741 matches
-
Fusion Arts Day”, a adus o îmbinare perfectă între opera și pop, latino și folclor autentic, modă și dans. Johnny Alexandru, fiul cântăreței Nicolei și al compozitorului Mihai Alexandru împreună cu pianista Marta Claudia Băceanu i-au adus un omagiu regretatului bariton Florin Dumitru Petre, decedat recent, prin interpretarea unor arii celebre. Spectacolul a continuat cu momentele de dans special pregătite pentru acest festival de Oana Ioniță și dansatorii de la celebra ei școală, „Dance Planet”. Pe scena au urcat mai urcat Adriana
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
doctor în muzică la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, susținând teza cu tema "Meditație la Enescu" - un proiect de creație vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiție și contemporaneitate, conducător științific prof.univ.dr. Valentin Timaru. Lieduri • "Pastel", pentru bariton și pian (versuri de George Bacovia), p.a.25 aprilie 1967, Iași, Visarion Huțu, bariton • "Cântec trist", pentru mezzosoprană și pian (versuri de Marina Ionescu), p.a. 14 octombrie 1970, Iași, Maria Jana Stoia, mezzosoprană • "Adolescență", pentru soprană și pian (3 lieduri
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
tema "Meditație la Enescu" - un proiect de creație vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiție și contemporaneitate, conducător științific prof.univ.dr. Valentin Timaru. Lieduri • "Pastel", pentru bariton și pian (versuri de George Bacovia), p.a.25 aprilie 1967, Iași, Visarion Huțu, bariton • "Cântec trist", pentru mezzosoprană și pian (versuri de Marina Ionescu), p.a. 14 octombrie 1970, Iași, Maria Jana Stoia, mezzosoprană • "Adolescență", pentru soprană și pian (3 lieduri pe versuri de Nichita Stănescu), 1974, p.a. 16 mai 1975, Iași, Nelly Miricinoiu, soprană
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
p.a. 16 mai 1975, Iași, Nelly Miricinoiu, soprană și Elise Popovici, pian • "Trei lieduri pentru mezzosoprană și pian" (Cântec vechi, versuri de Mihu Dragomir; Inscripție, versuri de Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987 • "Moartea lui Guillame Apollinaire" pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,"La mort de Guillaume Apollinaire", lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995) • "Tatăl nostru", pentru soprană și pian (versuri
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
lieduri pentru mezzosoprană și pian" (Cântec vechi, versuri de Mihu Dragomir; Inscripție, versuri de Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987 • "Moartea lui Guillame Apollinaire" pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,"La mort de Guillaume Apollinaire", lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995) • "Tatăl nostru", pentru soprană și pian (versuri de D. Spătaru), p.a. 3 august 1999, Timișoara, Oana Adriana Severin, soprană și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987 • "Moartea lui Guillame Apollinaire" pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,"La mort de Guillaume Apollinaire", lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995) • "Tatăl nostru", pentru soprană și pian (versuri de D. Spătaru), p.a. 3 august 1999, Timișoara, Oana Adriana Severin, soprană și Aida Mare, pian • "Vorbește o fată", pentru soprană și pian (versuri de J.W
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
versuri de Dan Verona) p.a. 4 mai 1979, Filarmonia Moldova Iași, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache • "Jertfă", cantată pentru cor și orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Baciu, dirijor cor Ion Pavalache • "Jertfă", cantată pentru cor și orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
dirijor George Vintilă • "Românie, țară de vis", cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc • "Poema finală" (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez • "Țara mea", cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969 • "Suită corală
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
solist al Teatrului de Opereta din București (1962 - 1964), unde cântă în Lăsați-mă să cânt și Lysistrata de Gherase Dendrino, Voievodul țiganilor de Johann Strauss și Țara surâsului de Lehar. Spiess și-a continuat studiile la București cu celebrul bariton Petre Ștefănescu Goanga, în 1964 ajungând solist al Operei Române (1964 - 1988). Urmează pentru el perioadă marilor reușite internaționale : Marele Premiu la Toulouse (1964), Marele Premiu și alte două premii de interpretare la Rio de Janeiro (1965), Premiul I la
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
modifica. În ciuda numelui, trupa lui liric temele tradiționale care implică și răul ocultism a evoluat într-o mai "mistic" calea [11], si pe care le-au modificat lor muzicale direcție pe fiecare album, utilizând elemente, cum ar fi curat melodic bariton voce, doom, gothic metal industriale și de trăsături de muzică, si de sex masculin / feminin Benedictinarum cântări. Recent album, care începe cu Khronos, au arătat de a lua o trupă mai modern, mai rapidă și mai agresive de abordare a
Rotting Christ () [Corola-website/Science/309509_a_310838]
-
născut în Velingrad, un mic sat de munte din sudul Bulgariei. În copilăria a învățat să cânte la vioară, trombon și clarinet. Și-a început studiile muzicale la Conservatorul de Stat Bulgar în 1949 cu Prof. Hristo Brambarov, un mare bariton și profesor de canto la Sofia. Între anii 1950-1955, Ghiaurov a studiat la Conservatorul din Moscova. Cariera lui Ghiaurov a început în 1955, când a câștigat Marele Premiu la Concursul Internațional de Canto de la Paris și Premiul Întâi și medalia
Nicolai Ghiaurov () [Corola-website/Science/314460_a_315789]
-
Shida au recitat cu multă măiestrie poeme în limba engleză, în aplauzele tuturor. Poetul polonez, stabilit în Viena Dariusz Pacak a impresionat cu poezia lui subtilă, cu mesaje puternice, recitată cu talent și cu o voce impunătoare (este un cunoscut bariton). La sesiunea doua, timpul nu a mai permis să recite toți participanții au recitat din nou indienii și alți câțiva. Mai mulți poeți au fost de părere că nu a existat o prea bună coordonare a Congresului nu a fost
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_400]
-
Otis Williams. Componența originală includea membrii din două formații vocale din Detroit: din The Distants, tenorul secund Otis Williams, tenorul principal Elbridge "Al" Bryant și basul Melvin Franklin; iar din The Primes, tenorul principal/falsetto Eddie Kendricks și tenorul secund/baritonul Paul Williams. Printre viitori membrii se găseau și soliștii vocali David Ruffin, Dennis Edwards, Richard Street, Damon Harris, Ron Tyson, Ali-Ollie Woodson, Theo Peoples și G.C. Cameron. Ca și The Supremes, trupa "soră" formată doar din fete, componența celor de la
The Temptations () [Corola-website/Science/320226_a_321555]
-
José Embil (n. 21 ianuarie 1941, Madrid) este un tenor și dirijor spaniol. Este renumit pentru vocea sa puternică și versatilă de cântăreț liric sau tenor lirico-dramatic care i-a permis să cânte chiar și roluri de bariton, prin virtuozitatea artei sale vocale și calitatea interpretării sale dramatice. Jose Placido Domingo Embil s-a născut la 21 ianuarie 1941 în cartierul Barrio de Salamanca din Madrid ca fiul lui Placido Domingo Ferrer și al lui Josefa Pepita Embil
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
atât canto, cât și pianul și arta dirijorală la Conservatorul Național din Mexico City În 1957 și-a făcut prima apariție profesională muzicală în compania mamei sale într-un concert la Mérida, în Yucatán. A cântat un timp roluri de bariton și de acompaniator al altor cântăreți în cadrul companiei de zarzuela și operetă a părinților săi. Între acestea s-a numărat un rol de bariton în zarzuela lui Manuel Fernandez Caballero, „Gigantes y cabezudos”, și un rol minor în prima producție
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
compania mamei sale într-un concert la Mérida, în Yucatán. A cântat un timp roluri de bariton și de acompaniator al altor cântăreți în cadrul companiei de zarzuela și operetă a părinților săi. Între acestea s-a numărat un rol de bariton în zarzuela lui Manuel Fernandez Caballero, „Gigantes y cabezudos”, și un rol minor în prima producție mexicană a operetei „My Fair Lady” de Loewe unde a fost și asistent dirijor și antrenor vocal. Cu această companie a dat 185 de
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
rolurile Camille și Danilo. În aceeași perioadă,în 1958 a fost vocalist în formația de rock and roll mexicană a lui César Costa, "Los Black Jeans". In 1959 a fost examinat în "audition" pentru Opera Națională Mexicană în calitatea de bariton, dar juriul a constatat ca de fapt tânarul interpret este și un talentat tenor. În cele din urmă a fost angajat ca "tenor comprimario" (de roluri secundare) și ca antrenor al celorlalți cântăreți. . Dar debutul pe scena unui teatru l-
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
și un talentat tenor. În cele din urmă a fost angajat ca "tenor comprimario" (de roluri secundare) și ca antrenor al celorlalți cântăreți. . Dar debutul pe scena unui teatru l-a realizat la Teatrul Degollado din Guadalajara în rolul de bariton al lui Pascual din zarzuela „Marina” de Emilio Arrieta, la 12 mai 1959. După aceea, în 1959 a cântat la Ciudad de Mexico, într-un rol secundar de tenor , cel al lui (Borsa) din opera „Rigoletto” (alături de cântăreți precum Cornell
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
câștiga din afacerea cu instrumente,Adolphe se specializează în inventarea unor alte instrumente muzicale de suflat.Prima importantă lucrare ,a fost modificarea clarinetului baș, care i-a adus meritul că la vârsta de 20 de ani să fi inventat saxofonul bariton. Dinant ,este recunoscut că ,orașul unde se fabrică saxofonul, tocmai datorită primului său inventator , .
Adolphe Sax () [Corola-website/Science/304491_a_305820]
-
doi fagoți, patru corni în Fa, trei trompete în Si bemol, trei tromboni, tubă, timpane, tobă mică, tobă mare, trianglu, talgere, două gonguri, xilofon, glockenspiel, celestă, patru claxoane de mașină trecute La, Si, Do, Re, saxofon alto, saxofon tenor, saxofon bariton și instrumente cu coarde. În 1929 William Daly a publicat o versiune pentru pian solo a lucrării prin New World Music. Lui Gershwin nu i-a plăcut interpretarea lui Walter Damrosch de la premiera lucrării "Un american la Paris". A spus
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
instrumentul sau vocea cerută trebuie să se potrivească și ca timbralitate. Denumirile vocilor de canto clasic se dau prin menționarea tipului de ambitus (registru) pe care-l are artistul, împreună cu timbrul. De exemplu soprană, soprană de coloratură, mezzo-soprană, altistă, tenor, bariton dramatic, bas ș.a. Studierea ambitusului unei lucrări, a unei înregistrări (în interes folcloric sau muzicologic), poate ajuta la formularea unor concluzii privitoare la gradul de evoluție al unei muzici sau al unor aspecte ale muzicii (caracteristicile unui instrument de epocă
Ambitus () [Corola-website/Science/309848_a_311177]
-
dificultății de interpretare. Numai după șapte ani, în 1918, a fost prezentată în prima audiție la Opera din Budapesta. A fost primită cu o oarecare reținere, succesul venind numai după revizuire, în 1938. Opera are două personaje principale: prințul Barbă-Albastră (bariton sau bas) și Judit, noua lui soție (soprană sau mezzosoprană). Începutul secolului XX în Europa poate fi caracterizat de înstrăinare, singurătate, durere. Asemenea stări vor fi reflectate în flosofia, arta, literatura vremii. Filosofia lui Nietzsche, descoperirile psihologice ale lui Freud
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]