197 matches
-
pe lac, decât să stai pe o bancă în inactivitate. Poți să tăifăsuiești la fel de bine și pe apă ca și pe uscat, dacă ai chef! Și cum băieții, sărmanii de ei, aveau foarte des prilej de antrenament la canotaj, ajunseseră barcagii, nu glumă! Dar antrenamente serioase făceau băieții noștri la toate sporturile: la oină, cu Cioc, și singuri, dar absolut singuri. numai și numai din dragoste pentru sport la: fotbal, rugbi; volei, hochei pe gheață etc. Nu erau supravegheați de nimeni
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
8 dimineața, pe lac nu erau decât bărci cu băieți de-ai noștri, care, chipurile, întîrzîaseră la oră și, cum nu înțelegeau să-l supere pe profesorul respectiv, tulburîndu-i lecția, preferau să aștepte ora următoare de de curs, în Cișmigiu, Barcagiii erau din diferite clase și de diferite vârste. Toți erau de o desăvârșită colegialitate și aceasta făcea tăria noastră, tărie care nu s-a dezmințit niciodată, ba, dimpotrivă, s-a afirmat cu atât mai puternic, cu cât au fost mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
a pleca în vacanță acasă, la Fârțănești, am făcut o excursie cu copiii la Periprava. Eram în caiac. Era cald, bine și deodată, în mijlocul Dunării, din dreapta și din stânga mea, ca niște pești zburători băieții plonjau în apă așa cum erau, îmbrăcați. Barcagiul stătea liniștit, zâmbind în timp ce în inima mea băteau mii de clopote. Nu vă speriați, domnișoară, mi-a spus el, ăștia-s ca rațele. Dar bag seama că matale îți place mai mult malul. Am primit ordin de numire pentru următorul
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
escapadă de weekend în plasa de protecție a societății. Bețivul de la Global Airlines se dovedește a fi Webster „Cercetașul” Banners, și, împreună cu Inky și Muffy, se întâlnesc cu „Slăbănoaga” și Frizzi. Apoi li se alătură Packer și un alt tip, „Barcagiul”. Apoi și „Pantoful” și „Ciolănosul”. Sunt beți cu toții și joacă șarade, și la un moment dat Packer strigă: — E cineva sub podul ăsta care să nu aibă măcar patruzeci de milioane de dolari? Și desigur se aude doar zgomotul traficului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ce-și revine Endō. E treaba poliției să cerceteze cazul amănunțit. Apoi adăugă: Îmi pare rău, dar cred că trebuie să vă rog să mai stați două-trei zile în Yamagata. În ziua următoare a fost cercetat fundul mlaștinii de către niște barcagii pricepuți, dar nu au găsit nimic... nici urmă de Gaston sau de vreun obiect care să aparțină celor trei. Bănuiesc că a fugit cu bărbatul care a cumpărat oranjadă. — Imposibil! exclamă Takamori. A doua zi a trecut iar pe la poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
și o bucată de pânză pictată cu peisaje pe ambele părți. Pe o parte era o imagine cu lebede plutind pe un iaz cu multe flori rozalii de lotus; pe cealaltă, un apus de soare purpuriu pe mare, cu un barcagiu într-o barcă minusculă încremenit la linia orizontului. Salutaaaaare, spuse Sampath, încântat de ocazia de a poza. Nu ești tu băiatul care trimitea în secret scrisori de amor fetei aceleia de la școala mănăstirească? Bietul fotograf fu așa surprins că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
găsit un gladiator și un hoplit, o infirmieră și un scamator, un lord și un menestrel, au găsit un spadasin și un apicultor, un miner și un pescar, un pompier și un flautist, au găsit două marionete, au găsit un barcagiu, au găsit un săpător, au găsit un sfânt și o sfântă, au găsit un diavol, au găsit sfânta treime, au găsit soldați și militari de toate gradele, au găsit un scafandru și un patinator, au văzut niște santinele și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
o spaimă: m-am avântat în larg, ca să ajung la malul celălalt. Trecusem Bosforul înot, nu era prea lat în locul acela, dar Mihaela, nezărindu-mă în preajma ei, crezu că m-am înecat și începu să țipe. Lumea se alarmă, câțiva barcagii plecară în pripă să-mi dea de urmă. Am zărit, de departe, o mișcare neobișnuită pe apă, fără să-mi, dau seama că eu o provocasem. La întoarcere am găsit-o pe Mihaela leșinată pe nisip. O doctoriță franceză, care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îți răspund incolor, și din înfățișare nu le poți scoate nici o caracteristică. Bulgari sau turci ursuzi, fără imaginație, fără chef. Nici măcar revolte reținute, căci niciodată nu protestează și se poartă la fel cu toată lumea. Așa este Mihali, restauratorul, sau Cadîr, barcagiul, și totuși îi voi ține minte toată viața, căci s-au legat fără voia lor de emoțiile mele, și apoi, în deșertul acesta, fiecare capătă o importanță mare. La restaurantul lui Mihali nu se găsește niciodată nimic, nici măcar pește. Am
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
plecat cu barca fără să avem lună. Alte impresii, alte tristeți, întunericul în straturi groase învăluia pământ și apă. Seninul apărea sumbru, presărând frică. Pe țărm toată lumea dormea, numai o luminiță de la restaurantul lui Mihali mărea prin singurătatea ei spaima. Barcagiu important, în afară de Cadîr, mai e și Ali. Ioana îmi vorbise de el cu mult înainte, cu entuziasm. - Este uimitor ce viață profundă se găsește în oamenii aceștiaprimitivi. Ali mă lua cu barca la prins pește și stam ceasuri întregi pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Insolența voalată a funcționarilor și liberților îi trezea gânduri criminale și îi venea tot mai greu să ascundă toate acestea în spatele unui surâs al buzelor uscate, cu pleoapele întredeschise. După câteva săptămâni, în octombrie, toți locuitorii din Capri, de la ultimul barcagiu până la Tiberius, aflară deodată că, în insula Pandataria, Agrippina murise. Lui Gajus însă nimeni nu-i spuse nimic. El observă doar agitația alarmantă, șoaptele; toți se uitau la el și, îndată ce se apropia, discuțiile se întrerupeau, iar cei prezenți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
când se întâlni pe neașteptate, în apropierea cabanei din pădure, cu un grup de trei bărbați, care după îmbrăcăminte și la prima vedere s-ar fi zis că erau niște muncitori de la tabăra de pionieri din părțile locului sau niște barcagii de pe lac. Unul dintre cei trei îl opri și îi ceru un foc. Amabil, el își scoase bricheta din buzunar și, când i-o întinse, îl recunoscu surprins, în cel pe care-l luase drept un simplu proletar, pe Fănel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
soluția „bufet”, ceea ce le descrețea frunțile și le făcea viața suportabilă. Fiind mai izolați, pentru ședința de la centru, noi, cei din Dobrina, străbăteam șesul lat al Siretului, după ce treceam apa cu luntrea. Adesea rîul venea în vîrteje. Duhnind a băutură, barcagiul muta cu nepăsare veriga care ținea șaica pe sîrmă. Plecasem pe jos pe o vreme mohorîtă, șapte și cu secretarul opt. Chiar dacă la orele de clasă nu apărea, Fărocoastă nu rata nici o ședință. Nu școala îl făcuse ce era, ci
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
liniștesc, mă gândeam la moarte. Să mă înec în Gange și să afle Sen cât de curat o iubeam pe Maitreyi. A doua zi, ziarele ar fi vorbit de acest tânăr european, sinucis fără motiv, prins în marginea orașului de barcagiii care se întorc scara. Maitreyi ar fi leșinat auzind, d-na Sen s-ar fi căit, căci ar fi înțeles și ea atunci cât de sincer, de total, o iubisem pe Maitreyi. Gândul morții era singura alinare. Intîrziam cu voluptate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Incapacitatea cronică a Imperiului de a asigura securitatea frontierei dunărene și, implicit, a populației locale (românii) se reflectă și în izvoarele vremii. Astfel, Ioan Cinnamus, referindu-se la năvala cumanilor din 1148, consemnează reproșul făcut lui Manuel Comnenul de un barcagiu de la Dunăre: "Împăratul de s-ar fi îngrijit de nevoile noastre, Demnitzikos n-ar fi fost cucerit și nici bunurile noastre n-ar fi fost luate de cumani" (Cinnamus, p. 93, în Fontes, p. 235). Din cauza numeroaselor invazii, bizantinii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nevoie, dați-vă și câte o pedeapsă.” (Seneca) La nevoie, devii curajos. (Un alt proverb ne oferă o explicație plastică: „Omul e leu În propria lui cauză”. De asemenea, factorul afectiv poate fi hotărâtor: „La disperare, și lașul prinde curaj”.) Barcagiul bun se cunoaște În timp de furtună. (Adevăratele calități sufletești se exprimă În asprimea unor confruntări de viață.) „Curajul nu constă În a nu vedea pericolul, ci În a-l Învinge, atunci când Îl cunoști.” (J.-P. Richter) Demnitate, eroism - slugărnicie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dispusă să uite. Ruinele moderne incomodează. Și firește. Fără cărți din piatră ca să citești viitorul, ne vedem imediat pe mal, cu un picior În barcă, fără obolul pentru Caron În buzunar. Faulques zâmbise În sinea lui, cu ochii la frescă. Barcagiul râului pentru morți devenise privirea complice dintre Olvido și el de când trebuiseră să treacă, sub focul maronit și În compania luptătorilor din Sahara occidentală, peste albia de nisip al unui uad, În apropiere de Guelta Zemur. Când așteptau momentul potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fotografiată siguranța utilă a fragilității noastre. Trebuie pândită ruleta cosmică a zilei exacte În care nu va funcționa iar mouse-ul computerului, Arhimede Îl va Învinge pe Shakespeare, iar omenirea Își va pipăi, deconcertată, buzunarele, să vadă dacă are mărunțiș pentru barcagiu. Trebuie să fotografieze nu omul, ci urma lui. Omul nud care coboară pe o scară. Dar Înainte eu nu-l văzusem nicicând așa. Era doar un tablou Într-un muzeu. Dumnezeule, Faulques! Dumnezeule - lumina roșiatică Îi lumina chipul precum vâlvătăile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
expoziții personale în țară și peste hotare. Volume de proză scurtă: Arlechin în iarbă (1972); Viața în teleferic (1979); Viețile după Vasari (jurnal cu reproduceri din pictura proprie, 1980); Madona cu gîtul lung (1987); Mă-torc în Bermude (1999); Pretențiile barcagiului Caron (2000). Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România (2006). Val Gheorghiu, Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990 - 2006) (c) 2007, Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
peste carnet. Ca și cum mi-ar spune: Lasă asta; aici se fotografiază. Librăria din Sinaia. Unica, dar la zi cu de toate. Intru și, după o repede ochire generală, mă îndrept spre standul Polirom-ului. Da, ultima mea carte de proză (Pretențiile barcagiului Caron) există. Două exemplare. O întreb, șoptit, pe librăriță dacă a vîndut ceva din carte. Da, au fost cinci. Perfect. În pat, la Cumpătu, citesc undeva, surprins, despre Eugen Ionescu: intră în librăria La Hume, pe Saint-Germain-des-Près, și întreabă: Spuneți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de fiare și demoni agresivi; prin urmare, aveau nevoie de haine, sandale, burdufuri cu apă și merinde; ajungeau apoi la malurile Îngrozitoare ale râului Hubur (cf. En¿ma eliș, I, 133), pe care trebuiau să-l traverseze apelând la un barcagiu (pe nume ¾umut-tabal); soseau Într-un final la hotarul infernului unde erau introduși În infernul propriu-zis. Infernul este imaginat ca o peșteră imensă, unde domnesc Întunericul, liniștea, praful și noroiul. Morții sau spiritele lor (edimmu/eÚemmu) au parte de o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]