523 matches
-
(în basca "Euskal Autonomia Erkidegoa" sau "Euskadi", în spaniolă "[Comunidad Autónoma del] País Vasco", formal "Provincias Vascongadas") este o comunitate autonomă din Spania. Capitala ei este Vitoria (în basca Gasteiz). " mare" (în basca "Euskal Herria") este formată din șapte regiuni și teritorii istorice. Sloganul basc "zazpiak bat" înseamnă "șapte fac unu". Sudul regiunilor basce (spaniole) (cele trei provincii ale comunității autonome basce, plus Navarra, în basca "Nafarroa") formează Hegoalde. Nordul regiunilor basce franceze
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
este Vitoria (în basca Gasteiz). " mare" (în basca "Euskal Herria") este formată din șapte regiuni și teritorii istorice. Sloganul basc "zazpiak bat" înseamnă "șapte fac unu". Sudul regiunilor basce (spaniole) (cele trei provincii ale comunității autonome basce, plus Navarra, în basca "Nafarroa") formează Hegoalde. Nordul regiunilor basce franceze formează Iparralde. Regiunile basce (franceze) sunt parte a departamentului Pyrénées-Atlantiques. Ele sunt: Țara Bascilor include următoarele teritorii istorice, care sunt echivalente cu provinciile Spaniei (diviziuni administrative spaniole): Aceasta reguine are 251 municipii, dintre
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
următoarele teritorii istorice, care sunt echivalente cu provinciile Spaniei (diviziuni administrative spaniole): Aceasta reguine are 251 municipii, dintre care 51 se află în Álava, 88 în Guipúzcoa și 112 în Vizcaya. În Țară Bascilor se vorbește atât spaniolă, cât și basca, ultima fiind limba maternă în această reguine. Limba basca se deosebește de spaniolă prin faptul că nu este indo-europeană și nu are nicio relație lingvistică cu alte limbi latine. Potrivit recensământului din 2001, 32,2% din populația Țării Bascilor vorbesc
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
diviziuni administrative spaniole): Aceasta reguine are 251 municipii, dintre care 51 se află în Álava, 88 în Guipúzcoa și 112 în Vizcaya. În Țară Bascilor se vorbește atât spaniolă, cât și basca, ultima fiind limba maternă în această reguine. Limba basca se deosebește de spaniolă prin faptul că nu este indo-europeană și nu are nicio relație lingvistică cu alte limbi latine. Potrivit recensământului din 2001, 32,2% din populația Țării Bascilor vorbesc două limbi (spaniolă și basca); 49,6% - vorbesc doar
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
în această reguine. Limba basca se deosebește de spaniolă prin faptul că nu este indo-europeană și nu are nicio relație lingvistică cu alte limbi latine. Potrivit recensământului din 2001, 32,2% din populația Țării Bascilor vorbesc două limbi (spaniolă și basca); 49,6% - vorbesc doar spaniolă; și 18,2% - cunosc basca, dar vorbesc spaniolă, deoarece întâmpină greutăți în vorbirea limbii basce.
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
faptul că nu este indo-europeană și nu are nicio relație lingvistică cu alte limbi latine. Potrivit recensământului din 2001, 32,2% din populația Țării Bascilor vorbesc două limbi (spaniolă și basca); 49,6% - vorbesc doar spaniolă; și 18,2% - cunosc basca, dar vorbesc spaniolă, deoarece întâmpină greutăți în vorbirea limbii basce.
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
UE să fie acela ca fiecare stat membru să aducă cel mult o limbă oficială ('un stat membru, o limbă'). Aceasta nu are însă aspect obligatoriu. Guvernul spaniol și cel irlandez au încercat obținerea statutului de limbă UE oficială pentru bască, catalană-valenciană, galiciană și irlandeză. Consiliul UE a decis, la [[13 iunie]] [[2005]], să autorizeze folosirea limitată la nivelul UE a limbilor recunoscute de către statele membre, altele decât limbile oficiale de lucru. Pe lângă definirea irlandezei ca a 21-a limbă oficială
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
irlandeza. Există și o serie de comunități din diaspora, mici, dar în creștere, care vorbesc această limbă, cea mai mare fiind cea din [[SUA]] cu 25,000 vorbitori de irlandeză. Deși [[Limba catalană|catalana]], [[Limba galiciană|galiciana]] și [[Limba bască|basca]] nu sunt limbi oficiale naționale în Spania, fiind limbi co-oficiale în anumite regiuni, ele sunt eligibile pentru a beneficia de prevederile rezoluției din [[13 iunie]] [[2005]] a [[Consiliul Uniunii Europene|Consiliului Uniunii Europene]]. Statutul catalanei, vorbită de mai multe milioane
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
aceea cu cratimă. Dintre limbile indo-europene, următoarele sunt cele mai răspândite, fiind vorbite ca limbă maternă de peste 100 de milioane de oameni: Majoritatea limbilor vorbite în Europa aparțin superfamiliei indo-europene. Fac excepție limbile fino-ugrice (maghiara, estoniana și finlandeza), limbile caucaziene, basca, malteza (derivată în mare parte din arabă) - și turca aparținând limbilor turcice. Ipoteza înrudirii limbilor indo-europene, formulată prima dată, în 1647, de învățatul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn, care a observat că o serie de limbi europene se aseamănă cu
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
față de dorința lui Zapatero de a coopera cu naționaliștii basci. Ea s-a plâns de "discriminarea suferită de zeci de mii de familii care sunt în imposibilitatea de a-si educa copiii în limba spaniolă”deoarece basci învăța în limba basca la scoala, fiind huiduita la Congres pentru aceasta. Cele trei Republici Catalane de stânga au votat NU. Ei au spus că, deși nu închid nici o ușă, au vrut să arate dezamăgirea lor că Zapatero a părut mai reticent în a
Alegeri legislative în Spania, 2008 () [Corola-website/Science/337162_a_338491]
-
este în mâinile bisericii, și atât cât se face în popor, se face în idiomurile locale, care își pierduseră orice prestigiu. Ele sunt numite "patois", un termen care corespunde aproximativ termenului „grai”, dar se folosește și pentru limbi ca occitana, basca și bretona, având o conotație depreciativă. Elitele adoptă definitiv limba franceză, iar parțial și păturile mai modeste ale populației. În sud numai aristocrația renunță la limba occitană. În orașele din regiunile cu idiomuri "oïl", oamenii de rând vorbesc acele idiomuri
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
se trage Sampdoria au contribuit la actualul format al tricourilor. De la Sampierdarenese au fost preluate albul și albastrul, iar de la Andrea Doria este preluată dunga de pe piept roș-neagră. Simbolul clubului, aflat și pe stemă, este figurina pescarului genovez, cu barbă, bască, pipă și părul în vânt. Sampdoria dispută meciurile de pe teren propriu pe Stadionul Luigi Ferraris, arenă care poartă numele unui fost mare jucător al rivalei locale, Genoa 1893. Arena se află în cartierul Marassi din Genova și a fost construită
UC Sampdoria () [Corola-website/Science/316391_a_317720]
-
a fost un conflict armat (pe durata anilor 1959 - 2011), care a suprapus pe de-o parte Spania și Franța, iar pe de alta Mișcarea de Eliberare Națională Bască și susținătorii acesteia. Țara Bascilor (în bască "Euskadi") este o comunitate autonomă din nordul Spaniei, cu o populație totală de 2,19 mln. de locuitori (2012), preponderent bască, însă pe lângă aceasta importante comunități basce mai există și în nordul comunității autonome Navarra și în regiunea franceză Labourd
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
de Pirineii occidentali și la nord de râul Ebro, în Navarra și Aragonul de nord de astăzi. În perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu, acest nume a ajuns să fie folosit pentru a denumi întreaga populație vorbitoare de bască de pe ambele părți ale Pirineilor. Mulți istorici consideră că bascii sunt descendenții primelor populații din Europa de Vest, în special cele din regiunea Cantabria. Triburile basce fuseseră menționate de Strabon și Pliniu, fiind numiți Vasconi și Aquitani. Există suficiente dovezi că aceste
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
istorici consideră că bascii sunt descendenții primelor populații din Europa de Vest, în special cele din regiunea Cantabria. Triburile basce fuseseră menționate de Strabon și Pliniu, fiind numiți Vasconi și Aquitani. Există suficiente dovezi că aceste populații vorbeau o limbă asemănătoare cu basca. În Evul Mediu timpuriu, teritoriul dintre Ebro și Garonne a fost cunoscut sub numele de Vasconia, fiind parte a regatului spaniol sub stăpânirea vizigoților. După invaziile musulmane și expansiunea francilor sub Carol cel Mare, teritoriul Spaniei a fost fragmentat, Regatul
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
de Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet independent. Limba bască, sau Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o problemă politică de către politicile oficiale spaniolă și franceză, fiindu-i restricționată utilizarea; cu
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o problemă politică de către politicile oficiale spaniolă și franceză, fiindu-i restricționată utilizarea; cu toate acestea, acest lucru nu a oprit predarea, vorbirea, scrierea și cultivarea acestei limbi minoritare din ce în ce mai
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
franceză). Prin urmare, există foarte puțini basci ce vorbesc doar o limbă, toți bascii fiind bilingvi. Această realitate, împreună cu faptul că spaniola sau franceza sunt limbile materne a cetățenilor din alte regiuni, care de multe ori nu doresc să învețe basca, menține poziția dominantă a limbilor de stat, atât în Franța, cât și în Spania. Politica oficială a guvernului autonom basc este de a schimba această situație, privind starea actuală ca o amenințare potențială la adresa utilizării de către majoritatea bascilor a limbii
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
în vremuri istorice sau preistorice, prin migrații ale populațiilor sau alte procese. Cu toate acestea, mulți consideră în mod eronat limba bască ca fiind "cea mai veche limbă din Europa" și "unică printre limbile din lume". De-a lungul secolelor, basca a rămas în contact permanent cu limbile vecine, împrumutând numeroase elemente lexicale și caracteristici tipologice. Bască este de asemenea o limbă modernă, fiind utilizată în toate contextele sociale și culturale.
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
a devenit membru NATO. În anii 60’ au fost aplicate reforme politice limitate și reforme economice, precum și modificări constituționale superficiale. Muncitorii, sprijiniți de cler, aveau dreptul de constituire în sindicate independente și dreptul la grevă. Mișcările de opoziție din regiunea basca și din Catalonia au cerut independența. Viața politică, socială și culturală a fost influențată de personalitatea dictatorului. Primul element specific al Spaniei Franchiste este durată foarte mare a dictaturii.Toți hispaniștii importanți au scris biografii ale lui Franco.Cele scrise
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
stabilitatea, iar în 1969, Franco l-a numit pe prințul Juan Carlos că moștenitor al tronului, făcându-l în 1971 adjunctul său. La numit premier pe Luis Carrero Blanco. În decembrie 1973, Carrero Blanco a fost asasinat de mișcarea separatist basca ETA. După 1974, franchiștii nu s-au împăcat cu politica premierului Carlos Arias Navarro. Franco a murit pe 20 noiembrie 1975. Spania fiind exlusă de la distribuirea ajutoarelor prin planul Marshall, programul economic autarhic al partidului de stat, Falanga, a continuat
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
sume importante. Turismul se limită însă doar la mediul mediteranean, iar profitul ajungea la câțiva afaceriști bogați sau demnitari corupți. Restul țării era dominat de industrie, afaceri noi fiind create în marile orașe că Madrid sau Barcelona și în regiunea basca din nord. Are loc o migrație în masă din zonele rurale către orașe. Juan Carlos I a urcat pe tronul Spaniei la 22 noiembrie 1975. Împreună cu premierul Adolfo Suarez, numit în 1976, regele a introdus un sistem democratic. Uniunea Democratică
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
concentrării industriei în câteva centre,cu o clasă de mijloc slăbită aflată în pragul sărăciei, si cu șomajul ridicat. Chiar și așa, Spania a făcut un salt de la un stat agrar la un stat industrial. Juan Carlos a declarant limbile basca, galiciana și catalane ca fiind limbi oficiale de stat alături de spaniolă. Chiar și așa, luptele pentru autonomie au continuat. În septembrie 1977, Catalonia a cerut dreptul de autoguvernare pe care il primise în 1931. Au urmat demonstrații în regiuni, s-
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
de autoguvernare în lucrările publice, protecția mediului și dezvoltarea economică. Procesul de tranziție către democrație a fost amenințat de acte de violență și atentate teroriste sau atentatul din 1968 din care a rezultat 800 de morți, comis de gruparea separatistă basca ETA care luptă pentru suveranitatea absolută a regiunii basce prin asasinate și sechestrări. Pe 11 martie 2004 a avut loc atentatul comis de al -Qaida în care zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri în Madrid în timp ce
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
țări germanofone și Franța, iar osetina este vorbită de un popor din Caucaz. Limba bască este vorbită de aproximativ 468.000 de oameni din Țara Bascilor și Navarra, în nordul Spaniei, dar și de alte câteva mii din sudul Franței. Basca este singura limbă izolată din Europa, neînrudită cu nicio altă limbă vorbită pe continent (se pare că este una din cele mai vechi limbi de pe continent, dacă nu cea mai veche). Motivul ar putea fi poziția sa geografică. Oamenii basci
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]