201 matches
-
răbufnirile țăranilor, prevestind răscoalele din 1888 și 1907 sunt revelatoare pentru starea de spirit a populației sărace și a satelor din acea epocă”. Pentru diversificarea temelor În proză pledează Dan PETRAȘINCU 28, propunând orientarea spre literatura fantastică, spre noul fantastic bazat pe ultimele date ale științei, pe realitățile lumii care a pornit pe drumul comunismului”: „Se pune problema necesității unei literaturii fantastice la noi. Editura Tineretului a tipărit În ultimul timp unele lucrări meritorii În acest domeniu, iar cele câteva traduceri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ianuarie 1950), Începe pe drept cuvânt prin a stabili ce este fantasticul, felul În care acesta se Înrudește cu genul literaturii de aventuri și, În sfârșit, felul cum literatura sovietică a dat naștere adevăratului gen fantastic, corespunzând mentalității noului fantastic bazat pe ultimele date ale științei, pe realitățile lumii care a pornit pe drumul comunismuluiă Iată dintr-o dată stabilite câteva trăsături principale ale unei literaturi fantastice corespunzătoare realității, după care trebuie să se inspire și scriitorii din Republica noastră. În general
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în contextul făuririi fericirii întregului popor. În mijlocul maselor largi populare personalitatea nu se pierde, ci se afirmă tot mai puternic, odată cu afirmarea întregii națiuni" (Programul PCR...: 1975, 165-166). Umanismul socialist, așa cum îl înțelegea Ceaușescu, era în primul rând revoluționar, adica bazat pe indispensabila dinamică socială orientată proiectiv în absența căreia leninismul romantic nu putea supraviețui, nemaivorbind de a își pune în aplicare planurile de transformare radicală a României și, eventual, a întregii lumi. Propaganda noastră trebuie să cultive în rândul maselor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acceptă practic un cal troian de care îi va fi ulterior imposibil să se debaraseze, pare a sugera Cioabă. Fenomenul însuși al disidenței cu care statele comuniste est-europene se confruntau după semnarea tratatului de la Helsinki credita oarecum scepticismul acestui autor, bazat deci pe o incontestabilă experiență, Cioabă pretinzând în continuare "noi clarificări" partidelor eurocomuniste și renunțarea la "unele generalizări forțate" (Cioabă: 1988, 206). În ciuda temporarei și superficialei, am putea spune, alianțe politice dintre eurocomunism și leninismul romantic, domeniul ideologic rămâne inaccesibil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și, în sfârșit, societățile primitive, anistorice, unde relațiile de rudenie intra și inter-tribale alcătuiesc eșafodajul raporturilor sociale (Wolf: 2001, 72-99). Leninismul romantic nu se încadrează nici în modul capitalist de producție, al cărui dușman neîmpăcat se proclamă, nici în cel bazat pe relații de rudenie. Rămâne deci doar modul tributar unde, afirmă Wolf, există o distribuire a producției între factorii decizionali centrali, respectiv cei locali. În funcție de raporturile care se stabilesc între cele două părți, "Societățile istorice întemeiate pe modul tributar pot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la supravie? uire. Pe l�ng? diferen? ele de temperament ? i personalitate, ura lui Iorga fă?? de Br? tianu ? i tot clanul acestuia izvora din perspectiva sa s? m?n? torist?. Pentru el, Br? tianu ? i liberalii distrugeau o Rom�nie bazat? pe evolu? ia organic? a ?? r? nimii. Acest lucru era ve? nic prezent �n mintea lui Iorga. Pe scurt, Iorga era subiectiv ori de c�te ori vorbea despre Br? tianu, mai ales c�nd i? a scris biografia, �n 193415. Br? tianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionat? �n zona Ia? i, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstra? îi; Punctul 2: spre deosebire de Rusia ? arist? , noua Rusie revolu? ionar? nu inten? ioneaz? s? se amestece �n afacerile interne ale nici unei alte ?? ri; Punctul 3: Armata rus? , bazat? pe disciplină eman�nd de la autorit?? i ? i nu pe totalitarism, este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu pe totalitarism, este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe ? i?au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Boemia. Acolo, democra? ia ar fi reu? it s? se instaureze. �n rest (mai ales �n Rom�nia), democra? ia, că s?? l cît? m pe Maiorescu, r? m�nea o �form? f? r? fond�. Cum spunea Iorga, democra? ia nu era �organic� bazat? pe tradi? iile ?? rîi. Nu există nici un precedent istoric de democra? ie �n Rom�nia. Prima ei �ncercare, criza, ? i fluxul �n plin? cre? tere al fascismului au spulberat? o. Rom�nia nu avea o burghezie autohton? , nici un standard viabil de contracarare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aprecia pe fostul lui tovar?? de arme, voia s? restabileasc? un fel de rela? îi acceptabile cu A.�C. Cuza, iar ca prim? ministru l? a f? cut pe acestă senator. Rela? ia această, chiar dac? se r? cîșe �ntre timp, bazat? mai mult pe simpatia personal? dec�ț pe compatibilitatea politic? , a durat aproape p�n? la sf�r? ițul sf�r? ițului. William Oldsen spunea urm? toarele despre Iorga: �Nu era doar antisemit, ci ? i militant �n aceast? direc? ie�. Apoi: �Iorga avea s? r? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apolitic? a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Există posibilitatea cooper? rîi �ntre ace? ți doi oameni cinsti? i ? i adev? ra? i patrio? i, dar erau ? i piedici. Cultură lui Iorga era mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german transilv? nean, plus c? era greco? catolic. Iorga insistă asupra �odioasei sale culturi subgermane ? i maghiare� ? i asupra mediului s? u catolic transilv? nean chezaro-cr? iesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi valorilor occidentale. Pentru �Noul na? ionalism�, cultura occidental? ? i �fiin? a rom�neasc? �, mulat? pe ortodoxie, erau incompatibile. Acest absolut constituia �ns?? i esen? a lui Codreanu. Că ? i respingerea politicii ? ahului de c? tre fundamentali? ții islamici iranieni bazat? pe o incapacitate similar? de a adapta institu? iile occidentale). Legiunea consideră valorile occidentale din Rom�nia drept nimic altceva dec�ț un viol cultural. Nu este de mirare c? Iorga a f? cut declară? îi violente �mpotriva �Mioritismului ? i Sofianismului ocult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un ziar italian a publicat un editorial intitulat: Ori fascism, ori bol? evism. Iorga a replicat c? nu? l vrea nici pe unul, nici pe cel? lalt. Fiecare na? iune trebuie s??? i elaboreze propria form? de guvern? m�nt, bazat? pe experien? a ei na? ional? 5. Prin 1937, �n special �n Austria, Ungaria, Polonia ? i Rom�nia, intensificarea acestei istorii a �metodei m? r?? luirii� (c? reia Europa Occidental? ? i restul Balcanilor nu i? au c? zut niciodat? prad?) a fost �nso
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoric ? i politician datorit? na? ionalismului s? u, iar na? ionalismul a determinat caracterul tradi? ional al politicii sale. Jurnalismul s? u a fost un jurnalism na? ionalist. �n calitate de critic literar, s? m?n? torismul a devenit filosofia să central? , bazat? pe na? ionalismul s? u cultural, a? a cum erau ? i scrierile ? i piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar ? i oratorul era inseparabil de na? ionalismul s? u, care constituie sursă eforturilor sale supraomene? ți, a realiz? rilor ? i gre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
impun? �realismul na? ionalist� cu aceea? i automul? umire cu care sovieticii au �ncercat s??? i impun? �realismul lor socialist�. At�ț Iorga c�ț ? i Stalin au e? uat �n dorin? a lor de a crea un om ? i o societate nou? (una bazat? pe Omul s? m?n? torist, cealalt? pe marxism). Nici unuia dintre ei nu? i p? să de efectul acestui fapt asupra artei ? i literaturii. Dimpotriv?! Aceasta era singura func? ie acceptabil? a literaturii ? i artei! Iorga era suficient de mul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
intelectuale. Amândou] s-au inspirat din textele fundamentale islamice și din procesele raționale autoreflexive. Prima categorie presupunea, în cazul celor dintâi musulmani, o trecere de la o cultur] arab] preislamic], bazat] în primul rând pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în limba arab], a creat condițiile propice pentru nașterea unei noi culturi islamice, bazate pe Coran și care includea și extindea imperativul monoteist reflectat în iudaism și în creștinism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și impenetrabil]. Din moment ce utilitatea se refer] în esenț] la o anumit] stare de spirit (lucru cu atat mai evident în cazul utilitarismului hedonist sau al celui bazat pe preferințe: chiar și „satisfacerea dorințelor unui prieten decedat” presupune o considerare a „posibilelor opinii ale acestuia”, în condițiile în care realitatea ar fi fost cu totul altă), interpretarea utilit]ții necesit] o transpunere în gândirea celuilalt. Numai în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
termeni sinonimi precum „integritate” sau „caracter”), etică acord] o important] deosebit] problemelor legate de caracterul personal. Aceste probleme se refer] la conduită unui om corect în situații reale. Adepții teoriei virtuții sunt de p]rere c] tradiția utilitarist] și cea bazat] pe drepturi ignor] însușirile esențiale ale unei vieți morale obișnuite având în centru caracterul uman (cu toate c] nu resping întru totul principiile acestor tradiții). În opinia lor, r]spunsul Dorotheei privind modul în care ar trebui s] procedeze, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberal, aceasta ar demonstra c] activitatea heterosexual] nu este în mod necesar însoțit] de exploatare, de transformarea în produs comercial și de lipsă consimt]mântului informat. v. Epilog Poate c] cea mai convig]toare poziție asupra moralei sexuale este una bazat] pe modelul libertarian modificat de maximele kantiene, dar care s] acorde o atenție deosebit] sensibilit]ții marxismului clasic fâț] de coerciția economic] în definirea „exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de Dumnezeu și aproape era mai important] decât respectarea literei legii morale iudaice. În mod cert, aceast] oscilație ar putea fi interpretat] că nimic mai mult decât un conflict recurent, insolvabil, între o etic] bazat] pe reguli și una bazat] pe consecințe - un conflict care, așa cum arăt] articolele care compun partea a patra, este inc] actual în etică de azi. Dar am putea, de asemenea, s] vedem aceste dou] viziuni ale eticii că aspecte indispensabile pentru o descriere complet] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă se afla în procesul trecerii de la un mod de producție bazat pe vânătoare, pescuit și cules la un altul bazat pe creșterea păsărilor și agricultură. Johnson estimează că explicația acestei tranziții trebuie căutată tocmai în această diferență de eficiență a tehnicilor de obținere a hranei. Interesant este însă și faptul că, deși activitatea de culegere după criterii strict energetice pare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
majoră a con-stituit-o avîntul orașelor comerciale, cît și libertatea de gîndire. În locul aristocrației de fief va prefera nobilimea de serviciu, subordonată serviciului public. Pînă în secolul al XIX-lea societatea rusă va fi guvernată de un "regim patrimonial ereditar"75 bazat pe aparatul politic și religios al autocrației, țăranii fiind fixați în mii de comunități asemănătoare între ele și imobile din toate punctele de vedere. Acest dispozitiv nu permite nici un element de modernitate și cum orașele sînt prea puțin dezvoltate, aproape
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unei generații anterioare de liberali pre-keynesieni, hrăniți cu doctrinele pieței libere din economia neoclasică. Mai recent, ele erau cunoscute specialiștilor din opera lui Hayek și a discipolului său american Milton Friedman. După Marea Criză din anii ’30 și boom-ul bazat pe cerere din anii ’50 și ’60, astfel de vederi au fost considerate (cel puțin În Europa) politic mioape și economic anacronice. Însă după 1973 adepții pieței libere au reapărut, vehemenți și siguri pe ei, pentru a blama recesiunea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și vestul Europei s-au implicat frenetic. Unii, ca Alain Finkielkraut la Paris, se identificau trup și suflet cu cauza croată. Câțiva - mai ales În Franța și Austria - au condamnat intervenția occidentală ca pe un afront american la adresa autonomiei sârbe, bazat (susțineau ei) pe rapoarte exagerate sau chiar complet false despre crime inexistente. Majoritatea pledau pentru intervenția În Bosnia și Kosovo pe principii generale, continuând argumentarea bazată pe drepturile omului Începută cu 20 de ani În urmă și subliniind actele de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
personal (Fayol); etapa managementului resurselor umane - valorizează și valorifică în special conceptul de „resursă umană”, ca element de primă importanță, alături de celelalte resurse. Vom trata mai pe larg distincția dintre managementul resurselor umane bazat pe conceptul de personal și cel bazat pe resursele umane<footnote Igalens, Jacques, „De la gestion du personnel à la gestion des ressources humaines”, La gestion des ressources humaines, no. 333, 2006, pp. 3-7. footnote>. „Din etapa primei industrializări, necesitatea de a disciplina o mână de lucru puternic
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]