200 matches
-
Ploscoș, Crairăt, Lobodaș, Valea Florilor Comuna Săndulești Sate: Săndulești, Copăceni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 9 Comuna Băișoara Sate: Băișoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Bocului, Muntele Băișorii, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel Comuna Beliș Sate: Beliș, Bălcești, Dealu Boții, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea, Smida Comuna Călărași Sate: Călărași, Bogata, Călărași-Gară Comuna Călățele Sate: Călățele, Călata, Dealu Negru, Finciu, Văleni Comuna Ciucea Sate: Ciucea, Vânători Comuna Ciurila Sate: Ciurila, Filea de Jos, Filea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
17. Pălatca 7. Cămărașu 18. Sînmartin 8. Cătina 19. Suatu 9. Cornești 20. Sic 10. Dăbîca 21. Țaga 11. Fizeșu Gherlii 22. Vultureni 4. JUDECĂTORIA HUEDIN cu sediul în orașul Huedin ORAȘE 1. Huedin COMUNE 1. Aghireșu 9. Măguri-Răcătău 2. Beliș 10. Mănăstireni 3. Călățele 11. Mărgău 4. Căpușu Mare 12. Mărișel 5. Ciucea 13. Poieni 6. Gilău 14. Rișca 7. Gîrbău 15. Săcuieu 8. Izvoru Crișului 16. Sîncraiu 5. JUDECĂTORIA TURDA cu sediul în municipiul Turda MUNICIPIU 1. Turda ORAȘE
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
Borșa 13. Mintiu Gherlii 5. Buza 14. Sînmartin 6. Cătina 15. Sic 7. Cornești 16. Țaga 8. Dăbîca 17. Vultureni 9. Fizeșu Gherlii 4. JUDECĂTORIA HUEDIN cu sediul în orașul Huedin ORAȘE 1. Huedin COMUNE 1. Aghireșu 8. Mănăstireni 2. Beliș 9. Mărgău 3. Călățele 10. Mărișel 4. Căpușu Mare 11. Poieni 5. Ciucea 12. Rișca 6. Gîrbău 13. Săcuieu 7. Izvoru Crișului 14. Sîncraiu 5. JUDECĂTORIA TURDA cu sediul în municipiul Turda MUNICIPIU 1. Turda ORAȘE 1. Cîmpia Turzii COMUNE
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler domnului profesor universitar doctor Vladimir Beliș, membru de onoare al Academiei Române. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 23 noiembrie 2016. Nr. 978. ----
DECRET nr. 978 din 23 noiembrie 2016 privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277307_a_278636]
-
17. Pălatca 7. Cămărașu 18. Sînmartin 8. Cătina 19. Suatu 9. Cornești 20. Sic 10. Dăbîca 21. Țaga 11. Fizeșu Gherlii 22. Vultureni 4. JUDECĂTORIA HUEDIN cu sediul în orașul Huedin ORAȘE 1. Huedin COMUNE 1. Aghireșu 9. Măguri-Răcătău 2. Beliș 10. Mănăstireni 3. Călățele 11. Mărgău 4. Căpușu Mare 12. Mărișel 5. Ciucea 13. Poieni 6. Gilău 14. Rișca 7. Gîrbău 15. Săcuieu 8. Izvoru Crișului 16. Sîncraiu 5. JUDECĂTORIA TURDA cu sediul în municipiul Turda MUNICIPIU 1. Turda ORAȘE
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
-se exclusiv pe acest proiect aflat în totală contradicție cu conceptul de dezvoltare durabilă, obiectiv specific fiecărei comunități locale civilizate. La polul opus de gândire se afla localitățile de pe Valea Arieșului, situate pe traseul Turda - Câmpeni și Câmpeni - Albac - Horea - Beliș - Huedin s.md., în care turismul rural, alături de alte activități specifice zonei (creșterea animalelor însoțită de subvenții, culegerea fructelor de pădure, prelucrarea lemnului, etc.) s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, reprezentând deja o soluție viabilă de dezvoltare pe termen lung
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
repezi și baraje în miniatură. Mărișelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de "Împărăția lui Zamolxe"), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus caesius"), brusturul ("Arctium lappa") și urzica ("Urtica dioica"). Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru 1,61% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Poiana Horea, numită și "Dealul Calului" (în ), este un sat în comuna Beliș din județul Cluj, Transilvania, România. Sat cu 424 de locuitori. Încărcat de istorie, mituri și legende, satul își ia și poartă numele de la un simbol al luptei pentru libertate a moților: Horea. Satul este situat la 25 km de reședința
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
din județul Cluj, Transilvania, România. Sat cu 424 de locuitori. Încărcat de istorie, mituri și legende, satul își ia și poartă numele de la un simbol al luptei pentru libertate a moților: Horea. Satul este situat la 25 km de reședința Beliș, cu accesul pe drumul județean DJ 108 care merge spre Câmpeni-Albac. Este un sat de munte din categoria celor rispite pe culmi, tipic Munților Apuseni. Satul, cu locuri deosebit de frumoase, se desfășoară în principal de-a lungul văilor Belișului și
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
reședința Beliș, cu accesul pe drumul județean DJ 108 care merge spre Câmpeni-Albac. Este un sat de munte din categoria celor rispite pe culmi, tipic Munților Apuseni. Satul, cu locuri deosebit de frumoase, se desfășoară în principal de-a lungul văilor Belișului și Apa Caldă, pe o distanță de circa 7 km. Construcțiile sunt grupate în "crânguri" (Ciurtuci, Apa Caldă), sau sunt dispersate pe versanții cu altitudini până la 1300 m, având între ele mari spații neconstruite, în folosință agricolă. În Poiana Horea
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
ostilităților din Primul Război Mondial, baronul von Görtz (Gheorghe Cozorici), colonel în armata austro-ungară, apelează la căpitanul Luca (Mircea Albulescu) pentru a recruta 40 de foști combatanți cu care să se deplaseze la castelul socrului său, contele Urmanczy, din satul Beliș (Transilvania). Scopul deplasării îl constituie executarea unor represalii la adresa sătenilor acuzați pe nedrept de colonel că ar fi incendiat o fabrică și un depozit de cherestea. Deviza baronul este „Venia nova peccata ciet” (în ), iar nobilul transilvănean nu vrea să
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
la pădure pentru a munci de la răsărit și până la apus pentru a doborî brazii și a forma stocul de cherestea distrus. De la un țăran ungur care fugise și fusese rănit, gărzile naționale românești din apropiere află de masacrul săvârșit la Beliș de acel detașament de pedepsire. Maiorul Tudor Andrei (Sergiu Nicolaescu), șeful postului de pază, se deplasează la Cluj pentru a-și anunța superiorii și a cere întăriri pentru a lupta cu mercenarii colonelului von Görtz. Refuzat de colonelul (Alexandru Dobrescu
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
de țărani români dintr-un sat transilvănean ca represalii pentru presupusa incendiere a unor păduri ce-i aparțineau. Autorii incendierilor erau de fapt prizonierii italieni care, după ce au fost eliberați, au dat foc la pădurile în care lucraseră. Moșia de la Beliș era în proprietatea grofului Janos Urmanczy și cuprindea 28.000 de iugăre de pădure, o exploatare forestieră și un castel modern pe vârful unui deal. La exploatarea forestieră lucrau copiii și bătrânii din sat, precum și prizonieri de război italieni, toți
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
și echipament în cazarma din strada Falk Miksa, cu știrea și consimțământul Ministerului de Război”" din Ungaria. Detașamentul a sosit cu un tren special la Călățele, la 8 noiembrie 1918, apoi s-a deplasat cu căruțele și pe jos spre Beliș. Au fost împușcați 44 de țărani români (fără a li se specifica vârsta și sexul), cadavrele lor fiind aruncate în focul de la depozitul de cherestea. La șase zile de la acest masacru, la Beliș a sosit o comisie mixtă româno-ungară, care
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
deplasat cu căruțele și pe jos spre Beliș. Au fost împușcați 44 de țărani români (fără a li se specifica vârsta și sexul), cadavrele lor fiind aruncate în focul de la depozitul de cherestea. La șase zile de la acest masacru, la Beliș a sosit o comisie mixtă româno-ungară, care a alcătuit un proces verbal în care se stabilea vinovăția detașamentului organizat de Nandor Urmanczy, precum și amestecul autorităților de stat maghiare în organizarea acestui detașament. În acea perioadă se purtau negocieri româno-maghiare la
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
îndreptate împotriva domeniului public, de stat, sau a reprezentanților acestuia, ca o ripostă indirectă terorii declanșate de autorități. Spre exemplu, în prima parte a lui octombrie 1950, au plănuită o acțiune împotriva casierilor de la societatea de exploatare a lemnului IPEIL Beliș. Astfel, în 5 octombrie Avisalon, Teodor jr. și Ioan Popa s au deplasat pe Valea Someșului Cald și i au așteptat pe casierii de la IPEIL. La locul stabilit nu au sosit casierii, ci o delegație. Partizanii i-au oprit, au
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
îndreptate împotriva domeniului public, de stat, sau a reprezentanților acestuia, ca o ripostă indirectă terorii declanșate de autorități. Spre exemplu, în prima parte a lui octombrie 1950, au plănuită o acțiune împotriva casierilor de la societatea de exploatare a lemnului IPEIL Beliș. Astfel, în 5 octombrie Teodor Șușman jr., Avisalon Șușman și Ioan Popa s-au deplasat pe Valea Someșului Cald și i-au așteptat pe casierii de la IPEIL. La locul stabilit nu au sosit casierii, ci o delegație. Partizanii i-au
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
Ioan Albescu cu următoarele paragrafe: "Contracția timpului", "Știința predicției", "Strategia vieții", "Fantasticul științei" și "Arta anticipației". Urmează "SF Ancheta" în care se pun următoarele întrebări: La aceste întrebări au răspuns dr. docent în ecologie Dumitru Teaci, conf. dr. ing. Mariana Beliș, acad. Nicolae Teodorescu, prof. dr. ing. Ionel Purica, muzicianul Aurel Stroe, prof. dr. docent David Davidescu, Nicolae Ionescu-Pallas, dr. Lucian Gavrilă, Constantin Carussos, Adrian Rogoz, Ioan Aron, Mihaela Sava, Ștefan Popescu Vifor, Laurențiu Dumitrescu, Sorin Ștefănescu, Alexandru Mironov și alții
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Poieni și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75). Situl „Munții Apuseni - Vlădeasa” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
retras. Un contraatac susținut de rezervele Brigăzii 13 Infanterie - susținute de artilerie, a restabilit situația. Alte incidente regretabile soldate cu morți și răniți în rândurile Consiliilor și Gărzilor Naționale Române, precum și ale trupelor regulate române au avut loc la Teiuș, Beliș, Târgu Lăpuș, Cufoaia, Ciucea. Românii au continuat să protesteze față de traseul liniei de demarcație invocând atât dreptul la autodeterminare, cât și prevederile Tratatului din 1916 precum și persecuțiilor de care aveau parte etnicii români aflați pe teritorii sub controlul statului ungar
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]