295 matches
-
culturală a dodeștenilor. Emoții, bucurie, entuziasm și munca începe, nu fără greutăți, continuându-se până în anul 1939, câte trei luni în sezonul verii. Între timp a luat ființă, pe lângă Căminul cultural, Asociația agricolă, cu caracter de întovărășire, cumpărându-se tractoare, batoze, semănători etc., care-și va continua activitatea, cu deosebit folos, fiind îndrumată de Alexandru Cardalea. De atunci am rămas în preajma sa, la Dodești, la Stoișești, ca și la București. La Dodești a locuit în casa învățătorilor Janeta și Ion Ionescu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
ni se mai zăreau. Dar, adevărata mașină pentru noi era mașina de treierat snopii de grâu ... din marginea satului ... adusă de la Gârdești (satul de peste deal, de la moara Sătnescu) cu 12 perechi de boi. Cu această imagine despre ce înseamnă mașină, "batoză" cum i se spunea pe la noi, ne întrebam înfricoșați cum o fi arătând o mașină de tuns ... pe unde băgăm capul și pe unde ieșim tunși ... că doar nu suntem snopi. Cu această dilemă am trăit câteva zile, până când tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
băgăm capul și pe unde ieșim tunși ... că doar nu suntem snopi. Cu această dilemă am trăit câteva zile, până când tata a plecat cu treburile primăriei la Bârlad și trebuia să se întoarcă a doua zi seara cu ce? ... cu batoza? În seara aceea așteptam înfrigurați, bulucindu-ne la geam să vedem cum intră pe poarta mare cogeamite mașină de tuns. Am răsuflat ușurați când a intrat pe poarta mică ... fără batoză. După una-alta, la întrebarea mamei dacă a adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
se întoarcă a doua zi seara cu ce? ... cu batoza? În seara aceea așteptam înfrigurați, bulucindu-ne la geam să vedem cum intră pe poarta mare cogeamite mașină de tuns. Am răsuflat ușurați când a intrat pe poarta mică ... fără batoză. După una-alta, la întrebarea mamei dacă a adus mașină de tuns că uite ce chică de păr au copiii, tata scoate ceva din buzunar ... ce ... mașina de tuns care ... prin dimensiunile ei ... ne-a dezamăgit total ... dar am și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
construit și lansat de americani. E mai mică și pare mai simplă decât o secerătoare-legătoare. Un tractor de 35 CP o duce ușor. Față de vechea combină diferența e imensă. Vechea combină era folosită În Kansas și Oregon. Avea mărimea unei batoze de pe acoperișul căreia un fermier mâna 20 de cai puternici. Văd și noul tip de tractor „General purpose tractor”, tractor cu Îmbunătățire generală, grație căruia se Începe prașila mecanică a porumbului. Roțile din față sunt mici. Cele din spate pot
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-o din nou. Așa. Fire de paie galbene, tăiate de combină, și fulgi de pleavă alburie presărau îmbrăcămintea neagră a adormitei în Domnul, sugerând mai degrabă somnul muncitoarelor obosite, lungite într-un scurt și binemeritat răgaz la umbra șirei din spatele batozei, formată din restul snopilor zdrobiți, din care fuseseră scoase boabele aurii de grâu. Vei intra în mormânt la bătrânețe, ca snopul strâns la vremea lui. (Iov 5:26) Da. Babica dormea somnul de veci. Preotul își făcea cu sârg datoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mașina." (T. Arghezi) În fond, aici se aflau cei mai valoroși agricultori. Oameni care și-au muncit cu patimă hectarele de pământ primite moștenire de la părinți, bunici și străbunici, oameni care, prin sudoarea muncii, și-au cumpărat tractoare, pluguri, semănători, batoze, pentru a lucra mai bine și mai ușor pământul, pentru a-l face să rodească mai mult și pentru a ușura, pe cât posibil, efortul solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai pământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în fiecare zi și transportate la Lehancea sau Podu Turcului cu căruța, în bidoane de aluminiu. Nu se știa ce este cașcavalul. Se organizau arii, adică pe câteva hectare se clădeau zeci de stoguri de snopi între care se plasa batoza, toamna, în capătul satului, de regulă la Daja (la sud de sat). Prin 1955 era ordin să se termine treieratul pe 22 septembrie și noi aruncam snopii pe batoză, sau săream pe paie, pe 22 noiembrie, treierișul se termina aproape de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
se clădeau zeci de stoguri de snopi între care se plasa batoza, toamna, în capătul satului, de regulă la Daja (la sud de sat). Prin 1955 era ordin să se termine treieratul pe 22 septembrie și noi aruncam snopii pe batoză, sau săream pe paie, pe 22 noiembrie, treierișul se termina aproape de Crăciun, iar strânsul hlujenilor și în ianuarie. Erau tractoare IAR 22 cu roți mari pe spate, cu colți pe circumferință, sau locomobile servite de nemți destul de neprietenoși. Erau și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
punct al tratatului, I. Antonescu va mărturisi, În cadrul procesului său din 1946, că pe baza lui „s-au importat din Germania 8 500 tractoare, 14 200 grape, 5 600 semănători, 70 852 pluguri de cai, 3 890 pluguri tractoare, 680 batoze și alte 11 300 tone mașini și unelte”. Al treilea punct din tratat aborda producția industrială a României. El prevedea ca „producția industrială a României În cadrul noii ordini economice” să fie racordată la interesele Germaniei. Punctul trei specifica faptul că
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță etc. Putem constata că morile de apă au fost înlocuite de morile cu aburi, iar treieratul manual sau cu cai,de batozele cu aburi. În anul 1925 marele antreprenor evreu Froim Ficher a creat o linie de decovil cu o lungime de peste 15 kmpe văile Durăcesei și Ș acovățului -. racordând codrii Ț ibanei și ai Țibăneștilor la gara Rafaila. Mai târziu, în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de cartele de alimente beneficiau NUMAI funcționarii de la Sfatul popular și corpul profesoral. Cei care se speteau la pământ în contul statului de „democrație populară” nu aveau dreptul la cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din documentele cercetate prin arhive am aflat că, în ziua de 16 aprilie 1956, pe postul de referent agricol era angajat Ion P. Jitaru, odată ce președintele semnase o delegație
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și au plecat să ne aducă salvarea. Nici bine n-a trecut mama muchia dealului, că noi și așteptam revenirea ei, ne și vedeam burticile pline de mămăliga noastră salvatoare. Treceau greu zilele. Tata lucra zi și noapte la reparatul batozei și a tractorului pentru că peste vreo două luni venea secerișul, venea salvarea noastră, a tuturor. Abia mai tîrziu am aflat că tata era să moară între păierii batozei, acolo unde a leșinat de foame și muncă istovitoare. Cum spuneam, aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noastră salvatoare. Treceau greu zilele. Tata lucra zi și noapte la reparatul batozei și a tractorului pentru că peste vreo două luni venea secerișul, venea salvarea noastră, a tuturor. Abia mai tîrziu am aflat că tata era să moară între păierii batozei, acolo unde a leșinat de foame și muncă istovitoare. Cum spuneam, aveam burticile lipite de șira spinării, mîncam susai și alte buruieni, dar foamea ne sfîrteca stomacurile și sufeream. Tata mai avea însă putere să glumească cu noi. Mai mătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de plămâni, s-a stins din viață înainte de vreme, spre tristețea familiei și a celor apropiați. Verona lui Tărâță aveau casa la capătul livezii noastre, lângă biserică. Soțul Ion (poreclit Tărâță) era schiop de piciorul drept. L-a pierdut în batoză, când treiera grâul. A avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o duminică, pe când mama era la biserică, tata la primărie, eu cu Oltea jucam volei în curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe Țahanău
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la treierat. Noroc, că mai sunt și oameni cu inimă bună pe lumea asta! Văzându-ne în haine de lucru și necăjite, cei prezenți la arie care urmau după noi, ne-au venit în ajutor. Ne-au legat sacii la batoză și s-au împărțit la toate lucrările cerute: tăiatul snopilor sus la "cuțitoaie", la pleavă, au fixat curelele la tractor și au uns cu ulei roțile. Astfel s-a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam toate operațiunile. A început mai întâi cu grâul, căci aveam mai multe căruțe cu snopi. Deodată, mamei i s-a părut că s-a desprins un sac de la batoză și grâul se împrăștie pe jos. S-a repezit să-l fixeze, fără să gândească prea mult. Cureaua în mișcare a lovit-o și în cădere și-a spart capul. Sângele țâșnea pe sub batic și toată lumea s-a înspăimântat. Într-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu un gospodar am reușit s-o tragem pe iarbă. Margalina lui Fâsca ne-a adus repede niște bandaj și Grigoraș Margalina (soră medicală) care era la strânsură în apropiere a bandajat-o și i-a dat un prețios ajutor. Batoza nu s-a oprit căci echipa era în lucru. Mulți de la strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-un "cadou" nemeritat. Sacii au fost încărcați în căruțele cu care am venit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bucată de drum, pe la moșia cucoanei Roza, prin pământurile lui domnu Teodorescu, pe lângă lanurile lui cuconu Dumitru. Și acuma mergem cale lungă, fără de sfârșit parcă. La început, poate pe hotarul pustietăților, lângă niște hambare, aproape de o casă pitită, mormăia o batoză pitică, purtată de cai. De după un gard de spini, cum ne-apropiem cu corabia noastră de cruce roșie, deodată se arată un om bărbos și negru care aleargă în fugă spre noi făcându-ne semn cu mâna. Ne oprim: "A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De la Probota? La Hârlău? Aha! da! aha! da! Vra să zică ești bine! Ești sănătos? dar Agache ce mai face? Care Agache? zice doctorul cu mirare; apoi se reculege. Bine, e bine, e sănătos. Așa? zice stăpânul hambarelor și al batozelor. E bine? și pare foarte fericit. Și începe a vorbi iar repede, repede bolborosind. La revedere, la revedere! zice doctorul depărtându-se; mă grăbesc. Trebue să ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul, și cum mă aplecam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l văd mai bine, iată că mă zărește: A! ce mai faci, doctore? îmi strigă cu mare veselie, comment ça va?" Mă trag îngrozit îndărăt, și pe când ne depărtăm, omul negru ne trimite sărutări cu mâna lungă și arsă, iar batoza mormăește mulțămită aproape de drum." Ne depărtăm. "Cine-i proprietarul ăsta? întreb pe doctor. Nu-l cunosc! zice doctorul. Ce crezi? în sălbătăciile astea, omul își mai pierde din minți." Ne depărtăm și intrăm în pustiu. E adevărat că trecem pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a aclimatizat pomul minune avocado, Persea grarissima, ale cărui fructe conțin nouă feluri de vitamine. Fructele de avocado 37% grăsimi. Parcă ar fi unt în bulgărași vegetali. O combaină înlocuiește zilnic 950 oameni, 150 cai, 37 semănătoare, 20 de batoze cu cai. Pe o vreme frumoasă de amurg vedem Volga, care, aici la Stalingrad, își lărgește cursul. Priveliști frumoase, cu largi perspective. O parte a orașului nou se construiește și la celălalt țărm. Stalingrad se întinde pe partea dreaptă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o regiune care tindea să se transforme prin trecerea canalului și creerea de irigații. Vălul femeilor musulmane: parangeŕ sat în Uzbekistan: chișlac , , , Caucaz: aul Recolta cu combine Un asemenea agregat înlocuiește zilnic 950 oameni, 150 cai, 37 semănătoare, 20 de batoze. Sute de mii de tractoare. Secarea mlaștinilor. În U.R.S.S. s-au irigat aproape 8 milioane Ha. Munca act de vitejie. Se găsește undeva în această stepă înfățișând liniștea și puterea poporului rus, caracter pe care îl are și statua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Peisaj cu prințesă, publicată de Romul Munteanu în „Flacăra” (nr. 13/1988), e o „sancțiune” pentru faptul că a refuzat să tipărească versurile unui ins trimis la revista noastră de el. Nu-l cunosc personal pe universitarul bucureștean (o batoză literară cu mare randament), dar, cronicar eu însumi, mă îndoiesc că s-ar preta la o asemenea meschinărie. Lucru inteligent ar fi ca S. să nu caute explicații aiurea, ci să considere recenzia respectivă un „punct de vedere” (evident, neplăcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]