310 matches
-
littérature roumaine contemporaine, Ed. Corymbe, Paris, 1937, p. 172 (unde, nota bene, publică și un eseu despre onirismul kafkian al lui Urmuz!), Ion Biberi vede în el un „relativist nunațat”, opus scepticismului radical al congenerului Eugen Ionescu. Mai mult, pentru Biberi, Monsieur Lucien Boz est le critique de la poésie moderniste, lui même poéte par sa sensibilité et par sa tournure spirituelle. În fapt, Lucian Boz a fost primul critic autohton care a văzut în Urmuz un creator de prim-plan. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scrisă în stare de transă, fără cenzura lucidității auctoriale? Dimpotrivă... Primul susținător scriptic al ideii „onirismului” urmuzian (e vorba, desigur, de un alt fel de onirism decît cel „estetic” al lui Dimov și Țepeneag din anii ’60) a fost Ion Biberi, care, într-un eseu interbelic publicat în Franța (Études sur la littérature roumaine contémporaine, Paris, Ed. Corymbe, 1937), avansa, cel dintîi, și o apropiere între Urmuz și Kafka (ulterior, comparația a fost uzată și abuzată de exegeza urmuziană postbelică). Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unei mărturii a lui Sașa Pană din volumul memorialistic Născut în ’02... Cunoscător al suprarealismului european, eseistul are — față de critica „de autoritate” — o percepție extraestetică, „antropologică” asupra operei de artă, rezultat, probabil, al formației sale de psihiatru. Prezenta promovare pariziană (Biberi era și cronicar literar la revista Le Moment) nu e totuși prima încercare de a-l face cunoscut străinătății pe Urmuz. Prin intermediul „uniștilor”, Leopold Kosch îl tradusese în germană pentru numărul dedicat avangardei românești de către revista Der Sturm (Berlin, XX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ciocul e „văduvit de funcția falică și redus la cea alimentară”. Teoreticianul echivalează „productivitatea textuală” a sintaxei urmuziene cu productivitatea formativă — prin excelență — a inconștientului, activitatea onirică”. Urmuz, între „realism” și „fantastic” Deși pornește, ca și Sașa Pană sau Ion Biberi, de la asemănarea între Urmuz și Kafka, Ov.S. Crohmălniceanu îl consideră pe Urmuz un realist á rébours, ale cărui „materiale” de lucru sînt débris-urile citadine. Oricum, nu un „oniric”, un „abstracționist” (cum îl vedeau mai tinerii critici ai epocii, în contra realismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al Biletelor de papagal, aflat pe atunci în Franța — afirmă că prietenii săi (printre care Jean Giono) „au fost așa de agreabil surprinși” de textele lui Urmuz, încît au proiectat o traducere completă a operei acestuia. Tot în 1937, Ion Biberi își publică eseul despre Urmuz la Editions Corymbe, Paris. D. Vârbanescu va fi, în 1949, protagonist al unui schimb epistolar cu Eugen Ionescu (Radu Ionescu, „Eugen Ionescu și Urmuz — scrisori deschise (către D. Vîrbănescu)”, în România literară din 4 decembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Urmuz (în Les Lettres Nouvelles, ian.-feb. 1964), după ce, la sfîrșitul anilor ’30, Ilarie Voronca - el însuși expatriat - prezentase, în fața auditoriului de la Sorbona, o conferință despre autorul „Fuchsiadei”, însoțită de lectura în traducere franceză a „Plecării în străinătate”, iar Ion Biberi îl comparase cu Kafka într-un volum apărut la Éditions Corymbe din Paris. Un element determinant în reconsiderarea poststalinistă a lui Urmuz va fi însă chiar voga internațională a literaturii „absurdului”, care va stimula inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Toți”, București, 1997 Benjamin, Walter, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, notă biografică de Friedrich Podszus, Editura Univers, Colecția „Studii”, București, 2000 Bernard, Edina, Arta modernă. 1905-1945, traducere de Livia Szasz, Editura Meridiane/Larousse, Colecția „Să recunoaștem/Să înțelegem”, București, 2000 Biberi, Ion, Études sur la litérature roumaine contémporaine, Editions Corymbe, Paris, 1937 Blaga, D. Carmen, Urmuz și criza europeană a imaginarului, Editura Hestia, Colecția „Eseuri”, Timișoara, 2005 Blaga, Lucian, Ferestre colorate, Editura Librăriei Diecezane, Arad, 1926 Blaga, Lucian, Zări și etape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
imediat. Baroc-manieristele jocuri de artificii ale unei fantezii atrase de eternul spectacol al metamorfozelor lumii, de „arta combinatorie” a „alchimiei verbului” aproape că au dispărut. În locul lor, ni se propune un fel de „vis treaz”, În care - cum spune Ion Biberi - „ansamblul faptelor exterioare” apare convertit „sub imboldul unui complex afectiv bine determinat”, Într-o „fabulație” ce schimbă cursul evenimentelor petrecute În realitate. În poemul lui Voronca, motivul călătoriei-evaziune, dominat de o puternică aspirație de depășire a conștiinței alienării, e cel
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
1930. . v. unu, nr. 31, decembrie 1931. . v. Vremea, 1931, nr. 215. . În Adevărul literar și artistic, XI, nr. 624, p. 7. . P. Constantinescu, Ilarie Voronca, „Patmos și alte șase poeme”, În Vremea, VI, nr. 313, 12 nov. 1933. . I. Biberi, Visul și structurile subconștientului, București, Ed. Științifică, 1970, p. 220. . A se vedea, În acest sens, considerațiile lui Mihai Zamfir din Poemul românesc În proză., București, Ed. Minerva, 1981, pp. 49-73. . Cf. Mihai Zamfir, Op. cit. . A. Rimbaud, Oeuvres, Paris, Garnier
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a cunoscut anumite traume pe parcursul vieții, iar dificultăți au apărut în destinele tuturor, am decis să acord atenție numai aspectelor formale ale descrierilor unor asemenea momente. Pornind de la cercetarea de care am vorbit mai sus, ca și de la alte studii (Biber și Finegan, 1989; Ochs și Schieffelin, 1989), am realizat o listă cu aspectele formale ale tulburărilor emoționale și mentale. Nu ne așteptăm să le descoperim pe toate în relatările supuse analizelor noastre și nici nu considerăm că acelea pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
of Orthopsychiatry, 63(4), pp. 500-508. Bateson, M.C. (1989), Composing a life, Atlantic Monthly Press, New York. Belenky, M.F., Clinchy, B.M., Goldenberger, N., Tarule, J.M. (1986), Women’s way of knowing: The development of self, voice and mind, Basic Books, New York. Biber, D., Finegan, E. (1989), „Styles of stance in English: Lexical and grammatical marking of evidentiality and affect”, Text, 9 (1), pp. 93-124. Bickman, L., Rog, D.J. (eds) (1998), Handbook of applied social research methods, Sage, Thousands Oaks, CA. Bishop, D.R.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la alta pe Întreaga scară a vieții, integrarea acestor funcțiuni este unică, determinând o formă de viață specifică pentru fiecare individ. Specificitatea și unicitatea individualității biologice și spirituale ne apare deci ca fapte care trebuie acceptate ca atare. Dr.Ion Biberi scrie: „Fiecare ființă este unică. Ea apare o singură dată În lume și odată dispărută nu mai reapare. Omul are o valoare În sine. Conștiința propriei ființe și putința de a se bucura de frumusețile vieții sunt darurile supreme ale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
204. Plecând apoi de la observația că "transa visului în stare de trezie" e o stare "morală, specifică și diferențială", specifică geniului, Cioculescu sancționează "primitivitatea" lui Lovinescu, prozator "incapabil să asimileze experiența romanului clinic post-proustian". Despre aceeași "primitivitate" vorbește și Ion Biberi, care constată, mai întâi, "identificarea autorului cu Eminescu" (procedeu caracteristic întregii literaturi lovinesciene): "Bălăuca reprezintă un fel de mimetism spiritual menit să constituie proba înțelegerii vieții intime a poetului de către E. Lovinescu și totodată efortul său de a arăta sugestiv
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1974, ediție și prefață de Al. Dima. Zamfir, Mihai, Din secolul romantic, Editura Eminescu, București, 1989. Indice de nume A Alecsandri, Vasile / 16 Anghel, Dimitrie / 16, 191 B Babeți, Adriana / 181, 224, 226 Berdiaev, Nikolai / 152 Bergson, Henri-Louis / 23, 2531 Biberi, Ion / 202-203 Booth, Michael R. / 109, 174, 224 Bot, Ioana / 136, 142, 144-145, 179, 224, 227 Brooks, Peter / 75, 174, 224 Burckhardt, Jakob / 28 C Călinescu, G. / 14, 20, 76, 86, 94-95, 136, 139, 142-145, 155, 186, 190, 194-195, 201
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să-i introduc alte pasagii, ca să-mi fac de lucru. Paharul e plin, nu mai încape nici o picătură" (p. 313). 204 Șerban Cioculescu, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972, pp. 337-338. 205 Ion Biberi, "La vie sentimentale de M. Eminesco", în Le Moment, nr. 259, 25 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 448-449). 206 Apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
descoperă la antici o exemplară conștiință a universalului. Un puternic sentiment al grecității emană din poemele lui Paul Valéry Amphion, Orphée, Naissance de Vénus, Hélène, Pythie, La Jeune Parque și celelalte. Un Călinescu, impetuos și personalist îi declara lui Ion Biberi: "Eu sunt un "clasic", domnule, profesez idei eline" (Interviu în Lumea de mâine, Ed. "Forum", 1945). Vizionarismul lui Doinaș la maturitate, mereu înclinat spre conexiuni între Eu și Univers, tenace căutător de înțelesuri, este al unui modern circulând printre zeități
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
într-o viziune și un limbaj, sub nevoia implicită a răsfrângerii în afară, a comunicării (...). Poezia cu "vârfurile ei de atac" va merge întotdeauna cu un pas înainte față de masa cititorilor" (România literară, 1969, nr. 3). Când (în 1945), Ion Biberi îl introducea în excelenta serie de interviuri Lumea de mâine alături de mult mai vârstnicii G. Enescu, M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Alice Voinescu, G. Călinescu, Basil Munteanu, Francisc Șirato, D. Gusti, K. H. Zambaccian și alții -, Geo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
etc.). Un anume curaj în suportarea condiției, indiferent că se află sub ziduri sau sub stele, dă valoare poeziei: "Căci sau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ Înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, cu blăni de biber/ Cât timp le am pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-o seară", "la Polul Nord, aproape de osia furtunii", "într-un golf al vremilor dintâi"), sau într-un decor baroc "căci dau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, pe blăni de biber/ cât timp le am pe ele, eu sunt liber" (Radu Stanca) urcând spre "balada ambiguității" la Ioanichie Olteanu. 7 "De rotunjimea ei o să te bucurii/ că ți se dă cuminte și adâncă/ Până la pământ cinstiți aceste sfere, încă". 1 Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
n. 1936), medic anestezist, doctor în științe medicale, dar și prozator român de expresie maghiară; poetul, reciclat în parlamentar C. Bălăeț (1954 - 2009), medic, absolvent al Institutului Medico-Militar; Florin Bănescu (1939 - 2003), medic, dar și romancier, ziarist, eseist, traducător; Ion Biberi (1904 - 1990), psihiatru, autor al celebrei cărți "Thanatos. Psihologia morții"; Max Blecher (1909 - 1938), medicinist la Paris, abandonează din cauza declanșării unei boli terifiante de coloană (morbul lui Pott); Emil Brumaru (n. 1934), medic la Dolhasca între anii 1963 și 1975
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ireductibil, cât și pe aspectul calitativ al lumii pe care și-o creează bolnavii, vrând-nevrând, în efortul lor de adaptare. Inimi cicatrizate e o superioară realizare de artă literară 63. Și nu în ultimul rând, opiniile lui Eugen Ionescu, Ion Biberi, Octav Șuluțiu, Eugen Lovinescu, Perpessicius vin să certifice faptul că opera lui Blecher este autentică, apreciind literatura confesivă, de tip jurnal, practicată de autor în Întâmplări în irealitatea imediată. Astfel, Ada Brăvescu amintește punctul de vedere al lui Eugen Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Inimi cicatrizate, căruia îi reproșează faptul ,,că având la baza un material excelent este vorba de romanul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit nu-l mai transfigurează, ci îl subordonează planului literar"66. De aceași părere cu Ionescu este și Ion Biberi care afirma că: ,,Inimi cicatrizate rămâne o carte mișcătoare și adevărată. Este o lectură emoționantă, dar departe de a egala interesul și semnificația primului său volum"67. Interesant este faptul că Biberi, spre deosebire de Ionescu, observă adevărata intenție a lui Blecher
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
De aceași părere cu Ionescu este și Ion Biberi care afirma că: ,,Inimi cicatrizate rămâne o carte mișcătoare și adevărată. Este o lectură emoționantă, dar departe de a egala interesul și semnificația primului său volum"67. Interesant este faptul că Biberi, spre deosebire de Ionescu, observă adevărata intenție a lui Blecher care nu este nici pe de parte aceeași cu a lui Mann: Ne grăbim să spunem că ambiția lui M. Blecher n-a fost atât de mare. El n-a dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Librăriei Socec & Co, S. A, 1937, pp. 308, 309. 66 Eugen Ionescu, ,,Anul literar 1936", în Facla, nr.1780 din 2 ianuarie 1937, p. 2, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 43. 67 Ion Biberi, Études sur la littérature roumaine contemporaine, Paris, Editions Corymbe, 1937, pp. 177-181, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 44. 68 Ibidem. 69 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 748. 70 Ibidem. 71 Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
editare în volum (Izobare) câștigase Premiul Tinerilor Scriitori al Fundațiilor Regale pentru Literatură și Arte, premiu acordat de un juriu ce reprezenta, în epocă, o autoritate... aproape regală: Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi, Petru Comarnescu. Atât opțiunea juriului, cât și entuziasmul numeroaselor cronici de care se bucurase volumul sunt justificate în mod evident de cele câteva trăsături tematico-stilistice ale Izobarelor. S-ar spune că, în ansamblu, cartea se raliază, prin motivație și atitudine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]