1,499 matches
-
și se oprește la Brașov. Când am ajuns la Sibiu, oraș odinioară germanofon care acum vorbește românește, am fost frapat de o arhitectură tipic germană oarecum greoaie care mi-a amintit de Lausanne, oraș francofon colonizat în istorie de cantonul Berna.” Nu e prima dată când trebuie să vină cineva de departe ca să pună accentele cuvenite, reliefând vectorii importanți ai spiritualității noastre în context european. Din sumar Sunt multe lucruri de citit în numărul 85 (nr. 4, 2013) al admirabilei „reviste
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
înțelepții locului ridicau din umeri bătrânul cantor obișnuit să vadă scrisul ascuns sub pete de ceară tâlcuia înflorirea intempestivă a prunilor nimeni nu a înțeles era mesajul de îmbărbătare trimis de viitorul șchiop de timpul cu podoaba capilară coborâtă în bernă Fapt divers Înaintau pe vreme de arșiță pe vreme de ploaie răpăitoare nici crivățul nu-i înspăimânta înaintau vitejește ziua și noaptea ajunși la locul unde li s-a spus că-i așteaptă mesajul strămoșilor au găsit o pălărie roasă
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15267_a_16592]
-
Nichita Danilov Căram pumni de pămînt dintr-o țară în alta, le vărsam în grămăjoare mai mari și mai mici în piața publică. Cu ochii ațintiți la cer, ne rugam în fața steagurilor mereu coborîte în bernă la morții noștri rătăciți în cer să coboare din nou pe pămînt, sfințind țărîna pe care le-o așterneam la picioare. Scormoneam mereu sub trunchiurile copacilor, brazi și molizi, și stejari cu coroana arzîndă: le pipăiam cu buricul degetelor rădăcinile
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
îndărăt, strecurându-ne umbrele prin sârma ghimpată; tîrîndu-ne în genunchi pe urmele strămoșilor cărora le luam, fără să ne dăm seama, pămîntul fumegînd de sub creștet, pentru a-l duce în țară străină și-a-l așeza în fața steagurilor coborîte în bernă. Închinîndu-ne la idoli străini cu picioare de lut, îl duceam îndărăt sub privirile pline de ură ale cîinilor ce-și făceau somnul de veci tolăniți pe fîșia arată. Tinerii se lăsau în genunchi în fața urnelor; rotulele lor pîlpîiau ca niște
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
asociați la rugăciunile bâlbâite, ezitante ale unui preot refugiat care nu cunoștea nimic din tainele slujbei, ale fumului de lumânări și tristei plimbări la mormântul fiului, la cel al părinților și al nepotului. Mi-ați făcut cinstea să puneți în bernă, în amintirea celui care a spus într-un discurs public: ,Datorez Elveției de a fi făcut din mine un om", drapelul care reprezintă toată demnitatea umană. Iar apoi mi-ați dat sentimentul unei reveniri acasă, fără grijile domestice, o masă
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
a fost scris în Sfânta-Carte. călător - încotro te vei duce, ori aproape, ori foarte departe, Omule, tu calci mereu pe-o cruce... PARCĂ NINGEA... sub fulgii mari ca lacrima eternă era un Dumnezeu pândar al vieții muriseră și steagurile-n bernă printre tejghele goale - precupeții vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lui, accentul cu care se deschide Cetatea lui Bucur fiind premonitoriu. Deși bucureștean prin adopție și pe termen relativ scurt (între 1937, când, venit de la Brașov, descinde în Capitală, și 1946, când pleacă din țară ca atașat la Legația din Berna), poetul dovedește finețuri de connaisseur. Secvențele citadine sunt cristalizate cu artă, elementul definitoriu și amănuntul semnificativ regăsindu-se în același desen. Tematizarea e subliniată. Inițial, orașul este observat la ceas de odihnă (duminicală) și în acele arii pe care locuitorii
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
formulele concentrării, precum un pariu pe care avîntul libertar îl face cu brevilocvența: „Poetul ar fi sufleurul lui Dumnezeu...// Suflă/ în spuma rece a eternității pustii...” (Oarecum după Yvan Goll). Sau: „de neimaginat cum - și totuși/ pe bățul drapelului în bernă nimeri/ un melc rătăcit...” (Drapele). Prin asemenea stihuri aparent minore, de fapt vocația poetică își pipăie mușchii. Un alt procedeu al procesării lucide la care Leo Butnaru își supune fluxul emoțional îl reprezintă ironia. În contorsionarea meșteșugită a expresiei persiflatoare
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
când disperate, când umil întrebătoare, dau seama despre un tumult sufletesc în care, rareori, domină seninul. Timpul, cuvintele, memoria sunt stâlpii pe care se sprijină un univers fragil și plin de candoare. o vece limpede, o prezență inconfundabilă... Vasile Igna Berna, 2003 învață-mă acum Învață-mă cum să vreau cum să deschid un lacăt cum să cobor fără zgomot învață-mă cum să întreb de ce tac acum cei vii așteptând mereu până mâine mâine moare încet lângă gândul bun împărțind
POEZIE by Dana Ranga () [Corola-journal/Imaginative/13685_a_15010]
-
au provocat inundații foarte grave și alunecări de teren. Râurile din Alpi s-au revărsat din cauza ploilor și au afectat nu numai Elveția, ci și Germania (în special Bavaria), Austria și Ungaria. Inundațiile s-au extins în Elveția, ajungând până la Berna, străzile capitalei Țării Cantoanelor ajungând adevărate căi navigabile. Cel mai afectat oraș este însă St. Gallen, din nord-estul țării, unde podurile au fost luate de ape, iar bucăți din autostradă s-au surpat din cauza potopului. Sute de sate au rămas
Agenda2005-35-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284132_a_285461]
-
căi navigabile. Cel mai afectat oraș este însă St. Gallen, din nord-estul țării, unde podurile au fost luate de ape, iar bucăți din autostradă s-au surpat din cauza potopului. Sute de sate au rămas izolate sau au fost inundate. La Berna au fost evacuate peste 300 de persoane, iar prognozele meteo indicau creșteri în continuare ale nivelului apelor. În Germania, cea mai afectată regiune a fost Bavaria, unde zone aflate la sud de München au fost evacuate. Pentru lupta contra puhoaielor
Agenda2005-35-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284132_a_285461]
-
participat la înființarea Asociației Salonului de toamnă al tinerilor artiști din București (1912). S-a stabilit câțiva ani în sudul Franței. A expus atât în țară - la Iași și la București -, cât și în străinătate - la Paris, Haga, Amsterdam, Bruxelles, Berna, Stockholm, Moscova, Varșovia, Budapesta, Belgrad, Praga, Helsinki, Berlin, Atena, Cairo, Ankara, Istanbul. În 1942 și 1956 a reprezentat pictura românească la bienala de la Veneția. Din 1948 a fost membru corespondent al Academiei Române.. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 22 octombrie - Sf.
Agenda2005-43-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284344_a_285673]
-
N.K. Drava Ptuj. În prima manșă programată pentru sfârșitul acestei săptămâni, C.F.R. Cluj va juca acasă, iar Gloria Bistrița, în deplasare. Celelalte partide ale turului secund: La Coruna (Spania) - Podgorica (Serbia și Muntenegru), Saint Etienne (Franța) - Neuchatel (Elveția), Lokeren (Belgia) - Young Boys Berna (Elveția), Wolfsburg (Germania) - Sturm Graz (Austria), Tampere (Finlanda) - Charleroi (Belgia), Liberec (Cehia) - Beitar Ierusalim (Israel), Lens (Franța) - Poznan (Polonia), Olomouc (Cehia) - Szczecin (Polonia), Hamburg (Germania) - F.K. Pobeda Prilep (Macedonia), Ankaraspor (Turcia) - Dubnica (Slovacia), Varteks (Croația) - Akranes (Islanda), Gent (Belgia) - Zlin
Agenda2005-27-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283905_a_285234]
-
reeditare a atentatelor comise la Madrid în 11 martie 2004 și probabil au fost planificate timp de mai multe luni. Măsuri sporite de securitate au fost luate în toate țările europene, dar și în Statele Unite. Drapelele au fost coborâte în bernă de pe toate clădirile guvernamentale, începând de vineri, iar la solicitarea reginei Elisabeta II, și la Palatul Buckingham. Ministrul român de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, care a afirmat că aceste groaznice atentate au transformat o zi care putea fi una a
Agenda2005-28-05-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283928_a_285257]
-
simfonic comemorativ, în program figurând piesa „Requiem german” de J. Brahms. l La Catedrala greco-catolică din Lugoj Și bisericile greco-catolice au avut programe de rugăciuni și liturghii specifice de pomenire pentru răposatul Suveran Pontif. Drapelul Vaticanului a fost arborat în bernă și s-au tras clopotele. În Catedrala greco-catolică din Lugoj, pe parcursul acestei săptămâni și până în 11 aprilie inclusiv, se oficiază slujbe de comemorare a Papei Ioan Paul II. Luni, 4 aprilie, la Catedrala greco-catolică din Lugoj a început o serie
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
continuare cu noi, fiind deja un mijlocitor nu numai pentru Biserică, ci și pentru întreaga lume. † Martin m.p. Episcop de Timișoara Requiem În cursul zilei de duminică, 3 aprilie, în Catedrala greco-catolică din Lugoj a fost arborat steagul Vaticanului în bernă. La toate liturghiile duminicale, de la ora 9, 10,30 și 18,30 s-au tras clopotele și s-au oficiat slujbe pentru odihna veșnică a Sanctității Sale. P.S. Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, a oficiat, duminică, o liturghie arhierească
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
definitiv în locul celui al Papei Ioan XXIII, în pământ, în Grotele Vaticanului, sub Bazilica Sfântul Petru. Ziua de vineri a fost declarată de multe țări ale lumii, inclusiv de România, zi de doliu național, iar drapelele vor fi coborâte în bernă. La funeraliile Papei sunt așteptați aproximativ două milioane de pelerini și circa 200 de personalități din întreaga lume. Președinții de stat, regii și liderii religioși vor sta în jurul altarului, pe trepte, în timp ce cardinalul Joseph Ratzinger va celebra slujba religioasă. Autoritățile italiene
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
încheiere, în 28 mai, C.C.F. va găzdui ateliere pentru copii, susținute de profesori și artiști plastici. M. D. PAVEL Magia fotbalului, în imagini l Viziune inedită, propusă de C.C.G. Victoria echipei naționale a Germaniei la Campionatul Mondial de fotbal de la Berna, în 1954, este privită de mulți germani drept momentul de redobândire a încrederii acestei națiuni în capacitatea ei de a realiza ceva pe arena internațională. În anul următor, cu sau fără legătură cu fotbalul, a început așa-numitul „miracol economic
Agenda2005-20-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283691_a_285020]
-
CÂMPIE Cu munții puși sub cap, în loc de pernă, Pornind din alte euxine ponturi, Până la cer, până la orizonturi, Se-ntinde iar câmpia mea eternă. E fără margini, ne deschide conturi Și, nesfârșită, nicidecum nu-i ternă, Nu ne coboară bucuria-n bernă Și nu ne înjosește cu afronturi. Nu vrea basma, eșarfă sau broboadă, În păr își pune albă promoroacă, Se învelește-n plăpumi de zăpadă Și-ascultă, seara, viscolul cum toacă. Din zarea ei se-ntoarce să ne vadă, Cu infinitul
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
Revistei Sport in România. Multiplă recordmenă mondială și olimpică, Iolanda Balaș Soter, mai are în palmares și două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 și Belgrad în 1962, precum și o medalie de argint la Berna în 1954. A fost președinta Federației Române de Atletism între 1988 și 2005, de numele ei legându-se construirea actualului sediu al FRA, dar și amenajarea mai multor piste de atletism. MEDIAFAX
Iolanda Balaş Soter, o legendă a atletismului românesc, a murit la 79 de ani [Corola-blog/BlogPost/93551_a_94843]
-
casele lor. În localuri, bărbații beau fără să spună nimic. Nu se auzeau decât zgomotele paharelor, ale sticlelor, ale gâtlejurilor, ale litrilor băuți. Atât. Ca un fel de omagiu, sau ca o stupoare. Parcă și vara ar fi coborât în bernă. Au venit zile cenușii, înăbușitoare, cu un soare ce nu mai îndrăznea nici să se arate și-și petrecea zilele ascuns în spatele imenșilor nori îndoliați. Puștii nu mai pierdeau vremea pe străzi, nu mai mergeau la pescuit, nu mai aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
lui Gauss și Riemann, din care va căuta, prin aducerea lui Minkowsky și a lui Runge, să facă un mediu de concentrare matematică. Chiar în anii inflației, când se trăia așa de greu în Germania, el refuză să meargă la Berna unde i se pregătea o catedră. Acestea sunt evenimentele exterioare, destul de plate, ale unei vieți de cărturar și universitar. Să mai adăogăm căsătoria sa din 1892 cu Käthe Jerosch, fata unui negustor din Königsberg. Biograful lui Hilbert, Otto Blumenthal, căruia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
revenirea apei în fântâni. Un obicei similar există și în altă parte a țării, la Bischofzell, în cantonul Thurgovie. Satul Rougemont, cantonul Vaud, produce cu această ocazie ouă gigante, culorile cărora variază de la an la an. Satul Rumendingen din cantonul Berne surprinde cu obiceiul aruncării bețelor de trestie de zahăr în duminica Paștelui, iar în cantonul Valais, unele sate au păstrat vechea tradiție de Paști de a oferi pâine, brânză și vin. La Lucerne, o serie de concerte de Paște au
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
ton: Ah, Evo, Evo! ... de la tine ar putea veni izbăvirea sufletelor ... Știi care este paradoxul, scriitorule? Că Eva este a tuturor și a nimănui ... în secret ea își aparține numai ei însăși ... bărbatul este un purtător de drapel, steagul în bernă, amărîților, totul este o iluzie ... uitați că și pe voi v-au adus pe lume tot femeile, care v-au purtat în pîntece ... Marele fecundator, bondarul cel harnic, purtătorul de semințe, bubuitorul de tobe al războaielor, dimorfismul sexual, Pythagora cu
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
emigră în Elveția neutră, unde tânărul viitor pictor urmă cursurile liceale și apoi școala de arte frumoase. După terminarea războiului familia lui revenise în Italia pe meleagurile natale, numai el rămânând în Elveția. Robert, pe Mirela a cunoscut-o în Berna, la un concert susținut de Opera Română din București, cu ceva ani în urmă. Se îndrăgosti atât de tare de tânăra și frumoasa soprană, încât hotărî să se căsătorească cu ea și să se stabilească definitiv în România, la București
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]