584 matches
-
gradului de conștientizare pentru cercetarea în domeniul cancerului. Împreună cu Armstrong și Popovych, Astana, a semnat, de asemenea cu: Jesús Hernández Blazquez, care a fost la Liberty Seguros în 2004, cănd Alberto Contador a fost unul dintre cicliști acolo, si ciclistul basc Haimar Zubeldia. Contador a exprimat sprijinul pentru revenirea lui Vinokourov după suspendarea pentru dopaj de doi ani, dar părea mai puțin entuziast despre întoarcerea lui Armstrong. Armstrong a făcut parte din echipă care a participat la prima cursă a sezonului
Astana (echipă de ciclism) () [Corola-website/Science/320517_a_321846]
-
a fost un conflict armat (pe durata anilor 1959 - 2011), care a suprapus pe de-o parte Spania și Franța, iar pe de alta Mișcarea de Eliberare Națională Bască și susținătorii acesteia. Țara Bascilor (în bască "Euskadi") este o comunitate autonomă din nordul Spaniei, cu o populație totală de 2,19 mln. de locuitori (2012), preponderent bască, însă pe lângă aceasta importante comunități basce mai există și în nordul comunității
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
parte Spania și Franța, iar pe de alta Mișcarea de Eliberare Națională Bască și susținătorii acesteia. Țara Bascilor (în bască "Euskadi") este o comunitate autonomă din nordul Spaniei, cu o populație totală de 2,19 mln. de locuitori (2012), preponderent bască, însă pe lângă aceasta importante comunități basce mai există și în nordul comunității autonome Navarra și în regiunea franceză Labourd. Rădăcinile disensiunilor dintre populația bască și cea spaniolă se afundă mult în istoria relațiilor dintre cele două tabere, sămânța discordiei putând
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
de alta Mișcarea de Eliberare Națională Bască și susținătorii acesteia. Țara Bascilor (în bască "Euskadi") este o comunitate autonomă din nordul Spaniei, cu o populație totală de 2,19 mln. de locuitori (2012), preponderent bască, însă pe lângă aceasta importante comunități basce mai există și în nordul comunității autonome Navarra și în regiunea franceză Labourd. Rădăcinile disensiunilor dintre populația bască și cea spaniolă se afundă mult în istoria relațiilor dintre cele două tabere, sămânța discordiei putând fi localizată la începuturile secolului al
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
autonomă din nordul Spaniei, cu o populație totală de 2,19 mln. de locuitori (2012), preponderent bască, însă pe lângă aceasta importante comunități basce mai există și în nordul comunității autonome Navarra și în regiunea franceză Labourd. Rădăcinile disensiunilor dintre populația bască și cea spaniolă se afundă mult în istoria relațiilor dintre cele două tabere, sămânța discordiei putând fi localizată la începuturile secolului al XIX-lea, deși diferențele erau evidente cu mult înainte. De fapt, neînțelegerile s-au acutizat în perioada menționată
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
două tabere s-a produs în secolul al XVIII-lea, când Boubonii au lichidat reglementările coroanei de Aragon, făcând din navari și basci singurele zone care mai aminteau de vechile orânduiri de autoguvernare. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, bascii s-au remarcat prin inițierea unor dezbateri intelectuale care să rezolve problema minoritară ce se contura tot mai acut. Momentul cel mai semnifictiv care a dus la imposibilitatea de a mai rezolva acest conflict s-a produs probabil în urma Războiului
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
inițierea unor dezbateri intelectuale care să rezolve problema minoritară ce se contura tot mai acut. Momentul cel mai semnifictiv care a dus la imposibilitatea de a mai rezolva acest conflict s-a produs probabil în urma Războiului Carlist din 1872-1876, când bascii au început să fie reprezentați și percepuți ca un popor barbar, legat puternic de mediul agrar, ceea ce era o oglindă a societății liberale spaniole de la sfârșitul secolului al XIX, adeptă a patriotismului anti-foral. Priviți ca fiind sălbatici, primitivi, arhaici, teocrați
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
limba română o datorăm lui Samuil Micu: A Thomii dela Câmp, "De Urmarea lui Hristos, patru cărți", tipărită la Blaj, în anul 1812. În perioada secolelor al XVII-lea - al XIX-lea, au fost cel puțin cinci traduceri în limba bască a lucrării "Imitatio Christi": Printre cele vreo sută de traduceri în limba franceză ale "Imitației", cele mai renumite și cele mai recomandate sunt cele realizate de Marillac (1621), Pierre Corneille (traducere în versuri 1651-1659), "Sacy" (1662), "Gonnelieu" (1712), "Lallemant" (1740
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
Țara bascilor, o regiune situată în nordul - nord-estul Spaniei, precum și în sud-vestul Franței. Astăzi locuiesc în lume aproximativ 18 milioane de basci, dintre care 2,6 milioane în Țara lor (Franța și Spania), aproximativ 5 milioane de persoane cu origini basce în alte regiuni ale Spaniei și Franței, precum și în jur de 8 milioane în America Latină (preponderent în Chile și Argentina). Numele lor vine de la numele tribului antic al vasconilor, pe care istoricul grec Strabon îi plasează la sud de Pirineii
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
Navarra și Aragonul de nord de astăzi. În perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu, acest nume a ajuns să fie folosit pentru a denumi întreaga populație vorbitoare de bască de pe ambele părți ale Pirineilor. Mulți istorici consideră că bascii sunt descendenții primelor populații din Europa de Vest, în special cele din regiunea Cantabria. Triburile basce fuseseră menționate de Strabon și Pliniu, fiind numiți Vasconi și Aquitani. Există suficiente dovezi că aceste populații vorbeau o limbă asemănătoare cu basca. În Evul Mediu
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
mediu timpuriu, acest nume a ajuns să fie folosit pentru a denumi întreaga populație vorbitoare de bască de pe ambele părți ale Pirineilor. Mulți istorici consideră că bascii sunt descendenții primelor populații din Europa de Vest, în special cele din regiunea Cantabria. Triburile basce fuseseră menționate de Strabon și Pliniu, fiind numiți Vasconi și Aquitani. Există suficiente dovezi că aceste populații vorbeau o limbă asemănătoare cu basca. În Evul Mediu timpuriu, teritoriul dintre Ebro și Garonne a fost cunoscut sub numele de Vasconia, fiind
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
sub numele de Vasconia, fiind parte a regatului spaniol sub stăpânirea vizigoților. După invaziile musulmane și expansiunea francilor sub Carol cel Mare, teritoriul Spaniei a fost fragmentat, Regatul de Castilia și Regatul Pamplona fiind singurele state spaniole independente cu populație bască în secolul IX. Acesta din urmă, cunoscut mai târziu ca Navarra, a fost sub influența vecinilor săi mai puternici, Regatul de Castilia anexand numeroase teritorii în secolele XI, XII și XVI. Restul regatului de Navarra a fost anexat de Franța
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
IX. Acesta din urmă, cunoscut mai târziu ca Navarra, a fost sub influența vecinilor săi mai puternici, Regatul de Castilia anexand numeroase teritorii în secolele XI, XII și XVI. Restul regatului de Navarra a fost anexat de Franța. Însă provinciile basce s-au bucurat de o autonomie extinsă până la Revoluția Franceză în Nord și războaiele civile carliste în sud (Spania). De atunci, în ciuda statului autonom al Țării Bascilor, stabilită de Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
bucurat de o autonomie extinsă până la Revoluția Franceză în Nord și războaiele civile carliste în sud (Spania). De atunci, în ciuda statului autonom al Țării Bascilor, stabilită de Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet independent. Limba bască, sau Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
carliste în sud (Spania). De atunci, în ciuda statului autonom al Țării Bascilor, stabilită de Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet independent. Limba bască, sau Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
autonom al Țării Bascilor, stabilită de Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet independent. Limba bască, sau Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o problemă politică de către politicile oficiale spaniolă și franceză
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
Constituția spaniolă, unii basci mai încearcă să stabilească un stat complet independent. Limba bască, sau Euskara, este vorbită astăzi de 25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o problemă politică de către politicile oficiale spaniolă și franceză, fiindu-i restricționată utilizarea; cu toate
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
25% -30% din populația din regiunea bască. O idee centrală promovată de politicienii naționaliști basci este faptul că, în bască, bascii se identifică prin termenul euskaldun și își numesc țara Euskal Herria, adică "vorbitor de bască" și respectiv "Țara Limbii basce". Limba a fost considerată drept o problemă politică de către politicile oficiale spaniolă și franceză, fiindu-i restricționată utilizarea; cu toate acestea, acest lucru nu a oprit predarea, vorbirea, scrierea și cultivarea acestei limbi minoritare din ce în ce mai vibrante. Ca urmare a promovării
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
-i restricționată utilizarea; cu toate acestea, acest lucru nu a oprit predarea, vorbirea, scrierea și cultivarea acestei limbi minoritare din ce în ce mai vibrante. Ca urmare a promovării limbii de stat, politicilor educaționale, a impactului mass-media, precum și a efectelor migrației, astăzi aproape toți bascii (cu excepția unor copii sub vârsta școlară) vorbesc limba oficială a statului lor (spaniolă sau franceză). Prin urmare, există foarte puțini basci ce vorbesc doar o limbă, toți bascii fiind bilingvi. Această realitate, împreună cu faptul că spaniola sau franceza sunt limbile
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
politicilor educaționale, a impactului mass-media, precum și a efectelor migrației, astăzi aproape toți bascii (cu excepția unor copii sub vârsta școlară) vorbesc limba oficială a statului lor (spaniolă sau franceză). Prin urmare, există foarte puțini basci ce vorbesc doar o limbă, toți bascii fiind bilingvi. Această realitate, împreună cu faptul că spaniola sau franceza sunt limbile materne a cetățenilor din alte regiuni, care de multe ori nu doresc să învețe basca, menține poziția dominantă a limbilor de stat, atât în Franța, cât și în
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
că spaniola sau franceza sunt limbile materne a cetățenilor din alte regiuni, care de multe ori nu doresc să învețe basca, menține poziția dominantă a limbilor de stat, atât în Franța, cât și în Spania. Politica oficială a guvernului autonom basc este de a schimba această situație, privind starea actuală ca o amenințare potențială la adresa utilizării de către majoritatea bascilor a limbii materne. Limba bască este considerat a fi o limbă izolată genetic. Astfel, limba bască contrastează cu alte limbi europene, majoritatea
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
dominantă a limbilor de stat, atât în Franța, cât și în Spania. Politica oficială a guvernului autonom basc este de a schimba această situație, privind starea actuală ca o amenințare potențială la adresa utilizării de către majoritatea bascilor a limbii materne. Limba bască este considerat a fi o limbă izolată genetic. Astfel, limba bască contrastează cu alte limbi europene, majoritatea fiind limbi indo-europene. O altă particularitate a limbii basce este că aceasta a fost vorbită continuu "in situ" în jurul locației sale teritoriale din
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
Spania. Politica oficială a guvernului autonom basc este de a schimba această situație, privind starea actuală ca o amenințare potențială la adresa utilizării de către majoritatea bascilor a limbii materne. Limba bască este considerat a fi o limbă izolată genetic. Astfel, limba bască contrastează cu alte limbi europene, majoritatea fiind limbi indo-europene. O altă particularitate a limbii basce este că aceasta a fost vorbită continuu "in situ" în jurul locației sale teritoriale din prezent mai mult decât alte limbi europene moderne, care au fost
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
actuală ca o amenințare potențială la adresa utilizării de către majoritatea bascilor a limbii materne. Limba bască este considerat a fi o limbă izolată genetic. Astfel, limba bască contrastează cu alte limbi europene, majoritatea fiind limbi indo-europene. O altă particularitate a limbii basce este că aceasta a fost vorbită continuu "in situ" în jurul locației sale teritoriale din prezent mai mult decât alte limbi europene moderne, care au fost toate introduse în vremuri istorice sau preistorice, prin migrații ale populațiilor sau alte procese. Cu
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
situ" în jurul locației sale teritoriale din prezent mai mult decât alte limbi europene moderne, care au fost toate introduse în vremuri istorice sau preistorice, prin migrații ale populațiilor sau alte procese. Cu toate acestea, mulți consideră în mod eronat limba bască ca fiind "cea mai veche limbă din Europa" și "unică printre limbile din lume". De-a lungul secolelor, basca a rămas în contact permanent cu limbile vecine, împrumutând numeroase elemente lexicale și caracteristici tipologice. Bască este de asemenea o limbă
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]