195 matches
-
o zi închisă de toamnă, bate vântul; o barcă (unde și când mai puteam să văd una? și totuși știu sigur că e o barcă), în care iau loc mătușa și unchiul și care, apoi, se îndepărtează încet de mal (barcagiul lipsește la apel din amintirea mea, deși nu se poate ca, în realitate, să fi absentat: lacul era, într-adevăr, prea mare pentru ca un amator să se fi încumetat să vâslească). Este amintirea unei despărțiri; cum s-ar zice, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în vacanță acasă, la Fârțănești, am făcut o excursie cu copiii la Periprava. Eram în caiac. Era cald, bine și deodată, în mijlocul Dunării, din dreapta și din stânga mea, ca niște pești zburători băieții plonjau în apă așa cum erau, îmbrăcați. Barcagiul stătea liniștit, zâmbind în timp ce în inima mea băteau mii de clopote. Nu vă speriați, domnișoară, mi-a spus el, ăștia-s ca rațele. Dar bag seama că matale îți place mai mult malul. Am primit ordin de numire pentru următorul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
versurile sale, de inspirație exclusiv marină sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
se și întâmplă începând cu Arlechin în iarbă (1972), după care vor urma Viața în teleferic (1979), Viețile după Vasari (1980), suită de reflecții percutante despre mânuitorii de penel, Madona cu gâtul lung (1987), Mă-ntorc în Bermude (1999), Pretențiile barcagiului Caron (2000). Citadin de speță boemă, cu voluptatea deambulărilor vesperale, G., acest „crai” de urbe veche, e un matein care se regăsește pe sine în proza de atmosferă. În faptul serii, sub pulverulența razelor de lună, solitarul hoinărește nostalgic prin
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
fraza nici nu are nevoie de semnătură ca să-și releve grifa. SCRIERI: Arlechin în iarbă, Iași, 1972; Viața în teleferic, Iași, 1979; Viețile după Vasari, Iași, 1980; Madona cu gâtul lung, București, 1987; Mă-ntorc în Bermude, Iași, 1999; Pretențiile barcagiului Caron, Iași, 2000. Repere bibliografice: Virgil Mocanu, Val Gheorghiu, București, 1985; Al. Călinescu, Arta fragmentului, CRC, 1987, 49; Liviu Antonesei, Proză artistă, „Opinia studențească”, 1988, 1-2; Val Condurache, Arlechinul, gimnasta și orașul, RL, 1988, 37; Dicț. scriit. rom., II, 375-377
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
Yamuna, vaca sfântă și Gangele. Spor la decriptat! La incinerat pe Ghat* Zi-mi ceva care începe cu Zen*, se continuă cu fum, cenușă, cercei, ulei de bambus, balegă de vacă sfântă, palak paneer*, sitar*, Charlie*, mătase, Lotus Lounge*, Yamuna*, barcagiu, japonezi*, Maria*, cadavru, și se termină cu esență de iasomie și de carne arsă! Zi-mi ceva care sună a OM*, sau a om, sau a somn! Zi-mi ceva care arde și zi și noapte, seamănă cu tine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
aruncă cu rupia, smulge cămașa, ia mătasea, afumă inspirația, expirația, incantația. Intră în navă, azvârle povara, aruncă brățara, pune cerceii, invocă tibetanii, uită americanii. Spatele răspunde de conectivitate. Full flower power*. Închide cercul, deschide matca, descifrează harta cu mantra. Lasă barcagiul să spună, spune-i copilului să te ducă, ia șalul, deschide buzunarul, închide mintea, zburdă intuiția. La templu te așteaptă soluția de legat, delegat, alungat. Sparge inhibiția, fumează-ți intuiția, lustruiește-ți sclipirea, șterge doctrina. Chai în loc de cafea, puls în loc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
sînt obligate să respecte dispozițiunile legale în vigoare. Articolul 39 În caz de incendiu, inundații și orice alt caz de pericol sau de interes general, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port va putea cere concursul marinărilor, lucrătorilor, muncitorilor de port, barcagiilor, pescarilor sau oricăror alte persoane care exercită o profesiune în port sau lucrează în mod obișnuit pe cheu, în porturile și apele naționale. Aceste persoane vor trebui să dea concursul cerut și să execute toate manevrele ordonate de Căpitănia Portului
DECRET nr. 41 din 13 februarie 1950 pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152523_a_153852]
-
a vânatului; 13. declanșarea focului asupra vânatului în mișcare pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai după asigurarea că prin ricoșare nu pot fi provocate accidente; 14. când se utilizează barca, vânătorul se va așeza cu spatele la barcagiu și se va ține arma îndreptată cu țeava în sus; tirul este permis numai în față și lateral; 15. vânătorile de urși la nadă se vor realiza numai din observatoare deschise, în prezența personalului tehnic de specialitate al gestionarului; 16
REGULAMENT din 4 iunie 2008 privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200684_a_202013]
-
Gotești, Sărata și Codăești (la sud de Cetatea-Albă): hotar cu Țara Românească. Sub domnia lui Roman I, care se intitula „Domn de la munte până la mare”, Moldova se extinse spre nord (Pocuția) și peste Nistru (Dubăsari, de la "dubasele" rotunde cu care barcagii treceau fluviul, transportând persoane și mărfuri). Sub domnia lui Alexandru cel Bun Pocuția îi reveni Poloniei, dar în schimb Țara Românească îi cedă Moldovei ținutul de la Dunăre la mare, cu excepția Chiliei, a părții de dincolo de Trotuș și a ținutului Putnei
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
(n. 11/24 ianuarie 1906, Balcic, Bulgaria — d. 8 august 1982, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române din 1955. În tinerețe a fost barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924-1925, a luat lecții de desen cu Hrandt Avakian Un an mai târziu, sprijinit de sculptorița Zoe Băicoianu, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
sesiune. Lincoln a primit mai multe cazuri în domeniul transporturilor, în contextul în care țara se extindea agresiv către vest, în special conflicte provenite din funcționarea plutelor pe căile de transport fluviale pe sub noile poduri de cale ferată. Ca fost barcagiu, Lincoln a favorizat la început interesele plutașilor, dar a reprezentat în cele din urmă pe oricine îl angaja. Mai târziu, a reprezentat și o companie de poduri împotriva uneia de transport fluvial, într-un în care o barcă se scufundase
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Pietro Tommacelli ajuns papă și-a figurat blazonul pontifical cu o diagonală formată din cuburi. Mottoul se referă la numele de mirean al papei: Cosimo Migliorati, termenul”sidere” face trimitere la stema pontificală reprezentată cu o stea-cometă. Expresia „nauta” (marinar / barcagiu) are o semnificație bine precizată și este folosită de Malachia pentru papii care proveneau din Venezia. Într-adevăr, Angelo Corrier era nativ din Venezia și fusese Cardinal de Negroponte. Pietro Filargiro avea reprezentat pe blazonul său pontifical un soare strălucitor
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Codăești (la sud de Cetatea Albă): hotar cu Țara Românească. Sub domnia lui Roman I, care se intitula „Domn de la munte până la mare”, Moldova se extinse spre nord (Pocuția) și spre est peste Nistru (Dubăsari, de la "dubasele" rotunde cu care barcagii treceau râul, transportând persoane și mărfuri). Sub domnia lui Alexandru cel Bun, Pocuția îi reveni Poloniei, dar în schimb Țara Românească îi cedă Moldovei ținutul de la Dunăre la mare, cu excepția cu Chiliei, a părții de dincolo de Trotuș și a ținutului
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
Bernhard von Gudden. Cei doi au murit în aceeași seară în apele lacului, în apropiere de mal, într-un loc însă unde apa era foarte joasă. Au fost găsiți aproape de miezul nopții de către administratorul palatului Berg, un medic și un barcagiu, care deja îl căutau. Conform versiunii oficiale, prof. von Gudden a încercat cu forța să-l împiedice să se sinucidă, totuși mulți se îndoiesc de asta. Încă și azi mai circulă multe alte ipoteze, ca de exemplu aceea că regele
Ludovic al II-lea al Bavariei () [Corola-website/Science/315306_a_316635]
-
inspectorul Athelney Jones, i-a arestat pe Thaddeus Sholto, pe menajeră, pe servitorul indian și pe paznicul intrării. Urmărind cu ajutorul câinelui pe cei doi, Holmes și Watson ajung pe malul Tamisei la un debarcader, lângă care se afla casa unui barcagiu pe nume Mordecai Smith. Ei află de la soția barcagiului că Smith și cu fiul său, Jim, plecaseră în dimineața anterioară cu șalupa "Aurora" pentru a duce un om cu un picior de lemn. Revenind în strada Baker, Holmes pune la
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
pe menajeră, pe servitorul indian și pe paznicul intrării. Urmărind cu ajutorul câinelui pe cei doi, Holmes și Watson ajung pe malul Tamisei la un debarcader, lângă care se afla casa unui barcagiu pe nume Mordecai Smith. Ei află de la soția barcagiului că Smith și cu fiul său, Jim, plecaseră în dimineața anterioară cu șalupa "Aurora" pentru a duce un om cu un picior de lemn. Revenind în strada Baker, Holmes pune la treabă echipa specială de băieți (așa-numiții ștrengari din
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
Cornelius Vanderbilt, Jan Aertson (sau Aerszoon), a fost fermier olandez în orașul De Bilt în Utrecht, Olanda, care a emigrat la New York că ucenic slujitor în 1650. Părinții lui au avut o mică fermă, iar tatăl său a lucrat ca barcagiu.La acea vreme, fermierii de pe Staten Island își transportau produsele lor spre piețele din Manhattan, situate în portul New York. Tatăl lui Vanderbilt a deținut un feribot utilizat pentru a transfera marfă la port, iar Cornelius, de mic copil, a lucrat
Cornelius Vanderbilt () [Corola-website/Science/328985_a_330314]
-
părți diferite, referindu-se la antipatia Mademoisellei pentru Mazarin. Când Mademoiselle a ajuns la Orléans, porțile orașului s-au blocat și orașul a refuzat să-i deschidă. Ea a strigat să i se deschidă porțile, dar a fost ignorată. Un barcagiu s-a oferit să o ducă la Porte de La Faux, o poartă situată pe râu. Ea a intrat în oraș și a fost întâmpinată triumfător, fiind cărată pe un scaun pe străzile din Orléans pentru ca toată lumea s-o poată vedea
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
Televizorul face furori în zilele noastre. De el ascultă toți muritorii, indiferent de rang, cu multă evlavie și chiar credință. Omniprezența Sa în toate mediile societății are influență și înrâurire asupra multor destine. Încât, dacă cineva vrea să ajungă din barcagiu un om politic remarcabil, de pildă, sau alte situații ca asemănare profesională, doar dacă găsește drumul spre Măria Sa Televizorul reușește, indiferent de mijloace, directe sau indirecte - prin neamuri, prieteni, afaceri. Și, încet-încet, alunec și mă îndrept spre ceea ce vreau să
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]