427 matches
-
specii precum: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), murgoiul (Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunaș (Vimba vimba). Specii de amfibieni: brotăcelul (Hyla arborea), buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina). Reptile: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Cotul Bran a fost
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Cotul Bran a fost cândva un paradis al păsărilor de apă și un ideal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
linului (Tinca tinca), pește autohton deosebit de valoros. În fauna piscicolă sunt prezente și plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva), boarța (Rhodeus sericeus amarus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), șalăul (Stizostedion lucioperca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva), boarța (Rhodeus sericeus amarus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), șalăul (Stizostedion lucioperca), țigănușul (Umbra krameri), morunașul (Vimba vimba). Amfibieni: buhaiul de baltă, cu burtă galbenă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări: lăcarul de stuf
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte În apă, budinci, papanași. În fiecare seară, Înainte de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
legume (cu adaus de mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, spanac, tomate, cartofi, morcov, conopidă, sfeclă roșie, urzici, pentru excitarea secreției gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre și pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt și untdelemn, orez, griș, pâine uscată sau prăjită, biscuiți, paste făinoase și fulgi de ovăz. Sarea se admite În cantități moderate pentru a asigura excitația gastrică. Un efect foarte bun Îl are
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ovăz, ouă moi, frișcă, piure de cartofi și de legume fierte și pasate. Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentație diversificată, În funcție de preferințele bolnavului: -carne slabă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (șalău, păstrăv, biban, știucă) preparate rasol În cantitate de 100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și orez cu lapte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde intermediare). -Botriocephalus latus are lungimea cea mai mare (8-12 metri) și prezintă 3.000-4.000 de proglote. Infestarea la om se face prin consumul cărnii de pește (știucă, biban, somn, păstrăv). -Hymenolepsis nana este cestodele cel mai mic (10- 20 mm) care provine de la un om purtător sau de la șobolani și șoareci. Se transmite prin apă, zarzavaturi și fructe infestate și apare mai frecvent la copii. În România sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pescuitul speciilor care au dimensiunile mai mici decât cele prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii care au dimensiunile mai mici de: - 40 cm la știuca; - 12 cm la biban; - 30 cm la avat; - 50 cm la somn. Articolul 5 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: a) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la uneltele de pescuit tip ave și
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
Regiment, nu? Noi aveam două. M. M.: Nu, două cicluri aveam. Dar apăreau patru din cauza DLEN-ului. La noi DLEN-ul se schimba din două în două luni și aveam patru cicluri așa. S. B.: Noi, două cicluri. Am fost "biban" opt luni de zile. M. M.: "Bibani", așa vi se spunea: instrucție de front cu ciclul doi ca să învețe și ăla din ciclul întâi. S. B.: Să revenim la semne! M. M.: Revenind la ceea ce m-ați întrebat, alte semne
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Nu, două cicluri aveam. Dar apăreau patru din cauza DLEN-ului. La noi DLEN-ul se schimba din două în două luni și aveam patru cicluri așa. S. B.: Noi, două cicluri. Am fost "biban" opt luni de zile. M. M.: "Bibani", așa vi se spunea: instrucție de front cu ciclul doi ca să învețe și ăla din ciclul întâi. S. B.: Să revenim la semne! M. M.: Revenind la ceea ce m-ați întrebat, alte semne noi n-am avut. O să vedeți, însă
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
aprilie - 1 octombrie în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale. Articolul 4 Este interzis pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii sub dimensiunile: știuca - 40 cm; biban - 12 cm; avat - 30 cm și somn - 50 cm. Articolul 5 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: a) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la uneltele de pescuit tip ave
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
monofilament. Articolul 6 Este interzis pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii care au dimensiuni mai mici de: - 40 cm la știuca; - 12 cm la biban; - 30 cm la avat; - 50 cm la somn. Articolul 7 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: 1. a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la uneltele de pescuit tip ave și
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
de apă dulce, existente în toate apele țării, inclusiv Dunărea cu Delta și bălțile din regiunea inundabila, cu excepțiile precizate la art. 2 și 3. Articolul 2 Se permite în tot acest interval pescuitul scrumbiilor și speciilor răpitoare: somn, știuca, biban, ghiborț, pe șenalul Dunării, numai în porțiunea dintre Călărași și gurile Dunării. Articolul 3 Se permite în tot acest interval, pescuitul speciilor marine pe tot cuprinsul Mării teritoriale, fără lacurile litorale, cu excepția sturionilor-morun, nisetru, păstruga, bogzar, viza și cega. Articolul
DECIZIE nr. 166 din 18 aprilie 1949 pentru interzicerea pescuitului tuturor speciilor de apa dulce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128955_a_130284]
-
de pești și al altor viețuitoare acvatice sub dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii care au dimensiuni mai mici de: - 40 cm la știuca; - 12 cm la biban; - 30 cm la avat; - 50 cm la somn; - 35 cm la calcan; - 100 cm la rechin. Articolul 7 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: a) a = 40 mm, respectiv 2a = 80
ORDIN nr. 46 din 7 aprilie 2000 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127946_a_129275]
-
pot fi pescuite în apele de suprafață din România, inclusiv în Marea Neagră, sunt următoarele: 1.1. avat (Aspius aspius) 30 1.2. aterina (Atherina mochon) 7 1.3. babușca (Rutilus rutilus) 15 1.4. batca (Blicca bjoerkna) 15 1.5. biban (Perca fluviatilis) 12 1.6. crap (Cyprinus carpio) 35 1.7. caras (Carassius auratus) 15 1.8. caracuda (Carassius carassius) 17 1.9. cosac (Abramis sp.) 25 1.10. clean (Leuciscus cephalus) 25 1.11. cega (Acipenser ruthenus) 45 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
de pe��ți și al altor viețuitoare acvatice sub dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii care au dimensiuni mai mici de: - 40 cm la știuca; - 12 cm la biban; - 30 cm la avat; - 50 cm la somn; - 35 cm la calcan; - 100 cm la rechin. Articolul 7 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: a) a = 40 mm, respectiv 2a = 80
ORDIN nr. 94 din 26 martie 2001 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133867_a_135196]
-
păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus); ... b) ape ciprinicole - acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populațiilor de pești aparținând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi știuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis); ... c) îmbogățirea naturală - procesul prin care, în absența intervenției omului, apele primesc din sol anumite substanțe aflate în compoziția acestuia. ... Articolul 3 Indicatorii de calitate aplicabili apelor salmonicole și ciprinicole stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului
NORME TEHNICE din 28 februarie 2002 (*actualizate*) privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140709_a_142038]
-
cuprinzând speciile de pești dulcicole și migratoare și alte viețuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea comercială Denumirea științifică ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Avat Aspius aspius 2. Babușca Rutilus rutilus 3. Batca Blicca bjoerkna 4. Biban Perca fluviatilis 5. Caracuda Carassius carassius 6. Caras Carassius auratus gibelio 7. Cega Acipenser ruthenus 8. Cosac Abramis sp. 9. Cosaș Ctenopharingodon idella 10. Clean Leuciscus cephalus 11. Crap Cyprinus carpio 12. Lin Tinca tinca 13. Lipan Thymalus thymalus 14
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]