222 matches
-
aia din Piața Universității... Și cortul... și dumneavoastră... Octav:...Cu deosebirea că aici "băieții" încă nu mi-au plantat curve, bătăuși și toxicomani... Și pentru că tot ați nimerit-o..., vă mai spun un secret... Știți, eu sunt plătit de niște barosani din opoziție... să stau aici... ca un protest, ca un scandal... adică "uită-te, națiune, în ce hal a ajuns un revoluționar... împușcat în piciorul..., care domnule?, a, da, ăsta!" Doctorul: Auzi, băiatule, eu n-am venit aici să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Degeaba! N-ai știut niciodată ce vrei. Costache: Tu ai știut? Marieta: Păi spune și mie ce-a însemnat prostia aia cu ieșitul repede la pensie după revoluție?! Și m-ai pus și pe mine să ies. De parcă fusesem cine știe ce barosani de comuniști! Alții au rămas liniștiți pe locurile lor... Ba s-au dus și mai sus... Și noi? Parcă am fi omorît oameni! Costache: (foarte departe de concretețea dialogului) Poate că... am omorît... Marieta: Ce dracu' tot spui tu acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sutiene și seringi folosite... Ei și? Octav: Bani să iasă. Matei: Da, băiețică. Numai că nu prea ies. Asta-i! C-au pus ăștia niște impozite de ne-ndoaie. Octav: Te pomenești că ești nemulțumit...! Matei: Păi sînt. Că ăia barosanii au pus repede mîna pe caimac... l-au transformat în miliarde... Și pe noi pun biciul...! Octav: Care ăia..., Nea Matei?! Matei: Ăia! Octav: Păi cînd îți spuneam eu că foștii... au pus mîna pe putere și pe bani..., mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ilustrăm cu un extras semnificativ: (1) El cositor în jăratic aruncă, bucăți de aramă Tare, scump aur gălbui și argint. Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă Ia un ciocan barosan și-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aleea din fața unei case mari. E un Escort vechi parcat pe stradă. Pare cam rablagit pentru Ravvy Dykes. O vacă bătrână co privire pierdută ne deschide ușa. Simt umpic de duhoare cum vine dinspre ea. Bătrânețea te face să puți, barosan sau șmecheraș, nu contează. Mă apucă dârdâiala În hol, nu-i prea cald aici. Io casă mare și greu de-ncălzit șadulmec miros de bani vechi. Locui burdușit de antichități, amintiri de-o viață ntreagă, cel puțin. Grămezi de poze n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
meserii (fierari, căldărari, aurari, geambași, cân tăreți, vânzători ambulanți), care i-au pus în contact cu populațiile din Moldova și Țara Românească. Cuvintele țigănești din română aparțin mai ales argoului (lovele „bani“, șucar „frumos“) sau argoului și limbajului familiar (baftă, barosan, biștar, gagiu, mișto). Cuvinte engleze Cuvintele de origine engleză ar putea fi abordate în mai multe volume ale colecției „Viața cuvintelor“, dată fiind actualitatea temei. Într-unul dintre acestea, se va arăta că începuturile influenței engleze asupra limbii române datează
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înscriu împreună cu Blanchard, că Ellis Loew, tipul de la Curtea Penală, ar fi câștigat o grămadă de bani pariind pe mine înainte de război, iar acum îmi oferea o compensație târzie, că Horrall anulase ordinul de interzicere a meciurilor ilegale, că un barosan din conducerea poliției voia să mă facă fericit și să-și umple și el buzunarele pariind pe mine. Toate poveștile astea erau cam trase de păr, deși știam că boxul era totuși un criteriu ce mă plasa în ipostaza de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
într-un costum imaculat, la două rânduri, îi luă locul la pupitru... Căpitanul Jack se trânti pe cel mai apropiat scaun disponibil. Bărbatul înalt avea o prestanță care aducea mai mult cu aceea a unui judecător sau a unui avocat barosan decât a unui polițist. Îmi amintea de preotul ăla luteran blând, prieten cu tata până când Bund-ul a fost calificat drept subversiv. Polițistul de lângă mine îmi șopti: — Locotenentul Millard. Adjunctul de la Omucideri, dar de fapt adevăratul șef. Un suflet mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dalia, cu condiția ca ei s-o lase mai moale cu prezentarea obiceiurilor neortodoxe ale lui Betty Short și s-o descrie ca pe o fată naivă, împinsă pe cărări greșite. Din entuziasmul cu care și-a luat rămas - bun barosanul am dedus că ziariștii au mușcat din momeală și au luat de bună replica lui Loew cum că „Cu cât atragem mai multă simpatie în favoarea fetei, cu atât mai suculentă va fi povestea când îl voi pune sub acuzare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca Lee să se-ntoarcă, cu atât mai clar îmi era că viața mea de polițist mare și tare e terminată și îngropată, la fel ca și tânăra aia moartă care devenise obsesia tuturor. CAPITOLUL ȘAPTESPREZECE Dis-de-dimineață le-am trimis barosanilor un mesaj. M-am ascuns într-o debara de pe același coridor cu birouașul meu și am dactilografiat cererea mea de transfer în trei exemplare, câte unul pentru Loew, Russ Millard și căpitanul Jack. Cererea suna după cum urmează: Prin prezenta vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
costat cel mai mult la viața mea. Loew și Vogel au reușit să mușamalizeze totul. Am fost șutuit de la Arestări, mi-am reluat uniforma și m-am întors la Patrulă la Secția Centrală, acolo unde îmi începusem cariera. Locotenentul Jastrow, barosanul de-acolo, era pe felie cu diavolul de procuror. Îmi dădeam seama că-mi urmărește fiecare mișcare, așteptând să torn pe cineva, să spun ceva nepotrivit sau să mai adaug o boacănă la greșeala pe care fusesem nevoit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
galerie a vremii noastre, din care nu lipsesc marea doamnă catolică, de mare sensibilitate; jurnalistul cu pana bine ascuțită, care desfășoară, poate mai curând dezinvolt decât ponderat, cele mai diverse activități; hăbăucul fără Îndoială simpatic, care descinde din granguri și barosani, crai cu gusturi noctambulești, pe care Îl recunoști de la o poștă după freza fixată cu briantină și gloabele mărunte de polo; chinezul curtenitor și mieros din vechile convenții literare, În care, dincolo de bărbatul viu, eu văd un pasticcio de tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu băile turcești care În iele să joacă cărți dă mama focului, ca să le vânză terfeloage dă știință și ilostrate. Așa că bărbatu dă comitet m-a Înformat cu respectuozitate că Direcția l-a pus Bos dă Boși la ieditură. Ca barosan, stase d-acu la un arșin dă ședințe la centru dă potigrafi unde, abia se șurubase pă juma În fotol, că asturienii Îl și catapultase trap-galop. Mandea Îl ascultam vrăjit, domne, da tomna atunci s-a zmucit convoiu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
donșoarei sor-ta, care-i moartă după tot ce să leagă cu grangurii. Promite-i vorbe coapte dă la mine. Te Îmbrățișez, Indianu V Dragu meu Avelino, Pentru observatoru argentinean ie d-ăl mai grandoman Înteres să să frece cu barosanii ăi mai râncezi. Îți promit c-am intrat pă ușa dân față În asa șoz sensibil. Ieram În grădina dă iarnă și tomna Îl Învățam, să zicem, fără mare izbândă pă Poyarré să consumeze mate, când s-a arătatără alde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
băieții În uniformă au nevoie de douăzeci de minute ca să ajungă și de aște zece ca să-l identifice pe Hudgens. Fac valuri, fac mare caz, cheamă Omuciderile. Omul de la dispecerat o să se gîndească imediat să cheme la fața locului un barosan, chiar dacă-l scoală din pat. Thad Green, Russ Millard, Dudley S. - toți se vor gîndi imediat la Marele V, iar telefonul lui va suna după vreo oră de așteptare Încordată. Jack transpira abundent În așternutul lui curat. ȚÎr, țîr... Ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lipsă de probe. Încă un argument: În iulie 1956 Walker Ted Turow, bine-cunoscut traficant de droguri, care Își exprimase de curînd dorința „de a plasa pe piață cantități mari de prafuri albe și de a deveni un afacerist pe picior barosan“, este descoperit Împușcat mortal În apartamentul lui din San Pedro. Ați ghicit: nici un indiciu, nici un suspect, nici o arestare, dispoziția curentă a Diviziei Portuare LAPD fiind: dosar deschis, dar nu vă ținem cu sufletul la gură. Acum, copii, ia ascultați aicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ceva În Frisco. Aruncă patruzeci de verzișori pe un taxi și traversă Golden Gate Într-o stare de excitare. Dublă Înșelăciune: mai Întîi un tîrg prost ca să supraviețuiască, apoi un tîrg bun ca să cîștige - un salt direct de la amărăștean la barosan. Exley avea niște informații de culise și pe Jack Tomberon; Dudley avea În interiorul organizației o putere care aproape că atingea cote patologice. Pe scurt: l-a mințit pe Dudley ca să-l pîrlească pe Exley. După cinci ani omul Îl propune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Florin când l-a propus, ar fi fost al șaptelea membru al C.a. Șapte e numărul mincinoșilor, așa a auzit el de la un bătrân. Ia spune, câți erau ăia de te-or bătut? Vreo șapte. Câte mașini ziceai că are barosanul? Șapte, mă, șapte! Stăteam bine. Celebrul animal era o ficțiune, dar nu una completă. Spătarul Milea, al șaptelea și cel mai de soi dintre noi, era Însă ceva de vis. Le știa pe toate, Își dădea cu părerea despre te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
frați și toți profesori de matematică, unul la Universitate, unul la un liceu și unul la o școală generală. Ultimul era omul cu corvoada. Aducea rîma, rachiul, minciogul, scăunelul și cam tot ce era necesar savanților săi frați. Cel mai barosan, Victor universitarul, a vorbit cu colonelul Scutelnicu, de la Regimentul din Iași, să fie lăsați toți trei o zi ca să scoată toată peștimea din Prut. Colonelul n-a dat nimic la mînă și a zis că aceștia să le spună grănicerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să faci? Ai vreo meserie? Cresc copilul... Continui discuția la telefon cu Citadinul. Dă-i și tu ceva de făcut acolo. Mulțumesc, clipește îngerește Geluțu. Bumberică s-a dus la prefect, la președintele Consiliului Județean și la alți și alți barosani. De la toți a obținut împrumutul pentru drumul la București. Privesc emisiunea. Se oftează artistic, se vorbește patetic, ce mai, o prezentatoare pe cinste. Vă ajută, totuși, cineva? este întrebat Bumberică. Nu, nimeni. Dar autoritățile locale nu fac nimic? Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lipsa țigărilor producea o adevărată panică. Cel care cerea fuma așa-zisele țigări "Cerșetorul" și lipsa acestora nu-l panica. Mergea din coleg în coleg și pînă la urmă tot pufăia măcar o țigară pe zi. Pe culoare erau și barosani cu țigări din belșug. Erau cei care erau deja profesori și făceau facultatea la f.f, adică la fără frecvență. Mai erau și cei care își pregăteau examenul de definitivat, cei care dădeau gradul II și chiar gradul I. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să văd asociat unei atare frumuseți un suflet pe aceeași măsură. Cum mă vedea, Julieta venea grăbită la mine. Directă, pragmatică, fără ocolișuri. Vrei o țigară? Aș vrea, Julieta. Așteaptă puțin. Pleca în grabă. Se uita atent și observa un "barosan" mai copt, la grad, sau întîrziat în studii. Îl aborda: Uf, ce cald îmi este. Uite, am transpirat... Julieta trăgea bluza, ca omul să vadă că transpiră în... sîn. Cum nu avea sutien, omul vedea clar că... transpiră și dinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare. Ajuns acasă cîntăresc mielul, să văd cît am plătit. Constat că am plătit 40 de pesoși libra. Să-ți stea în gît, Ibisate! Mă consolez repede însă. Nu există vînzător în piață care să nu fure. Mai ales de la barosanii de străini, posesori de dolari și... dușmani ai Cubei !!! Europeni și africani în Noaptea Învierii De regulă, în mediul diplomatic, invitațiile la o cină amicală se fac cu mult timp înainte. Se lasă loc pentru eventualele defecțiuni care pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui din deal; fiindcă el a fost și pescar, și vânător, dar la Fălticeni și numai la Fălticeni și morar. Morar cu moara lui proprie. Iar acele povestiri despre evreii sărmani și triști care, dincolo de câțiva patroni, avocați, farmaciști, cămătari, barosani depășeau, într-o vreme, de vreo două ori, numărul românilor, la Fălticeni, tot aici, le-a ascultat prima oară. Și pentru felul cum i-a cunoscut, prezentat și înțeles, pe acești sărmani urmași ai lui Moise, legionarii l-au condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a dat lui Pepino două sute de lei pentru ceva cât de cât vesel și mai Întremător În vederea ospățului de adio de duminică. A adus Pepino ceva ce n-am mai văzut de amar de vreme: splină și bojoc, un pachet barosan de vreo două kile, fiindcă avea un văr și la abatorul din Timișoara, dar uitase probabil de butelie, dacă nu cumva special ne ispitea cu bunătățile alea, tot În nădejdea că părințelul se va simți și-i va da bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]