proces de formare oarecum programat implicit. Folclorul pedagogic românesc desemnează plastic faptul că e vorba despre „școli de formare”: „școala celor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curentului behaviorist, și neobehavioriștii radicali: B.F. Skinner (1904-1990) și C. Hull (1884-1953). Pe aceeași linie s-au situat și contribuțiile teoriilor învățării sociale, cele ale lui E.N. Miller și J. Dollard Ă în anii ’40 Ă și ale lui A. Bandura și C.K. Walters Ă în anii ’60. Modelul interacționist sau al dublei determinări. Universul nu există decât ca interacțiune. Această proprietate este specifică și organismului uman, aflat în permanentă interacțiune cu planul general al lumii fizice, biologice, sociale pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de rol și „predicția ce se autoîmplinește”. Termenul de auto-eficiență (self-efficacy) se referă la „credințele oamenilor despre capacitățile lor de a exercita un control asupra evenimentelor ce le afectează viața”, la „credința cuiva de a putea îndeplini o sarcină specifică” (Bandura, 1991, p. 1177). În această formulare, auto-eficiența se apropie de ceea ce unii autori înțeleg prin expectație Ă poziție realistă cu privire la nivelul de reușită a unei acțiuni. Credințele auto-eficienței operează asupra comportamentului prin procese motivaționale, cognitive și afective, influențând comportamentul atât
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
credințele auto-eficienței în situații asemănătoare. Credințele scăzute privind eficiența personală vor mobiliza puține resurse, mărind probabilitatea eșecului și fixând sentimentul ineficienței. De cele mai multe ori expectanțele au un caracter auto-confirmativ, fapt exprimat plastic de proverbul „de ce ți-e teamă nu scapi!”. Bandura a evidențiat rolul deosebit al expectanțelor în învățarea socială Ă factor deosebit de important în modelarea și dezvoltarea personalității. Dacă teoriile condiționării afirmau că învățarea unui comportament este efectul întăririi ce urmează efectuării acestuia, Bandura afirmă că individul uman poate învăța
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de ce ți-e teamă nu scapi!”. Bandura a evidențiat rolul deosebit al expectanțelor în învățarea socială Ă factor deosebit de important în modelarea și dezvoltarea personalității. Dacă teoriile condiționării afirmau că învățarea unui comportament este efectul întăririi ce urmează efectuării acestuia, Bandura afirmă că individul uman poate învăța și în urma observării unui comportament; el va reproduce un comportament observat într-o anumită situație doar dacă are expectanța succesului. Întărirea vine deci din viitor, este anticipată (feed-forward). În acest context conceptul auto-eficienței evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1997, Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului (de la 3 la 17/18 ani) cu aplicații la fișa școlară, ed. a II-a, Ed. Tehnică, București. • Banciu, D., Rădulescu, S.M., Voicu, M., 1987, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bandura, A., „Human Agency în Social Cognitive Theory”, American Psychologist, 44(9), pp. 1175-1184. • Barthélémy, A., 1996, „Médiation: Les ambiguités d’un succes”, Spirale Ă Revue de Recherche en Education, nr. 14, pp. 177-193. • Basiliade, G., (coord.), 1978, Reeducare și reintegrare
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fi Banco, lucrurile stau chiar mai rău, pentru că jucătorii nu recuperează decât o treime din miză. Așadar, cum putem explica această insistență extraordinară, semn al unei puternice motivații? Acest comportament misterios se explică totuși foarte bine prin teoria lui Albert Bandura, un cercetător de la Universitatea din Stanford, California, care ia în calcul anticiparea simbolică a stimulentului. Jucătorul nu trebuie să câștige efectiv, el câștigă în mintea sa, fapt anticipat în mod strălucit de Jean de la Fontaine în fabula Perrette et le
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
câștige efectiv, el câștigă în mintea sa, fapt anticipat în mod strălucit de Jean de la Fontaine în fabula Perrette et le pot au lait (Petruța și oala cu lapte)... Extrapolând această teorie, în esență, motivația este guvernată de autoeficiența cerută (Bandura și Schunk, 1981; Bandura și Cervone, 1983). În virtutea capacităților sale de reprezentare mentală, individul este capabil să anticipeze satisfacții ce provin din reușitele sau eșecurile sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în mintea sa, fapt anticipat în mod strălucit de Jean de la Fontaine în fabula Perrette et le pot au lait (Petruța și oala cu lapte)... Extrapolând această teorie, în esență, motivația este guvernată de autoeficiența cerută (Bandura și Schunk, 1981; Bandura și Cervone, 1983). În virtutea capacităților sale de reprezentare mentală, individul este capabil să anticipeze satisfacții ce provin din reușitele sau eșecurile sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce trebuie acoperit ar declanșa
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce trebuie acoperit ar declanșa motivația, iar scopul ar permite anticiparea satisfacțiilor (stimulări interne): acesta este sentimentul de autoeficiență. Într-unul dintre numeroasele experimente realizate de Bandura și de echipa sa, studenții trebuie să se antreneze în ridicarea greutăților sub pretextul că-și pun la punct exercițiile aerobice. Sunt planificate trei condiții. Într-o primă condiție, „Doar scopul”, studenții trebuie să ridice la fiecare ședință cu 40
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a ridicat 124 (rezultat fictiv). În fine, în cadrul celui de-al treilea grup, „Scop + Feedback”, se dă scopul (40%) și feedbackul. GRAFIC VERT: Performanță (%) ORIZ: Scop + Feedback Scop Feedback Control Scop + Feedback Scop Feedback Control Efectul conjuncției Scop + Feedback (după Bandura și Cervone, 1983) Rezultatele arată că, în raport cu un grup de control (care se antrenează fără indicații), progresează doar grupul care este atent și la scop, și la feedback. Și o face foarte rapid, de vreme ce studenții din acest grup își măresc
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
din ce în ce mai repede, un colecționar oarecare caută cu pasiune cel din urmă timbru pe care nu-l are, iar o echipă vrea să realizeze un ansamblu de domino și mai mare. De ce vrea omul din ce în ce mai mult? Teoria autoeficienței formulată de Albert Bandura ne dă răspunsul. Imediat ce un individ a urcat pe o culme (de exemplu, pe Mont Blanc), această performanță nu mai reprezintă pentru el o ispravă, ci standardul său personal, astfel încât, pentru a găsi o „motivație”, este obligat să-și fixeze
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de exemplu, pe Mont Blanc), această performanță nu mai reprezintă pentru el o ispravă, ci standardul său personal, astfel încât, pentru a găsi o „motivație”, este obligat să-și fixeze un scop mai înalt. Așadar, prin extraordinara sa simplitate, teoria lui Bandura se aplică unor domenii variate și explică infinita diversitate a „pasiunilor” și hobby-urilor pe care nu le putem justifica doar prin nevoi. Alpinistul care se ambiționează să escaladeze piscuri tot mai înalte sau colecționarul de timbre, de insecte, de
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ori de motociclete caută întotdeauna „piesa” unică; surferul caută „valul” cel mai mare etc. De altfel, această aspirație spre un scop mereu mai înalt a devenit de-acum înainte o adevărată instituție, o „carte a recordurilor”... Pentru mai multe detalii Bandura, A.; Cervone, D., „Self-Evaluative and Self-Efficacity Mechanisms Governing the Motivational Effects of Goal Systems”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 45, 1983, 1017-1028. Fenouillet, F., La Motivation, Dunod, Paris, 2003. 79. Spune-mi ce te joci și-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea comportamentului agresiv la copii . Putem așadar disocia două aspecte În anlizele asupra agresivității. Pe de o parte, agresivitatea este considerată o trăsătură internă, inaccesibilă, care ține mai mult de instinct, o potențialitate de a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
agresiv În afara familiei decât acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura, comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
mediul său (Schaffer, 1971); apoi copilul își formează treptat atașamentul față de cei apropiați, se atașează mai ales de persoanele care le arată „simpatie și înțelegere” (Shaffer și Emerson, 1964), semnalează afecțiunea prin modul cum stabilesc contacte vizuale, învață prin imitație (Bandura, 1963; Stern, 1977), reacționează la întăririle pozitive: lauda, încurajarea, remarca (Patterson, Littman, Bricker, 1967). Un aspect deosebit îl constituie prezența în viața copilului a unui „modelator de rol: în jurul copilului trebuie să existe oameni pe care acesta să-i poată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Allen, Anita L., Uneasy Access: Privacy for Women in a Free Society, Rowman and Littlefield, Totowa, New Jersey, 1987. Arendt, Hannah, The Human Condition, University of Chicago Press, Chicago, 1958. Arendt, Hannah, Între trecut și viitor, Editura Antet, București, 1997. Bandura, Albert, „A social learning interpretation of psychological dysfunction”, în P. London; D. Rosenhan (coord.), Foundations of Abnormal Psychology, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1963. Banton, Michael, Discriminarea, Editura Du Style, București, 1998. Barry, Norman, Bunăstarea, Editura Du Style, București, 1998. Barker
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]