353 matches
-
Binghamton, New York, 1992, p. 201. 475 Idem, p. 253. 476 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 477 Ibidem. 478 Idem, p. 480. 479 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 481 Idem, p. 480. 482 Ibidem. 483 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 481 Idem, p. 480. 482 Ibidem. 483 Idem, p. 481. 484 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p. 144. 485 Ibidem. 486 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 487-488. 487 Idem, p. 504. 488 Idem, p. 573. 489 Idem, p. 574. 490 Idem, p. 582-583. 491 Doina Ruști, op. cit., p. 144. 492
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-a, Euterpe), ediție bilingvă, traducere, notițe istorice și note de Felicia Ștef, editura Teora, București, 1998, p 85-87. 564 Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, traducere de Radu Hîncu și Vladimir Iliescu, Editura Sport-Turim, București, 1981, p. 96. 565 Jean-Paul Clébert, Bestiar fabulos. Dicționar de simboluri animaliere, traducere de Rodica Maria Valter și Radu Valter, Editurile Artemis și Cavallioti, București, 1995, p. 94. 566 Vezi, de exemplu, reproducerile din Debra Hassig, Medieval Bestiaries. Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis Réau, op. cit., p. 109: "Gura sa deschisă este comparată cu cea a Infernului". 568 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 590. 569 Aelian, op cit., p. 317. 570 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 571 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 572 Idem, p. 594. 573 Idem, p. 599. 574 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura Herald, București, 2006, p. 126-127. Vezi și Françoise Dunand, Roger Lichtenberg, avec
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deseori repetate astfel încât personajul să se înscrie în conștiința cititorului. Decât să analizeze minuțios faptele și gesturile acestor personaje sau subtilitățile lor psihologice, Zola preferă să creeze o rețea de imagini, mai cu seamă animaliere, care formează un fel de bestiar al personajelor [v. Dubois, p.247]. 46 "D'ailleurs, peu importait leș dessous de la fortune de Clorinde. Îl suffisait qu'elle régnât, même en reine fantastique. On s'inclinait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Chiar și provinciala Denise
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I, Premise. Bestiae Domini, vol. II. Bestiae Diaboli (2013). Mihai Dinu GHEORGHIU este sociolog, profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iași și cercetător asociat la Centre de Sociologie Européenne (Ecole des Hautes Etudes en
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di virtù) - care, din secolul al XVII-lea, au fost din belșug traduse În românește și colportate În mediile monahale și preoțești, influențând și tradițiile populare românești <endnote id="(173)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
către fiul său Theodosie, aspida este prezentată ca o „jiganie, de-și seamănă cu șarpele”, care - simbolizând pe „Întunecatul Satana” - Încearcă să corupă pe omul credincios ce „stă pre rugă și vorbește cătră Dumnezeu” <endnote id="(174, p. 251)"/>. În bestiarul redactat de Leonardo da Vinci, aspida este o jivină extrem de veninoasă și rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Lazăr Zăvăleanu, Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești................................229 Stefan Lemny, Père et fils, histoire littéraire et histoire.......254 Doris Mironescu, A citi un tablou. Metafore ale interpretării în Întâmplări în irealitatea imediată.......265 Eugen Munteanu, Din bestiarul biblic: furnicoleul.............275 Mircea Păduraru, Materialitate și perspectivă inversă. Reflecții asupra metodei lui Damian Stănoiu............293 Cuvânt înainte Prezentul volum e un semn modest al admirației, gratitudinii, prețuirii semnatarilor față de profesorul, mentorul, criticul și istoricul literar ELVIRA SOROHAN, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Blecher are în vedere o lectură în cheie spiritualist-salvaționistă a Întâmplărilor în irealitatea imediată. Tema interpretării lumii, a căutării unui sens dincolo de absurdul cotidian, face din cartea sa una dintre cele mai prețioase investigații epistemologice din literatura română modernă. Din bestiarul biblic: furnicoleul Eugen Munteanu 1. Într-un articol recent, afirmam că "viața cuvintelor în imensul spațiu semantic a hipertextului biblic este fascinantă și surprinzătoare" (Munteanu 2013, p. 275) și încercam să ofer o schiță a procedurilor metodologice și a tehnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
alți autori medievali, între ei un Rabanus Maurus (cca 780 856), își însușesc acest topos, cu ecouri până în literatura modernă, de exemplu la Flaubert (Ispitirea Sfîntului Anton)121. Dacă ne gândim acum la reprezentarea furnicoleului în imaginarul medieval, răsfoind diferitele bestiarii europene disponibile pe internet, nu am găsit decât următorul desen dintr-un manuscris medieval din Franța. Dedesubt se vede inscripția explicativă în latină murmeleon formicae. 4. Clarificarea cuvintelor și a pasajelor obscure din textul Bibliei este o operație laborioasă, dificilă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sa grotescă (escroci, demnitari dubioși, vampe, dezmoșteniți ai soartei), caricaturizați în forfota dezvelirii unui monument închinat libertății recent dobândite - care devine justificarea viciilor fiecăruia. Comedia Regele broaștelor (1995) fixează stilul fantastic și halucinator al dramaturgului, care alegorizează cu instrumentele unui bestiar modern spectacolul lingvistic al deformării și aberației din realitatea contemporană (în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
vârsta de 28.250 ± 430BP, a doua de 24.660 ± 330BP. Așadar, acest sanctuar al artei și religiei paleolitice poate fi atribuit Aurignacianului (prima locuire) și începutului Gravettianului (a doua locuire) (D. Baffier, 2005, p. 76-81). O primă caracteristică apropie bestiarul din această grotă de religia aceleiași populații: redarea animalelor periculoase: mamuți (50 %), urși, rinoceri, feline, dar numai doi cai și un bizon acefal; apar și: o pasăre rapace în zbor, patru pești, un muflon și un cervideu, preponderentă fiind pictura
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
contemporani, de exemplu S. Tisseron sau J.-L. Maxence, arată că ceea ce se operează prin aceasta este o formă de învățare, de inițiere pentru moarte 32. Aș mai adăuga o homeopa-tizare a acesteia. În paradele festive (Love Parade, Gay Pride...), bestiarul monstruos, demonii și alte himere ocupă un loc privilegiat. Spectacolul catastrofelor naturale, ororile politice (terorism), punerea în scenă a pedofiliei și diversele crime cotidiene produc aceeași fascinație. În fiecare dintre aceste cazuri numinosul, a cărui importanță a arătat-o R.
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
formate nu prin simpla claritate a rațiunii contractuale, ci prin "obscura claritate" a emoțiilor și a pasiunilor. Nou și vechi ciment al unui sens încarnat. Comuniunea cu aceste figuri originare este cea care fondează diversele fascinații suscitate de monștri, atracția bestiarului, diferitele forme de fetișism, dezvoltarea actelor de posesie. Pe scurt, sălbăticirea vieții sociale. Dar recunoașterea în aceste "figuri incisive" (Nietzsche) este un mod de a reda culturii moderne istovite o vitalitate pierdută. Într-adevăr, socialitatea pe care o instaurează ele
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
răscumpărării amatorismului travestit în oameni de presă, probe de hîrtii mîzgălite tipografic, vocalize ale unor afoni care trăiesc gloria ilustrului anonim. Diletantismul de cea mai proastă factură și analfabetismul ideatic s-au instalat lejer și au început să scoată din bestiarul ființei noastre tot ce era mai josnic, partea cea mai violentă și cea mai vulgară a lexicului limbii române. Curajul agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre ei, care nu stăpînesc bine morfologia și sintaxa frazei, a devenit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
semantic obosite, de ofensiva obstinată, bestială chiar. Dedesubturile nu atît de umane, cele de sub bine și rău, sînt exhibate de unele reviste, care confundă spectacolul de idei cu atacurile grosolane la persoană, cu încropirea de fișe caracterologice cu epitete din bestiarul mahalalei. Anatomia și fiziologia unor publicații, care se marginalizează în fapt singure, sînt semnificative pentru criza morală pe care o mai trăiesc, și azi, acei falși-gazetari. Cei ce au cutezanța dogmelor și a limbajului (nu a limbii!) de lemn (asupra
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o personalitate la alta. Cadrul analizat se lărgește mult atât spre vestul, cât și spre estul Europei. Sunt înregistrate, în epoca de după creștinare, actele de pedepsire a persoanelor care se ocupau de magie. Ample capitole prezintă apariția vrăjitorilor, inițierea lor, bestiarul demonic, plantele și ingredientele magice, instrumentarul casnic, principalele forme de magie și de farmece. O. este preocupată și de cercetarea mitologiei, ca în Mitologie comparată (1998) și Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară (1998). Primul studiu înfățișează „câteva noțiuni fundamentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
unde sunt dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia cognitivă. Aceeași metodă este pusă în aplicare în Mitologie populară românească (I-II, 1986-1988), consacrată bestiarului zoomorf folcloric. Interesul lucrării rezidă nu atât în excursurile comparatiste sau istorice, cât în prezentarea conexiunilor dintre diferitele unități constitutive în cadrul limbajului culturii populare. Volumul al doilea propune în final clasificarea tuturor acestor reprezentări atât pe criteriul conexiunilor sintagmatice (figuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
se asociază), cât și în funcție de cele zece clase cu caracter paradigmatic. Punctul și spirala (1991) accentuează preocupările metodologice, definind conceptele operaționale și statutul antropologiei culturale în perimetrul științelor umaniste. În cele două volume de Mitologie populară românească, preluate sintetic în Bestiarul mitologic românesc (1996), simbolurile asupra cărora s-a oprit autorul sunt privite într-un context larg. Antropologia culturală pentru care optează el vede în mitologie un sistem integrator, un limbaj „prin care semnele și microsistemele unei culturi sunt puse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
ș.a. C. este convins că sistemul mitologiei populare nu poate fi reconstituit și înțeles decât cu ajutorul unei metode de abordare globală. A încercat, de aceea, să refacă limbajul mitologiei populare așa cum a funcționat el în interiorul culturii tradiționale. A început cu bestiarul, pentru că „animalele sunt o realitate imediată, o prezență decisivă pentru bunul mers al vieții și gospodăriei tradiționale”. C. a intenționat să fie astfel cât mai aproape de spiritul și de logica de adâncime a domeniului investigat, renunțând la analizele speculative, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
areal cultural spre un altul. SCRIERI: Izvoare mitice, București, 1980; Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Mitos și epos. Studii asupra transformărilor narative, București, 1985; Mitologie populară românească, I-II, București, 1986-1988; Punctul și spirala, București, 1991; Bestiarul mitologic românesc, București, 1996; Introducere în sistemul mass-media, Iași, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, Mihai Coman, „Izvoare mitice”, CNT, 1980, 37; Dan C. Mihăilescu, Prolegomene la un sistem antropologic, LCF, 1980, 37; Nora Rebreanu, Mihai Coman, „Mitologie populară românească. II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
Mitos și epos”, TR, 1985, 44; Ioana Bot, Mihai Coman, „Mitos și epos”, AAF, 1987; Sanda Cordoș, Mihai Coman, „Mitologie populară românească”, AAF, 1987; Valeriu Cristea, „Mitologie populară românească”, RL, 1987, 1; Țeposu, Istoria, 170-171; Muthu, Cântecul, 28-34; Iordan Datcu, „Bestiarul mitologic românesc”, RL, 1997, 41; Marius Radu, „Bestiarul mitologic românesc”, „Altarul Banatului”, 1997, 46; Petraș, Panorama, 207-209. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
Mihai Coman, „Mitos și epos”, AAF, 1987; Sanda Cordoș, Mihai Coman, „Mitologie populară românească”, AAF, 1987; Valeriu Cristea, „Mitologie populară românească”, RL, 1987, 1; Țeposu, Istoria, 170-171; Muthu, Cântecul, 28-34; Iordan Datcu, „Bestiarul mitologic românesc”, RL, 1997, 41; Marius Radu, „Bestiarul mitologic românesc”, „Altarul Banatului”, 1997, 46; Petraș, Panorama, 207-209. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
ambivalența sacrului: obscuritatea maschează particularitățile și ne restituie fascinanta unitate ascunsă a lunii; însă în acest timp apare angoasa de a fi văzut fără a putea vedea, de a fi dezorientat și la discreția zgomotelor și umbrelor, transformate rapid în bestiar fantastic. Atâtea ritualuri sacre, ce evocă în special atmosfera morții sau a haosului cosmic, folosesc sau creează nocturnul”. Pierderea firii, ca urmare a dispariției familiarului, semnifică anularea identității profane și debutul purificării chinuitoare. „Inițierea puberilor implica un ansamblu de practici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]