372 matches
-
către proces (cu referire la învățare) și de construcția la nivel individual a unor strategii metacognitive de susținere a actului în sine (Zimmerman, 1991). Iată care sunt principalele strategii de „autostimulare” ale unui copil în sala de clasă, prezentate de Bandura (1989) și Zimmerman (1991), în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, nr. 1/1998: 1. Copiii trebuie învățați să folosească limbajul interior pentru a-și redimensiona motivația (de exemplu, repetiția unor fraze cum ar fi „Voi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
experimental faptul că „nu întotdeauna cel frustrat dezvoltă un comportament agresiv... trebuie să aibă la îndemână și o armă”; or, cea care pune la dispoziția sa arma este societatea etc. C. Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fi Banco, lucrurile stau chiar mai rău, pentru că jucătorii nu recuperează decât o treime din miză. Așadar, cum putem explica această insistență extraordinară, semn al unei puternice motivații? Acest comportament misterios se explică totuși foarte bine prin teoria lui Albert Bandura, un cercetător de la Universitatea din Stanford, California, care ia în calcul anticiparea simbolică a stimulentului. Jucătorul nu trebuie să câștige efectiv, el câștigă în mintea sa, fapt anticipat în mod strălucit de Jean de la Fontaine în fabula Perrette et le
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
câștige efectiv, el câștigă în mintea sa, fapt anticipat în mod strălucit de Jean de la Fontaine în fabula Perrette et le pot au lait (Petruța și oala cu lapte)... Extrapolând această teorie, în esență, motivația este guvernată de autoeficiența cerută (Bandura și Schunk, 1981; Bandura și Cervone, 1983). În virtutea capacităților sale de reprezentare mentală, individul este capabil să anticipeze satisfacții ce provin din reușitele sau eșecurile sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în mintea sa, fapt anticipat în mod strălucit de Jean de la Fontaine în fabula Perrette et le pot au lait (Petruța și oala cu lapte)... Extrapolând această teorie, în esență, motivația este guvernată de autoeficiența cerută (Bandura și Schunk, 1981; Bandura și Cervone, 1983). În virtutea capacităților sale de reprezentare mentală, individul este capabil să anticipeze satisfacții ce provin din reușitele sau eșecurile sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce trebuie acoperit ar declanșa
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce trebuie acoperit ar declanșa motivația, iar scopul ar permite anticiparea satisfacțiilor (stimulări interne): acesta este sentimentul de autoeficiență. Într-unul dintre numeroasele experimente realizate de Bandura și de echipa sa, studenții trebuie să se antreneze în ridicarea greutăților sub pretextul că-și pun la punct exercițiile aerobice. Sunt planificate trei condiții. Într-o primă condiție, „Doar scopul”, studenții trebuie să ridice la fiecare ședință cu 40
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a ridicat 124 (rezultat fictiv). În fine, în cadrul celui de-al treilea grup, „Scop + Feedback”, se dă scopul (40%) și feedbackul. GRAFIC VERT: Performanță (%) ORIZ: Scop + Feedback Scop Feedback Control Scop + Feedback Scop Feedback Control Efectul conjuncției Scop + Feedback (după Bandura și Cervone, 1983) Rezultatele arată că, în raport cu un grup de control (care se antrenează fără indicații), progresează doar grupul care este atent și la scop, și la feedback. Și o face foarte rapid, de vreme ce studenții din acest grup își măresc
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
din ce în ce mai repede, un colecționar oarecare caută cu pasiune cel din urmă timbru pe care nu-l are, iar o echipă vrea să realizeze un ansamblu de domino și mai mare. De ce vrea omul din ce în ce mai mult? Teoria autoeficienței formulată de Albert Bandura ne dă răspunsul. Imediat ce un individ a urcat pe o culme (de exemplu, pe Mont Blanc), această performanță nu mai reprezintă pentru el o ispravă, ci standardul său personal, astfel încât, pentru a găsi o „motivație”, este obligat să-și fixeze
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de exemplu, pe Mont Blanc), această performanță nu mai reprezintă pentru el o ispravă, ci standardul său personal, astfel încât, pentru a găsi o „motivație”, este obligat să-și fixeze un scop mai înalt. Așadar, prin extraordinara sa simplitate, teoria lui Bandura se aplică unor domenii variate și explică infinita diversitate a „pasiunilor” și hobby-urilor pe care nu le putem justifica doar prin nevoi. Alpinistul care se ambiționează să escaladeze piscuri tot mai înalte sau colecționarul de timbre, de insecte, de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ori de motociclete caută întotdeauna „piesa” unică; surferul caută „valul” cel mai mare etc. De altfel, această aspirație spre un scop mereu mai înalt a devenit de-acum înainte o adevărată instituție, o „carte a recordurilor”... Pentru mai multe detalii Bandura, A.; Cervone, D., „Self-Evaluative and Self-Efficacity Mechanisms Governing the Motivational Effects of Goal Systems”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 45, 1983, 1017-1028. Fenouillet, F., La Motivation, Dunod, Paris, 2003. 79. Spune-mi ce te joci și-ți spun
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
În conformitate cu aceasta, oamenii pot să-și dezvolte fobiile uitându-se la altcineva experimentând o frică imensă drept răspuns la o situație. De exemplu, copiii mici învață că șerpii sunt înspăimântători când părinții lor au reacții severe de spaimă văzând șerpi (Bandura, 1969261; Mineka, 1985262). O altă extindere a teoriei behavioriste asupra fobiilor pare să răspundă unei întrebări interesante despre fobii: "De ce oamenii dezvoltă fobii la anumite fobii sau situații și nu la altele?" (deSilva, Rachman & Seligman, 1977263; Mineka, 1985264; Seligman, 1970265
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sa. Prin prisma învățării observaționale, clientul începe să asocieze aceste comportamente cu calmul, răspunsul lipsit de anxietate al terapeutului care reduce însăși anxietatea clientului prin angajarea la aceste comportamente. Modelarea este la fel de eficientă ca și desensibilizarea sistematică în reducerea fobiilor (Bandura, 1969)269. Ideea care stă în fața flooding-ului este de a expune intens clientul la obiectul de care îi este frică, înainte ca să fie redusă anxietatea. Astfel, în tratamentul de flooding, o persoană cu claustrofobie poate să se blocheze într-un
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ierarhia fricilor sale, înainte de tehnicile de relaxare care i-au fost de mare ajutor. Crearea în gândirea clienților a expectanțelor că pot să-și autoadministreze fobiile, procedeu cunoscut ca auto-eficacitatea expectanțelor, poate să fie un factor puternic în vindecarea fobiilor (Bandura, 1977)271. În tratamentul fobiei sociale, foarte eficientă e implementarea desensibilizării sistematice, a modelării și a tehnicilor de flooding într-un grup de persoane, unde toți membrii (exceptând terapeutul) suferă de fobie socială (Heimberg, 1990)272. Membrii grupului sunt o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Sanderson, W. C, Kaplan, M. L., van Praag, H. M. & Harkavy-Friedman, M., "Suicidal behaviors in adult psychiatric outpatients, I: Description and prevalence", în American Journal of Psychiatry, 150, 1993, pp. 108-112. Athanasiu, A., Elemente de psihologie medicală, Editura Medicală, București, 1983. Bandura, A., Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. Barlow, D.H., Anxiety and its disorders; The nature of treatment of anxiety and panic. Guilford Press, New York, 1988. Barraclough, B., Differences between national suicide rates. Psychiatry, 122, 1973, pp. 95-96. Baxter
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Mc Grow-Hill, New York, 1998. 259 S. Freud, Analysis of a phobia of a five-year-old boy, vol. III, Basic Books, New York, 1909. 260 J.B. Watson & R. Rayner, "Conditioned emotional reactions", în Journal of Experimental Psychology, 3, 1920, pp. 1-14. 261 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 262 S. Mineka, "Animal models of anxiety-based disorders (Their usefulness and limitations)", în A.H. Tuma, J. Maser (ed.), Anxiety and the Anxiety Disorders, Erlbaum, Hillsdale: NJ, 1985, pp. 199-244. 263 P.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
direct interview family study of social phobia", în Archives of General Psychiatry, 50, 1993, pp. 286-293. 268 A.E. Kazdin & L.A. Wilcoxon, "Systematic desensitization and nonspecific treatment effects: A methodological evaluation", în Psychological Bulletin, 1976, pp. 83, 729-758. 269 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 270 A.T. Beck & G. Emery, Anxiety disorders and phobias: A cognitive perspective, Basic Books, New York, 1985. 271 A.. Bandura, Social Learning theory, Prentice Hali, New York, 1977. 272 R.G. Heimberg, C.S. Dodge
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
A methodological evaluation", în Psychological Bulletin, 1976, pp. 83, 729-758. 269 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 270 A.T. Beck & G. Emery, Anxiety disorders and phobias: A cognitive perspective, Basic Books, New York, 1985. 271 A.. Bandura, Social Learning theory, Prentice Hali, New York, 1977. 272 R.G. Heimberg, C.S. Dodge, D.A. Hope & C.R. Kennedy, "Cognitive behavioral group treatment for social phobia: Comparison with a credible placebo control", în Cognitive Therapy & Research, 14, 1990, pp. 1-23. 273 E.B. Foa
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
petrec anii de adolescență căutând relații diferite? De ce, în culturi așa-zis egalitare, bărbații și femeile urmăresc în acest plan scopuri deosebite? În viziunea unora, ar fi vorba de o deprindere: am învăța privindu-ne „anturajul” să funcționăm la fel (Bandura, 1977). În viziunea altora, motivele ar putea fi legate de evoluție: dacă bărbații caută încă relații pe termen scurt, acest lucru se explică prin faptul că într-un trecut îndepărtat ei au avut în termeni de reproducere mai multe beneficii
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai puțin tratamentele. În fine, se constată că între 20% și 40% dintre femeile seropozitive au leziuni de col uterin ce pot evolua spre cancer. Aceste leziuni nu sunt observate decât la 3% dintre femeile seronegative. Pentru mai multe detalii Bandura A., Social Learning Theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1977. Bess B.E., Janus S.S., „Prostitution”, în ediția Sadock B.J. et al., The Sexual Experience, Williams et Wilkins, Baltimore, 1976. Blumstein P., Schwartz P., American Couples, William Morrow, New York, 1983. Burley
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
poate fi atribuită unui fapt empiric. De exemplu: "După vizionarea unui film cu scene agresive, tinerii adoptă și ei comportamente agresive". Ipoteza de cercetare este concretizarea ipotezei generale Într-o cercetare particulară. O astfel de ipoteză apare În lucrările lui Bandura și este formulată astfel: "Martorii unui comportament agresiv manifestă acest tip de comportament mai frecvent atunci când modelul este o persoană concretă și mai puțin frecvent atunci când comportamentul este manifestat de un personaj de desen animat". Ipotezele trebuie să posede mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Editura Teora. Ayllon, T. (1963). Intensive treatment of psychotic behavior by stimulus satiation and food reinforcement. Behaviour Research and Therapy, 1, 53-61. Ayllon, T., și Azrin, N.H. (1968). The token economy: A motivational system for therapy and rehabilitation. New York: Appleton-Century-Crofts. Bandura, A. (1974). The process and practice of participant modeling treatment. În J. H. Cullen [Ed.], Experimental behaviour: A basis for the study of mental disturbance. Dublin: Irish University Press. Bandura, A. (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. Baum
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
economy: A motivational system for therapy and rehabilitation. New York: Appleton-Century-Crofts. Bandura, A. (1974). The process and practice of participant modeling treatment. În J. H. Cullen [Ed.], Experimental behaviour: A basis for the study of mental disturbance. Dublin: Irish University Press. Bandura, A. (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. Baum, A., Gatchel, R.J., și Krantz, D.S. (1997). An Introduction to Health Psychology. Third edition. New York: McGraw-Hill. Baum, W.M. (1994). Understanding behaviorism: Science, behavior, and culture. New York: Harper Collins. Bechterev
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dintre terapeut și pacient, în care primul apelează la diverse tehnici pentru a-și ajuta pacientul să se implice și să rezolve cu succes diferite sarcini, dobândind sentimentul eficienței și al competenței. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: Bandura, A., Blanchard, E.B., Ritter, B. (1969), „Relative efficacy of desensitization and modeling approaches for inducing behavioral, affective, and attitudinal changes”, Journal of Personality and Social Psychology, 13, 173-199. Bandura, A., Jeffrey, R.W., Wright, C.L. (1974), „Efficacy of participant modeling
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și al competenței. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: Bandura, A., Blanchard, E.B., Ritter, B. (1969), „Relative efficacy of desensitization and modeling approaches for inducing behavioral, affective, and attitudinal changes”, Journal of Personality and Social Psychology, 13, 173-199. Bandura, A., Jeffrey, R.W., Wright, C.L. (1974), „Efficacy of participant modeling as a function of response induction aids”, Journal of Abnormal Psychology, 83, 56-64. Ost, L., Salkovskis, P.M., Hellstrom, K. (1991), „One-session therapist-directed exposure vs. self-exposure in the treatment of
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea comportamentului agresiv la copii . Putem așadar disocia două aspecte În anlizele asupra agresivității. Pe de o parte, agresivitatea este considerată o trăsătură internă, inaccesibilă, care ține mai mult de instinct, o potențialitate de a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]