371 matches
-
4-5 pagini lunare cu ochii), cu condiția ca succesiunea și selecția temelor poate fi la întîmplare, - mă angajez. Va trebui pentru asta să-mi revăd la Iași unele planuri mai vechi, să încheg un schelet cvasidefinitiv al noii lucrări - cu bardă de ardelean. și îndată ce lucrurile curg nesilit, m-aș putea înhăma. încep să văd clar cam ce ați dori, cam ce urmăriți și dacă obiectivele noastre coincid (de ce n-ar coincide?), angajîndu mi pe un plan mai profund propriu-mi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la 4 noiembrie 1919, în satul Săbolciu, Comuna Săcădat, Județul Bihor. Este fiu de veteran din Primul Război Mondial, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia-1918 și decorat de regele Ferdinand I cu "Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918 fără barde". Dintre cei patru copii ai familiei, cel mai mare este Nicolae, viitorul profesor și diplomat, iar cel mai mic Florian voluntar, la 18 ani, pe frontul de Vest și decorat cu "Virtutea Militară română și Cheskoslovenscou Medaili za Chrabrost" cehoslovacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1995. 660. N.V. Gogol, Taras Bulba, traducere de Al.O. Teodoreanu și Xenia Stroe, Editura Cartea Rusă, București, 1956. 661. M. Fishberg, The Jews. A Study o Race and Environment, Londra, 1911. 662. Iuda (caricaturi de Petre Lazăr, versuri de Radu Barda), Tipografia ziarului Universul, București, 1937. 663. Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, ediția a II-a [prima ediție, 1969], Editura Eminescu, București, 1971. 664. Vezi intervenția lui Liviu Malița la masa rotundă organizată la Cluj de revista Apostrof
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă pe partea dreaptă beșici, pe acela îl vorbește cineva de bine. Dacă scuipi în foc, se fac beșici pe limbă. Bășină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă pe partea dreaptă beșici, pe acela îl vorbește cineva de bine. Dacă scuipi în foc, se fac beșici pe limbă. Bășină După ce te speli, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
larg acoperiș, iar uși i-am pus Cu bine potrivite-aripi frumoase. Tăiai deci pomul, potrivit de sus, Iar trunchiul gol de crengile-i stufoase Deplin îl netezii, căci mi-am adus Și-o cumpănă să-l tai după măsură Și barda cea cu largă cioplitură. 38. Și-așa făcînd picior din rătezatul Și largul trunchi, frumos îl străbătui Cu sfredelul și-am pus pe dînsul patul Înfipt în el, pe care-apoi făcui Scobite flori frumoase-n nepătatul Argint și fildeș și-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
porc 1 Kg slănina rezultată din fasonarea cărnii 150 g usturoi 20 g ardei iute 10 g piper 170 g sare 20 metri mate de porc Mod de preparare: . Carnea de porc și slănina se toaca cu satârul sau cu barda, pe un fund de lemn. Usturoiul se pisează în pion cu sare, se amestecă cu puțină apă și se bate cu o lingură de lemn până se desface usturoiul bine și devine o pastă. Ardeiul iute se taie cu cuțitul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ființe, ale unui lucru, fenomen sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. Exemplu: " Sălbatecul Vodă e-n zale și-n fier Și zalele-i zuruie crunte, Gigantică poart-o cupolă e frunte, Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, Iar barda din mână-i ajunge la cer, Și vodă-i un munte.” ( G. Coșbuc -Pașa Hassan) Imprecația este figura de stil prin care se exprimă, sub formă de blestem, dorința pedepsirii unei persoane. Exemplu: "Bată-l crucea, om bogat, Om bogat
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
o victorie / odihna înțelegerii... / zămislirea perfectului...”, „pecetea tacită a acceptării...” (Pecetea) Versul lui Tudor Gh. Calotescu vizualizează sonoritățile de daltă, de ciocan și de fierăstrău care, în mâna lui Brâncuși (re)tâlcuiesc formele ancestrale, „geometrie înaltăși sfântă” (Lucian Blaga). „Cu barda-i de rege dac” (Petre Pandrea) artistul „șlefuiește aripă / măiastră pasăre ce arde...” (Sub daltă) Acesta să fie aventurare sau ritual celest?! Poetul surprinde acest limbaj al spațiului, ritmicitate a unei liniarități geometrizante, forme laborioase, stihuitoare încifrări ale sacralului, zbor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
volum de fabule), cărora li se adaugă Vorbe cu tâlc (1931), Psaltirea în versuri (1933; Premiul Academiei Române), Cântecile vinului (1936), „poemele arabe” din Ben-Hamar cântă (1936), Chiot către neamul meu (1936), Temelie de veac nou (1938), două culegeri semnate Radu Bardă - Treziți-vă, români! (1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele unui naționalism excesiv și destule accente xenofobe. Omul își va proba, de altminteri, simțămintele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Victoria Socialismului>> din Rășcani care a antrenat tineretul la cursurile de alfabetizare și muncă voluntară”. Tov. Conțu Gheorghe ce venise tocmai din satul Sasova, comuna Scânteia, a profitat din plin de ocazia oferită pentru a da, ca toți ceilalți, cu barda oratorică în „...chiaburii și reacționarii din sat care a lansat diferite svonuri”. Mergând mai departe cu minciunile, tov. Crăiniceanu Emil i-a informat pe cei dispuși să-l asculte și să-l creadă că: „...tinerii din Plasa Pungești au primit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care ar fi ajuns stăpânul oamenilor și a zeilor" (Theog., 886 sq.). Grație deci avertismentului perechii primordiale, suveranitatea Iu Zeus a fost definitiv asigurată, în plus, el și-a încorporat pentru totdeauna Prudența 7. Cât despn Atena, o lovitură de bardă a făcut-o să iasă din fruntea tatălui ei (Theog., 924). Zeus s-a căsătorit apoi cu Titana Themis (Dreptatea), cu Eurynome, cu Mnemosyne (care a dat naștere celor două Muze) și în cele din urmă cu Hera (Theog., 901
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și Stăpânul tău?... Un fleșculeț de țărișoară, a pus cu botu' pe labe "a mai mare, a mai tare împărăție de pe fața pământului", adaugă pârcălabul Luca Arbure, un bărbat trecut de prima tinerețe, uscat dar vânos, colțuros, cioplit parcă cu barda dintr-un trunchi de stejar cioturos. Ce palmă! Am plesnit-o! spune Ștefan. Să recunoaștem că ne-au ajutat și vecinii, nu pe cât am sperat -, oricum, cinci mii de secui, două mii de lehi și aproape două mii de unguri, e ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aș fi căzut... Îi făcu un semn cu mâna salvatorului ei și se Îndreptă spre marginea stâncoasă. Jos, departe În vale, se vedeau un râuleț și o potecă Îngustă. Iar dincolo, neverosimil de aproape, altă stâncă, alte poieni. Ca și cum o bardă imensă ar fi despicat stânca În două. Doar câțiva pași despărțeau cele două pietre uriașe. Dar ce pași! Nu cred c-aș fi putut să sar dincolo cu calul, spuse fata cântărind din ochi cei câțiva metri care despărțeau munții
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
e de vină. Și într adevăr, el era pricina. Nu știu ce-au vorbit toată seara mama cu tata, că a doua zi de dimineață Coste de pe lan (ce se pricepea bine la lemn) a venit la noi cu ferestrău, bardă, cuie și umbla țanțoș prin ogradă, nebăgându-ne în seamă. Curioasă, m-am apropiat de el și l-am întrebat: Bade Coste, ce vrei să construiești, la noi în ogradă? Râzând printre dinții săi rari, cu strungă mi-a zis
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
țintuiești pe cineva la stâlpul infamiei și să-l faci obiectul oprobriului și al vindictei publice, îl denunți că cetește și gustă pe Baudelaire. Căci a gusta pe acest poet este a nu mai avea nimic sfânt, a da cu barda-n Dumnezeu, a te complace în ignominie și cinism. - Pe de altă parte, rafinații care au înscris pe steagul lor chipul enigmatic al poetului «diabolic» nu-și pot imagina brute mai refractare la frumusețile nepieritoare ale artei decât acei nătângi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
îl facem prin rătăcănii îngrozitoare, prin coclauri, pe unde a înțercat dracul copiii, pe unde picior de om arare calcă, prin margini de păduri, pe un drumeag desfundat acum țelină, prin cioate de copaci dați jos nu de mult de barda oamenilor din acele părți; oameni ciudați cari dorm ziua pe semne în vizunii, sub pământ, căci mai mult de jumătate de drum cât trecem prin acele înverzite pustietăți, peste patruzeci de dealuri și peste patruzeci de văi, nu dăm peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
15 April 1927 Moș-Neculai Prună are conștiința că în viața lui e adeseori prezentă influența Diavolului, care stă și-l supraveghează, căutând prilej să-i mai scrie un păcat la răbuș. Într-o zi bătea (la Fălticeni) un cuiu cu barda. Dă o lovitură cam greșită și strâmbă cuiul. Îl îndreaptă și iar cearcă să-l bată. Îl strâmbă din nou. Așa de câteva ori. Amù El îi lângă mine, și știu ce-așteaptă, reflectează moș-Neculai. Ce-așteaptă? Hm! Așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și știu ce-așteaptă, reflectează moș-Neculai. Ce-așteaptă? Hm! Așteaptă să sudui, ca să mă însemne la răbuș. Iar cearcă să bată cuiul, iar îl strâmbă, iar îl îndreaptă; și, cu năcaz, în sfârșit, izbucnește într-o sudalmă, răpezind cu mânie barda. A izbutit, dar cu prețul unei jertfe. A făcut un păcat, diavolul i l-a prins și se duce să-l depue Tartorului celui mare. [SPRE BLAJ] 15 Mai 927 Spre Blaj. Sara, Goga povestește despre amintirile bătrânilor lui cu privire la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ziduri, având spre miază zi un lac (Frumoasa) care curge dintr-un izvor. În lac sunt mulți pești. * I. François de Pavie. Într-o piață mare găsi 3-400 de soldați îmbrăcați după moda ungurească, cu sabie la coapsă, cu barda în mână, așezați doi câte doi până la o fațadă supt care sta domnul, înconjurat de boeri. Sta și asculta plângerile poporănilor care la o sută de pași cădeau în genunchi și se tânguiau. Iar domnul le făcea dreptate, cum socotea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cea românească. Printre primele afișe politice văzute de mine (aveam nouă sau zece ani), unul, lipit pe gardul primăriei din sat, îl înfățișa pe Tito în postura de călău (o figură de subofițer burtos, în mînă cu o uriașă bardă sîngerîndă), agent al imperialismului american! Denigrarea sa a durat pînă în 1956, cînd Nikita S. Hrușciov a hotărît să reia, mergînd el însuși la Brioni, legăturile cu Iugoslavia, mai întîi la nivel de partide, apoi la nivel guvernamental. Pentru mulți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de zi cu zi. Dintru început, meșteșugul cel mai frecvent a fost prelucrarea lemnului, absolut necesar construcției adăpostului în care trebuia să se protejeze pe el, familia lui, animalele care îi deveniseră indispensabile. Și-a confecționat mai întâi securea, budacul, barda, tesla și încă alte câteva scule, a intrat în pădure, și-a ales copacii cei mai potriviți din care și-a confecționat bilele, grinzile, scândurile din care și-a realizat cea mai rudimentară cabană. Mai târziu, necesitățile impunând folosirea unei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cruci cu limba, jurnaliștii de la „Vremea nouă” nu prea au Înțeles ori s-au prefăcut a nu Înțelege mesajele gloriosului partid al celor ce nu munceau dar gândeau și pentru alții legi și sarcini obligatorii, așa că cenzorul și-a scos barda din traistă și a altoit un text cam ca acesta: „Deși există un program bine Întocmit, amplu, concret, gazeta n-a urmărit sistematic felul În care se Îndeplinește. Utilizează prea puține mijloace și forme Încă pentru formarea concepției științifice despre
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
putință. Cu cît țelul este mai înalt, cu atît să-l modifici mai puțin. Poate că te-ai întrebat de multe ori dacă nu ar fi preferabil să-ți stabilești scopuri mai realiste, mai tangibile, în loc să încerci să "dai cu barda în lună". Părerea mea este că scopurile mai înalte sînt mai realiste decît cele mai modeste. Permite-mi să lămuresc acest aspect. Să ne imaginăm că avem un scop modest. La prima complicație apărută, vizualizarea scopului final va avea mult
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]